• Română
  • English

Cercetări Arheologice

Revistă a Muzeului Național de Istorie a României

  • Despre
    • Scop și obiective
    • Politica de acces liber
    • Ghidul autorilor
    • Procesul de evaluare
    • Echipa editorială
    • Declarație de etică și malpraxis
    • Indexul autorilor
  • Arhiva revistei
  • Arheologie publică
  • Contact
  • Depune
  • Despre
    • Scop și obiective
    • Politica de acces liber
    • Ghidul autorilor
    • Procesul de evaluare
    • Echipa editorială
    • Declarație de etică și malpraxis
    • Indexul autorilor
  • Arhiva revistei
  • Arheologie publică
  • Contact

Frontiera romană din Dobrogea

  • Acasă
  • Frontiera romană din Dobrogea

FRONTIERA ROMANĂ DIN DOBROGEA

O TRECERE ÎN REVISTĂ ȘI O ACTUALIZARE

Ovidiu Țentea, Ioan C. Opriș, Florian Matei-Popescu, Alexandru Rațiu, Constantin Băjenaru, Vlad Călina
  • editorial_drumRoman_cover1
    Un traseu de drum roman unicat în Româniaaprilie 26, 2023
  • Castrul și așezarea romană de la Sutorseptembrie 2, 2022
  • Roșioru - fotografie aeriană oblică
    Fortificații romane temporare din Muntenia: 04. Roșioruiunie 24, 2022
  • Filipești - fotografie aeriană oblică
    Fortificații romane temporare din Muntenia: 03. Filipeștiiunie 17, 2022
  • Mărculești - imagine satelitară
    Fortificații romane temporare din Muntenia: 02. Mărculeștiiunie 10, 2022

Spațiul Dunării de Jos a intrat în atenția Imperiului Roman odată cu formarea provinciei Moesia la începutul domniei lui Tiberius. Pas cu pas, unitățile militare romane s-au deplasat spre est, înglobând întreaga frontieră a Dunării de Jos. Inițial punctele cele mai estice controlate direct s-au situat în zona viitoarei provincii Moesia superior și, odată cu transformarea regatului tracic al odrysilor în provincie romană în jurul anului 46 p. Chr., legiunile și trupele auxiliare au fost mutate spre est, mai întâi la Oescus și apoi la Novae.

Prezența militară romană în zona Dunării de Jos este însă atestată, literar și epigrafic, încă din ultimii ani de domnie ai lui Augustus, când garnizoanele strategiilor regatului odrys au avut nevoie de ajutor în fața atacurilor succesive ale sarmaților (mai întâi iazygii și apoi roxolanii) și geților. Zona a avut de suferit mai târziu în timpul crizei din anul 69 p. Chr., ceea ce a făcut necesară o prezență militară directă mult mai numeroasă, sub comanda unui praefectus classis Moesicae et ripae Danuvii în timpul lui Domitian (IDRE II 373). Vechile garnizoane odryse sunt preluate direct de către armata romană, chiar dacă sistemul strategiilor a supraviețuit în această zonă până la începulul domniei lui Vespasian. Fără a avea dovezi directe, se poate avansa ipoteza potrivit căreia în marea lor majoritate castrele auxiliare romane situate la est de Durostorum vor fi fost inițial sedii ale garnizoanelor odryse.

Ca urmare a războiului dacic, Traian reface din temelii sistemul de apărare, așezând legiunea V Macedonica la Troesmis. Cu puține schimbări, cea mai importantă fiind mutarea legiunii V Macedonica în Dacia la Potaissa, frontiera Dunării de Jos a funcționat până la atacurile goților de la mijlocul secolului al III-lea. Odată restabilită situația prin acțiunile lui Claudius II și Aurelian, începe încet o operă de reconstrucție a fundamentis a fortificațiilor din noua provincie Scythia, atestată arheologic și epigrafic. Întreaga acțiune durează până la sfârșitul domniei lui Constantin cel Mare, când sursele literare, în primul rând Notitia Dignitatum, și cele epigrafice înregistrează o organizare militară cu totul diferită de cea anterioară. Niciuna dintre unitățile atestate acum nu provine din vechile unități, cu excepția legiunii XI Claudia pia fidelis, care continuă să aibă sediul principal la Durostorum. Cu puține excepții, frontiera Dunării de Jos rezistă până spre mijlocul secolului al V-lea, când o mare parte dintre fortificații sunt distruse de atacurile hunilor.

