Elite și romanizare în Pontul Stâng: Considerații prosopografice

Cercetări Arheologice 32.2, 2025, 621-628
https://doi.org/10.46535/ca.32.2.14



Elite și romanizare în Pontul Stâng: Considerații prosopografice

Elites and Romanization in Pontus: prosopographic considerations

Authors: Ioana Alani

Keywords:

alba, family connexions, pontarchy, elites

albume, conexiuni familiale, pontarhie, elite

Abstract:

Plecând de la ISM I 207, nota de față prezintă câteva considerații referitoare la raportul dintre elitele locale și deținerea/non-deținerea cetățeniei romane, în orașele Histria, Tomis și Callatis în secolul II p. Chr., având drept repere instituția pontarhiei și legăturile familiale existente, așa cum reies din inscripția menționată și alte două albume (ISM I 196 și ISM I 197). Totodată, este propusă o reluare a discuției privind ISM I 178 și ISM I 179.

The present note, with ISM I 207 as its main reference, discusses the connection between the local elites and Roman citizenship in the cities of Histria, Tomis and Callatis in the 2nd Century AD. It considers the institution of pontarchy and the existing family connections, as evidenced by the above quoted inscription and two other albums (ISM I 196 and ISM I 197). Furthermore, the discussion around ISM I 178 and ISM I 179 resumes.

Download: PDF

How to cite: Ioana Alani, Elite și romanizare în Pontul Stâng: Considerații prosopografice, Cercetări Arheologice, Vol. 32.2, pag. 621-628, 2025, doi: https://doi.org/10.46535/ca.32.2.14

Bibliography

  1. Avram, Al. 2007. Les ciues Romani consistentes de Scythie mineure: État de la question. În Compatangelo- Soussignan, R., și Schwentzel, Ch.-G. (eds.) Étrangers dans la cité romaine, Actes Colloque de Valenciennes (14- 15 octobre 2005) “Habiter une autre patrie”: des incolae de la République aux peuples fédérés du Bas-Empire: 91–109. Rennes: Presses Universitaires de Rennes.
  2. Avram, Al., Bărbulescu, M. și Ionescu, M. 2004. À propos des pontarques du Pont Gauche. Ancient West and East 3/2: 354–364.
  3. Avram, Al. 2020. Notes épigraphiques (XI). Pontica 53: 413–425.
  4. Avram, Al. 2022. Titres honorifiques dans les cités grecques des côtes occidentales et septentrionales de la Mer Noire à l’epoque romaine. Le Pont Euxine Antique. Épigraphie, Histoire, Archéologie (Hautes Études du Monde Gréco-Romain 61. École Pratique des Hautes Études, Sciences Historiques et Philologiques): 475–490. Genève: Droz.
  5. Bărbulescu, M. 2007. De nouveau sur le koinon du Pont Gauche à partir d’une inscription inédite de Tomis. Dacia N.S. 51: 139–145.
  6. Bărbulescu, M. și Buzoianu, L. 2007. Tomis. În Grammenos, D. M. și Petropoulos, E. K. (eds.), Ancient Greek Colonies in the Black Sea 2. Oxford. BAR International Series 1675 (I): 287 – 337.
  7. Bottez, V. 2009. Cultul Imperial în provincia Moesia Inferior. București: Editura Universității din București.
  8. Bottez, V. 2017. The Gerusia of Istros Revisited. Dacia N.S. 61: 223-241.
  9. Doruțiu-Boilă, E. 1975. Contribution Épigraphique à l’histoire de Tomis à l’époque du Principat. Dacia N.S. 19: 151–160.
  10. Giannakopoulos, N. 2008. Remarks on the honorary title ΥΙΟΣ ΒΟΥΛΗΣ, ΥΙΟΣ ΔΗΜΟΥ and ΥΙΟΣ ΠΟΛΕΩΣ in Roman Asia Minor. În Rizakis, A. D. and Camia, F. (eds.) Pathways to Power Civic Elites in the Eastern Part of the Roman Empire. Proceedings of the International Workshop held at Athens Scuola Archeologica Italiana di Atene 19 december 2005: 251–310. Atene. Scuola Archeologica Italiana di Atene.
  11. Giannakopoulos, N. 2024. Private Associations or Public Bodies? The Gerousiai of the Greek Cities in the Imperial Period. Classica et Medievalia 73: 1–41.
  12. Maurer, K. 2014. Der Pontarch des westpontischen Koinons, Dacia N.S. 58: 141–189.
  13. Mihailov, G. 1979. The Western Pontic Koinon. Epigraphica 41/1-2: 7–42.
  14. Musielak, M. 1993. Πρῶτος ποντάρχης. Pontica 26: 191–197.
  15. Musielak, M. 1993a. Prosopographia Histriaca im 2. Jh.: Artemidoros, der Sohn des Herodoros und M. Ulpius Artemidoros, der Pontarch. În Mrożewicz, L. și Ilski, K. Prosopographica: 109–114. Poznań: Adam Mickiewicz University Press.
  16. Nawotka, K. 1993. The “First Pontarch” and the Date of the Establishment of the Western Pontic KOINON. Klio 75: 342–350.
  17. Panait-Bîrzescu, F. 2018. Statue Bases with honorific inscriptions from Histria in the Early Roman Period. Caiete ARA 9: 23–37.
  18. Petolescu, C.C. 2020. Un notabil din Istros cu numele martelat. Pontica 53: 407 –411.
  19. Pippidi, D.M. 1967. Un nou document despre comunitatea pontică în secolul II e.n.. În Contribuții la istoria veche a României 2: 401–431. București: Editura Știițifică.
  20. Pippidi, D.M. 1975. Un nouveau document sur le koinon pontique au IIe siècle. En marge d’un album agonistique d’Istros. În Pippidi, D.M., Berciu, M., Condurachi, E., Popescu, E. și Alexandrescu, P. (éds) Scythica Minora. Recherches sur les colonies grecques du littoral roumain de la mer Noire: 230–249. Bucarest – Amsterdam: Editura Academiei Republicii Socialiste România.
  21. Robert, L. 1949. Sur une monnaie de Synnada ΤΡΟΦΕΥΣ. În Robert, L. (éd.) Hellenica VII. Recueil d’épigraphie, de numismatique et d’antiquités grecques:74–81. Paris: Librairie d’Amérique et d’Orient / Adrien-Maisonneuve.
  22. Ruscu, L. 2004. Families at Histria, Tomis and Callatis: Two prosopographical notes. În Ruscu, L., Ciongradi, C., Ardevan, R., Roman, C. and Găzdac, C.(eds.), Orbis Antiquus. Studia in honorem Ioannis Pisonis: 906–910. Cluj- Napoca: Editura Nereamia Napocae.
  23. Sherwin-White, A. N. 1975. The Roman Citizenship. Oxford: Claredon Press.
  24. Stoian, I. 1965. De nouveau sur la communauté des cités grecques du Pont gauche. Latomus 24/1: 70–89.
  25. Zuiderhoek, A. 2008. Feeding the citizens. Municipal Grain Funds and Civic Benefectors in the Roman East. În Alston, R. and van Nijf, O. (eds.) Feeding the Ancient City: 159–180. Leuven – Paris – Dudley: M.A. Peeters.

Creative Commons Licence
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0 International License