Noi figurine antropomorfe recent descoperite în aşezarea gumelniţeană de tip tell de la Vitănești „Măgurice”

Cercetări Arheologice 30.2, 2023, 527-540
https://doi.org/10.46535/ca.30.2.06



Noi figurine antropomorfe recent descoperite în aşezarea gumelniţeană de tip tell de la Vitănești „Măgurice”

New anthropomorphic figurines recently discovered at Vităneşti ‘Măgurice’ tell settlement

Authors: Andreea Bîrzu Katia Moldoveanu Ion Torcică Pavel Mirea

Keywords:

figurine antropomorfe; eneolitic; cultura Gumelnița; cupru; os; lut

anthropomorphic figurines; Eneolithic; Gumelnița culture; copper; bone; clay

Abstract:

Acest studiu are ca principal obiectiv prezentarea a trei artefacte cu totul deosebite, descoperite relativ recent în cadrul aşezării de tip tell de la Vităneşti „Măgurice”, care se remarcă atât în cadrul plasticii sitului arheologic, cât și în contextul mai larg al culturii Gumelnița şi al plasticii neo-eneolitice de la nord de Dunăre, în general. Acestea prezintă anumite particularităţi ce le diferenţiază de majoritatea reprezentărilor plastice, oferindu-le un caracter special. Este vorba despre trei figurine antropomorfe, una realizată din lut ars și două din os. Piesa de lut reprezintă partea superioară a unei figurine de tip „Gânditor”, ce se individualizează prin ochii realizaţi, în mod inedit, din fragmente de scoică, dar şi prin cantitatea substanţială de materie vegetală prezentă în pasta din care a fost modelată. Cea de-a doua piesă, o figurină de os, de tip plat, atrage atenţia datorită fineţei şi preciziei execuţiei, precum şi a urmelor de coroziune specifice cuprului de la nivelul gleznelor, semn că fost împodobită cu o serie de podoabe (brăţări) realizate din acest metal, care, din păcate, nu s-au păstrat. A treia reprezentare, tot o figurină de os, de tip prismatic, se evidenţiază printr-un element ornamental extrem de rar, respectiv o verigă/centură din aramă dispusă în jurul trunchiului. Având în vedere caracterul excepţional și raritatea celor trei figurine, am considerat oportună o discuție mai largă asupra lor, atât în contextul descoperirilor de plastică antropomorfă de la Vitănești, cât și în cel al culturii Gumelnița. Piesele analizate se încadrează într-o serie de reprezentări antropomorfe puţin numeroase şi de o factură cu totul specială, nu numai sub aspect morfologic şi decorativ, cât şi sub aspectul semnificaţiei.

This article has as main goal the study of three special artefacts, relatively recently discovered at Vităneşti ‚Măgurice’ tell settlement: three anthropomorphic figurines, one made of burnt clay and the other two of bone. They are remarkable finds within the art representation from this site and in the wider context of Gumelnița culture and the Neo-Eneolithic from the north Danube. Certain particularities make them very special finds, different from the majority of anthropomorphic representations. The burnt clay piece is the upper part of a ‚Thinker’ type figurine. The eyes, crafted in a unique way, by small pieces of shell, and the fabric type, clay tempered with a large amount of fibrous material of vegetal origin, are the particular features of this figurine. The second piece, a flat bone type figurine, is characterised by the carefulness, finesse and precision of the manufacturing technique, as well as the specific copper corrosion patterns on the ankles, a prove that it was adorned with a series of metallic ornaments (bracelets), unfortunately not preserved. The third find, a prismatic shaped bone figurine, is highlighted by an extremely rare ornamental element, a copper link like a belt placed around the torso. Considering the exceptional character and rarity of the three anthropomorphic figurines, the authors take the opportunity for a broader discussion in the context of this category of finds from Vitănești and Gumelnița culture area. The analysed pieces belong with a series of rare and special anthropomorphic representations, not only concerning the morphology and decoration, but also in terms of meaning.

Download: PDF

How to cite: Andreea Bîrzu, Katia Moldoveanu, Ion Torcică, Pavel Mirea, Noi figurine antropomorfe recent descoperite în aşezarea gumelniţeană de tip tell de la Vitănești „Măgurice”, Cercetări Arheologice, Vol. 30.2, pag. 527-540, 2023, doi: https://doi.org/10.46535/ca.30.2.06