Ultima operă de reconstrucției a început pe timpul lui Anastasius I și a fost continuată sub Iustinian. Limesul Dunării de Jos va fi însă abandonat cândva în al doilea deceniu al secolului al VII-lea de către împăratul Heraclius, sub presiunea slavo-avară și a pierderilor strategice suferite de Imperiu în Orient, pe frontul războiului cu sassanizii.

Cercetare regăsită în

Ovidiu Țentea, Ioan C. Opriș, Florian Matei-Popescu, Alexandru Rațiu, Constantin Băjenaru, Vlad Călina, Frontiera romană din Dobrogea. O trecere în revistă și o actualizare, Cercetări Arheologice, Vol. 26, pag. 9-82, 2019, doi: https://doi.org/10.46535/ca.26.01

Citește!

Lista siturilor cercetate

  • Arheologie Publică
  • Frontiera romană din Dobrogea
Situl Dunăreni

Frontiera romană din Dobrogea: 1. Sacidava

Sit complex, situat pe malul drept al Dunării, pe dealul...

Mai mult ...
  • Arheologie Publică
  • Frontiera romană din Dobrogea
Seimenii Mari - fotografie oblică aeriană

Frontiera romană din Dobrogea: 2. Seimenii Mari

Fortificația romană se situa la nord de orașul Cernavoda, între...

Mai mult ...
  • Arheologie Publică
  • Frontiera romană din Dobrogea
Capidava - fotografie oblică din dronă (2019)

Frontiera romană din Dobrogea: 3. Capidava

Fortificație romană timpurie și romană târzie, situată la marginea satului...

Mai mult ...
  • Arheologie Publică
  • Frontiera romană din Dobrogea
Stânca Topalu

Frontiera romană din Dobrogea: 4. Stânca Topalu

Fortificația este amplasată pe Stânca Topalu, pe un promontoriu situat...

Mai mult ...
  • Arheologie Publică
  • Frontiera romană din Dobrogea
Hârșova - fotografie oblică din dronă

Frontiera romană din Dobrogea: 5. Hârșova (Carsium)

Castru auxiliar, amplasat pe malul înalt al Dunării, în zona...

Mai mult ...
  • Arheologie Publică
  • Frontiera romană din Dobrogea
Gârliciu (Cius) - fotografie aeriană oblică

Frontiera romană din Dobrogea: 6. Gârliciu (Cius)

Fortificația a fost construită pe un promontoriu, care avansa în...

Mai mult ...
  • Arheologie Publică
  • Frontiera romană din Dobrogea
Beroe - fotografie oblică aeriană

Frontiera romană din Dobrogea: 7. Beroe

Fortificația romană este localizată la „Piatra Frecăței”, pe un promontoriu...

Mai mult ...
  • Arheologie Publică
  • Frontiera romană din Dobrogea
Peceneaga - fotografie aeriană oblică

Frontiera romană din Dobrogea: 8. Peceneaga

Fortificația de tip quadriburgium a fost amplasată pe un promontoriu...

Mai mult ...
  • Arheologie Publică
  • Frontiera romană din Dobrogea
Traian - fotografie aeriană oblică

Frontiera romană din Dobrogea: 9. Traian

Fortificația se află la marginea unui promontoriu îngust și alungit,...

Mai mult ...
  • Arheologie Publică
  • Frontiera romană din Dobrogea
Troesmis - fotografie aeriana oblica STRATEG

Frontiera romană din Dobrogea: 10. Troesmis

Troesmis este un sit complex, situat pe malul drept al...

Mai mult ...
  • Arheologie Publică
  • Frontiera romană din Dobrogea
Arrubium - fotografie oblică aeriană - vedere dinspre Vest

Frontiera romană din Dobrogea: 11. Arrubium

Fortificația este situată pe o terasă înaltă aflată pe malul...

