Frontiera romană din Dacia Inferior: 7. Racovița

Castru auxiliar a fost identificat pe malul stâng al Oltului, la vărsarea pârâului Clocotici în râu, pe un platou înalt, în punctul Cetate, situat la sud-vest de sat. La suprafața solului se conturează cu claritate sub forma unui val de formă rectangulară. O parte a zidăriei a fost conservată după terminarea săpăturilor, acum fiind cuprinsă de vegetație. Săpăturile arheologice au fost făcute de Cr. M. Vlădescu și Gh. Poenaru-Bordea între anii 1976-1979. Pe baza acestora a fost evidențiată o singură fază constructivă, castrul de piatră. Acesta are formă rectangulară, cu colțurile rotunjite, dimensiunile fiind de 106×118 m: Porta praetoria a fost amplasată pe latura estică. Turnurile de colț de formă trapezoidală sunt ușor ieșite spre exterior. Porțile sunt prevăzute cu turnuri patrulatere, la rîndul lor, ușor ieșite în exterior. În mijlocul castrului a fost identificată clădirea comandamentului (principia), iar în latus dextrum, un horreum. Castrul datează cel mai probabil din timpul lui Hadrian, deși sunt unele opinii potrivit cărora ar fi fost ridicat la începutul sec. III, după abandonarea fortificaţiei de la Copăceni. Nu sunt atestări ale trupei care a ocupat castrul. Este posibil să aveam de-a face cu acceași situație din castrul de la Copăceni, unde epigrafic au fost documentate mai multe faze de construcție. Situația de îndreptățește să sibscriem ipotezei potrivit căreia, cu excepția clădirii comandamentului, celelelte clădiri din interiorul castrului au fost construite din lemn și nu au fost observate în cursul săpării (Bogdan-Cătăniciu 1981, 29). Așezarea civilă a fost semnalată în vecinătatea castrului prin descoperiri isolate de material arheologic.