Fortificația romană de la Voislova

Cercetări Arheologice 30.2, 2023, 713-724
https://doi.org/10.46535/ca.30.2.17



Fortificația romană de la Voislova

The Roman Fortification of Voislova

Authors: Matyas Jozsef

Keywords:

Pons Augusti; Ioan Nemoianu; Károly Torma; mansio; Voislova

Pons Augusti; Ioan Nemoianu; Károly Torma; mansio; Voislova

Abstract:

Prin acest studiu am propus trecerea în revistă a puținelor informații cunoscute și publicate despre ceea ce considerăm a fi castrul roman de la Voislova, identificată cu Pons Augusti. De la descoperirea fortificației la sfârșitul secolului al XIX-lea și până în prezent nu s-au efectuat cercetări arheologice sistematice, doar observații pe teren, iar rezultatele acestora nu au reușit până acum să ofere o imagine convingătoare asupra acestui sit. Informațiile sunt lacunare, deoarece nu se cunoaște data când a fost construită fortificația, nici numele trupei care a staționat aici. Scopul acestui studiu este coroborarea tuturor informațiilor disponibile astăzi, cărora li se adăugă documente inedite. Ne referim la mărturiile unor arheologi, respectiv profesori pasionați de istoria provinciei Dacia, care au văzut la fața locului aceste ruine, le-au măsurat, cercetat și documentat acum mai bine de 140 de ani, atunci când ele se păstrau încă la suprafață.

This study aims to review the little-known and published information about what is considered the Roman fort from Voislova, identified in literature with Pons Augusti. Since the discovery of the fortification at the end of the 19th century and up to the present day, no systematic archaeological research has been carried out, only field surveys and the results have so far failed to provide a convincing picture of the site. The information is incomplete because it is unknown when the fortification was built, nor the name of the troop stationed there. The purpose of this study is to corroborate all the information available today, to which we add new unpublished documents. We refer to the testimonies of archaeologists, namely professors passionate about the history of the Dacia province, who saw these ruins on the spot, measured them, and researched and documented them more than 140 years ago when they were still preserved at the surface.

Download: PDF

How to cite: Matyas Jozsef, Fortificația romană de la Voislova, Cercetări Arheologice, Vol. 30.2, pag. 713-724, 2023, doi: https://doi.org/10.46535/ca.30.2.17