Mai mult ...
  • Arheologie Publică
  • Frontiera romană din Dobrogea
Dinogetia - fotografie aeriană oblică

Frontiera romană din Dobrogea: 12. Dinogetia

Posibil castru auxiliar, situat pe o insulă, în punctul „Bisericuța”....

Mai mult ...
  • Arheologie Publică
  • Frontiera romană din Dobrogea
Galati - fotografie aeriana S-E

Frontiera romană din Dobrogea: 13. Galați

Castrul auxiliar a fost semnalat în punctul „Tirighina”, un platou...

Mai mult ...
  • Arheologie Publică
  • Frontiera romană din Dobrogea
Luncavița - dealul Milan, fotografie aeriană oblică

Frontiera romană din Dobrogea: 14. Luncavița

Fortificația de la Luncavița este amplasată pe Dealul Milan, un...

Mai mult ...
  • Arheologie Publică
  • Frontiera romană din Dobrogea
Rachelu

Frontiera romană din Dobrogea: 15. Rachelu

Fortificația de tip quadriburgium de la Rachelu a fost amplasată...

Mai mult ...
  • Arheologie Publică
  • Frontiera romană din Dobrogea
Noviodunum - fotografie aeriana oblica

Frontiera romană din Dobrogea: 16. Noviodunum

Situl este amplasat în La Pontonul Vechi (Cetate, Eski-kale), la...

Mai mult ...
  • Arheologie Publică
  • Frontiera romană din Dobrogea
Aegyssus - fotografie aeriană oblică

Frontiera romană din Dobrogea: 17. Aegyssus

Fortificația romană Aegyssus se situează în zona nord-estică a municipiul...

Mai mult ...
  • Arheologie Publică
  • Frontiera romană din Dobrogea
Salsovia - Fotografie aeriană oblică

Frontiera romană din Dobrogea: 18. Salsovia

Fortificația a fost amplasată pe un promontoriu situat pe malul...

Mai mult ...
  • Arheologie Publică
  • Frontiera romană din Dobrogea
Halmyris - fotografie aeriană oblică

Frontiera romană din Dobrogea: 19. Halmyris

Fortificația a fost amplasată pe un promontoriu situat pe malul...

Mai mult ...
  • Arheologie Publică
  • Frontiera romană din Dobrogea
Dunavățurile

Frontiera romană din Dobrogea: 20. Gratiana / Ad Stoma

Fortificațiile sunt localizate în apropierea locului în care Brațul Sf....

Mai mult ...
  • Arheologie Publică
  • Frontiera romană din Dobrogea
Istria - fotografie aeriană oblică dinspre Est

Frontiera romană din Dobrogea: 21. Istria / Căscioarele

Castru de marș situat la 700 metri Vest de satul...

Mai mult ...
Logo

Muzeul Național de Istorie a României
Calea Victoriei 12, Sector 3, 030026 București, România
Secretariat
E-mail: direct@mnir.ro Tel: +40 21 315 82 07 Fax: +40 21 311 33 56

Vizitează
Corespondență

Redacţia:

cercetari-arheologice@mnir.ro

 

Silviu Oţa:

silviuota@yahoo.com

Cercetari Arheologice Logo

Revista Cercetări Arheologice
Calea Victoriei 12, Sector 3, 030026 București, România
ISSN (print): 0255-6812
ISSN (online) : 2821-806X
ISSN-L: 0255-6812
Editura: Muzeul Național de Istorie a României
Redacția
E-mail: contact@cercetari-arheologice.ro
Redactor șef: Silviu Oța
E-mail: silviuota@yahoo.com

Creative Commons Licence
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0 International License
Contribuții
In memoriam (3) Note (22) Rapoarte de săpături (171) Recenzii (38) Studii (410) Studii pluridisciplinare (22) Varia (24)

Drepturile de autor  |  Declarație de confidențialitate

Copyright © 2026 Muzeul Național de Istorie a României

Powered by LUTHONIUM