Bibliography

  1. Corpus Inscriptionum Latinarum, III, Suplementum 1, ed. Theodor Mommsen, Otto Hirschfeld, Alfred von Domaszewski. 1902.
  2. Inscripțiile Daciei Romane, III, Dacia Superior, 1, ed. I.I. Russu: București, 1977.
  3. Inscripțiile Daciei Romane, III, Dacia Superior, 2, ed. I.I. Russu et I. Piso et al., V. Wollmann: București, 1980.
  4. Alic, D. 2017. Protopopiatele și Parohiile Episcopiei Caransebeșului. Micromonografii. Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană.
  5. Ardeț, A. 2013, Oraș Zăvoi, Cimitirul Ortodox. Cronica Cercetărilor Arheologice. Campania 2012: 158-159.
  6. Benea, D. 1994. Banatul în timpul lui Traian. Analele Banatului III: 309-321.
  7. Benea, D. 2016. Istoria Banatului Antichitatea, Ediția II revăzută și adăugită, București : Editura Academiei Române.
  8. Borza, A. 1943. Banatul în timpul romanilor, Monografii despre raporturile dintre italieni și români. Timișoara: Fundația Oliviero Varzi.
  9. Branga, N. 1975-1976, Tegulae private din Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Sargetia XI-XII: 81-100.
  10. Breeze, D.J., Marcu, F. și Cupcea, G. 2021. Frontiers of the Roman Empire.The Roman Frontiers of Dacia, Frontierele Imperiului Roman. Frontierele romane ale Daciei. Oxford: Archaeopress Archaeology.
  11. Daicoviciu, C. 1943. Asupra unor lucrări în legătură cu Dacia Romană. Anuarul Institutului de Studii Clasice IV: 1943: 282-320.
  12. Drăgoescu, M. 1995. Descoperiri arheologice și numismatice pe teritoriul Banatului între 1872-1918. Analele Banatului arheologie istorie IV, I: 315-375.
  13. Fekete, I. 2005. Műemlékvédelem és örökség Magyarországon: intézmémytörténet, perspektívák, vélemények. Világosság 6: 101-116.
  14. Fodorean, F. 2006. Drumurile din Dacia romană. Cluj-Napoca: Editura Napoca Star.
  15. Julius, J. 1894. Fasten der Provinz Dacien mit Beiträgen zur Rämischen Verwaltungsgeschichte. Innsbruck.
  16. Macrea, M. 1969. Viața în Dacia Romană. București: Editura Științifică.
  17. Milleker, B. 1882. Dél-Magyarország római régiségleletei. Történelmi és Régészeti Értesitő VIII: 101-143.
  18. Opruț, P. 2008. Monografie Voislova. Timișoara: Editura Marineasa.
  19. Piso, I. 1976. Epigraphica (V). Anuarul Institutului de istorie și arheologie Cluj-Napoca, 19: 259-265.
  20. Piso, I. și Benea, D. 1984. Das Militärdiplom von Drobeta. Zeitschrift für Papyrologie und Epigraphik 56: 263- 295.
  21. Piso, I. 1987-1988. Prosopographia Coloniae Dacicae Sarmizegetusae. Acta Musei Napocensis 23-24: 163-170.
  22. Piso, I. 1993. Fasti provinciae Daciae I. Die senatorischen Amtsträger. Bonn: Editura Habelt R.
  23. Piso, I. 1996. Les estampilles tégulaires de Sarmizegetusa. Ephemeris Napocensis 6: 153-199.
  24. Piso, I. 2004. Le dieu Yarhibol a Sarmizegetusa, in: M. Crânguș, S. Regep-Vascici, A. Ștefănescu (eds.) Studia Historica et Archaeologica In Honorem Magistrae Doina Benea: 299-303. Timișoara: Eurostampa.
  25. Piso, I. 2005. An der Nordgrenze des Römischen Reiches: ausgewählte Studien (1972-2003). Stuttgart: Franz Steiner.
  26. Piso, I. 2021. N(umerus) P(almyrenorum) O( _ _ _). Römisches Österreich 44: 199-205.
  27. Piso, I. 2023. Beitrag zur Palmyrenischen Onomastik in Dakien. Asia Minor Studien 102: 401-406.
  28. Piso, I. și Țentea, O. 2011. Un nouveau temple palmyrénien à Sarmizegetusa. Dacia. Nouvelle Série. Revue d’Archéologie et d’Histoire Ancienne 55: 111-121.
  29. Piso, I. și Țentea, O. 2024 (în curs de apariție). Les Palmyréniens dans la diaspora. Le cas de la Dacie, in: Sommer, M., Magnani S. (eds.), Palmyrene diaspora, Stuttgart: Franz Steiner.
  30. Pontelly I. 1882. Főtitkari jelentés. Történelmi és Régészeti Értesitő VIII: 23-28, 126-127.
  31. Popovici, G. 2019. O călătorie de poveste pe drumurile romane din Banat. Accesat în 16.07.2023. https://www. researchgate.net/publication/330638495_O_calatorie_de_poveste_pe_drumurile_romane_din_Banat,
  32. Răuț, O., Bozu, O. și Petrovszky, R. 1977. Drumurile romane în Banat. Banatica 4: 135-159.
  33. Russu, I.I. 1974. Note epigrafice (XIV), Inscripții din Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Studii și Cercetări de Istorie Veche și Arheologie, 25/4: 585-593.
  34. Sabin, A. L. 2006. Descoperiri arheologice din Banatul românesc. Repertoriu. Sibiu: Altip.
  35. Simu, T. 1924. Drumuri și cetăți romane în Banat. Lugoj: Tipografia Națională.
  36. Szinnyei, J. 1902. Magyar írók élete és munkái, 9, N, Nemoian János. Accesat în 14.07.2023. https://www. arcanum.com/hu/online-kiadvanyok/Lexikonok-magyar-irok-elete-es-munkai-szinnyei-jozsef-7891B/n-9BA34/ nemoianjanos-9D015/.
  37. Torma, K. 1880. A Limes Dacicus Felső Része. Értekezések a Történeti Tudományok köréből IX, II: 1-134.
  38. Torma, K. 1882. Inschriften aus Dacia, Moesia superior und Pannonia inferior. Archäologisch-epigraphische Mitteilungen aus Österreich-Ungarn 6: 97–145.
  39. Țentea, O., Matei-Popescu, F. și Călina V., 2021. Frontiera romană din Dacia Inferior. O trecere în revistă și o actualizare. Cercetări Arheologice 28.1: 9-90. doi: https://doi.org/10.46535/ca.28.1.01 .

Creative Commons Licence
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0 International License