Bibliography

  1. Andreescu, R.R. 2002. Plastica antropomorfă gumelniţeană. Analiză primară. Bucureşti: Muzeul Naţional de Istorie a României.
  2. Andreescu, R.R. 2006. Consideraţii asupra decorului statuetelor gumelniţene. Cercetări arheologice XIII: 159- 171.
  3. Andreescu, R.R. 2009. The decor of the statuettes belonging to Gumelnita culture (mil V B.C.), Journal of Archaeomythology 5: 16-28.
  4. Andreescu, R.R. 2012. Reprezentări ornitomorfe descoperite în aşezarea de la Vităneşti „Măgurice”, jud. Teleorman. Buletinul Muzeului Judeţean Teleorman. Seria Arheologie 4: 47-52.
  5. Andreescu, R.R. și Mirea, P. 2000. Uncommon practice of Gumelniţa zoomorphic clay figurines modelling. Cercetări Arheologice XI: 611-613.
  6. Andreescu, R.R. şi Popa, T. 2000. Sultana. Plastica de os, Buletinul Muzeului „Teohari Antonescu”, 5-6, 1999- 2000: 133-141.
  7. Andreescu, R.R. și Moldoveanu, K. 2017. Pandantive din lut descoperite în aşezarea eneolitică de la Vităneşti, jud. Teleorman. Buletinul Muzeului Judeţean Teleorman. Seria Arheologie 9: 29-40.
  8. Andreescu, R., Mirea, P. și Apope, Ş. 2003. Cultura Gumelniţa în vestul Munteniei. Cercetări Arheologice 12: 71-87.
  9. Andreescu, R.R., Mirea, P., Moldoveanu, K., și Torcică, I. 2009. Noi descoperiri în aşezarea gumelniţeană de la Vităneşti „Măgurice”. Buletinul Muzeului Judeţean Teleorman. Seria arheologie 1: 75-92.
  10. Andreescu, R.R., Moldoveanu, K., Torcică, I. Mirea, P. și Bîrzu, A. 2022. Cercetări arheologice la Vitănești „Măgurice” (2009-2019). Cercetări Arheologice 29 (2): 455-476.
  11. Andeescu, R.R., Moldoveanu, K., Florea, M., Bălășescu, A., Radu, V., Haită, C., Mirea, P. și Torcică, I. 2017. Cronica Cercetărilor Aarheologice din România – Campania 2016: 154-155.
  12. Andeescu, R.R., Moldoveanu, K., Florea, M., Bîrzu, A., Radu, V., Haită, C., Mirea, P. și Torcică, I. 2022. Cronica Cercetărilor Aarheologice din România – Campania 2021: 427-430.
  13. Anghelov, N. 1961. Rabotilinica za poski kosteni v. seliniscnata mogila pri s. Hotnica Tîrnovsko, Archeologija Sofia 3 (2): 34-38.
  14. Averbouh, A. și Zidarov, P. 2014. The production of bone figurines in the Balkan Chalcolithic and the use of debitage by extraction/Producţia figurinelor din os din calcoliticul balcanic şi utilizarea debitajului prin extracţie’, in: M. Mărgărit, G. Le Dosseur and A. Averbouh (eds.) An overview of the exploitation of hard animal materials during the Neolithic and Calcolithic/O privire asupra exploatării materiilor dure animale de-a lungul neoliticului şi calcoliticului: 183-200. Târgoviște: Editura Cetatea de Scaun.
  15. Balasse, M., Bălăşescu, A., Janzen, A., Ughetto-Monfrin, J., Mirea, P. și Andreescu, R. 2013. Early herding at Măgura-Boldul lui Moş Ivănuş (early sixth millennium BC, Romania): environments and seasonality from stable isotope analysis. European Journal of Archaeology 16 (2): 221-246.
  16. Bălăşescu, A. 2014. Arheozoologia neo-eneoliticului de pe valea Teleormanului. Cluj Napoca: Editura Mega.
  17. Bălășescu, A. și Radu, V. 2003. Studiul materialului faunistic descoperit în tell-ul de la Vităneşti (jud. Teleorman): nivelul Gumelniţa B1. Cercetări arheologice 12: 349-373.
  18. Bălăşescu, A., Radu, V. și Moise, D. 2005. Omul şi mediul animal între mileniile VII-IV i.e.n. la Dunărea de Jos. Biblioteca Muzeului Naţional, Seria Cercetări Pluridisciplinare, 11. Târgoviște: Editura Cetatea de Scaun.
  19. Bîrzu, A. 2019. Notă asupra unui fragment de vas gumelnițean cu atribute antropomorfe descoperit la Vitănești, jud. Teleorman. Buletinul Muzeului Judeţean Teleorman. Seria arheologie 11: 15-21.
  20. Berciu, D. 1961. Contribuții la problemele neoliticului în România în lumina noilor cercetări. București: Editura Academiei Republicii Populare România.
  21. Berciu, D. 1966. Cultura Hamangia. Bucureşti: Editura Academiei Republicii Socialiste România.
  22. Cauvin, J. 1972. Les Religions Néolithiques de Syro-Palestine. Paris: Maisonneuve.
  23. Bréhard, S. și Bălăşescu, A. 2012. What’s behind the tell phenomenon? An archaeozoological approach of Eneolithic sites in Romania. Journal of Archaeological Science 39: 3167-3183.
  24. Cernău, C.R. şi Cernău, I.V. 2021. Contribuții la cunoașterea plasticii antropomorfe gumelniţene. Ialomiţa. Serie Nouă, 1 (5): 41-50.
  25. Comşa, E. 1995. Figurinele antropomorfe din epoca neolitică. Bucureşti: Editura Academiei Române.
  26. Dumitrescu, Vl. 1974. Arta preistorică în România. Bucureşti: Editura Meridiane.
  27. Garstang, J. și Garstang, J.B.E. 1948. The Story of Jericho (2d edition). London: Marshall, Morgan & Scott, Ltd.
  28. Gimbutas, M. 1991. The civilization of the Goddesses: The world of the Old Europe. San Francisco: HarperSanFrancisco.
  29. Goren, Y. și Segal, I. 1995. On early myths and formative technologies: a study of PPNB sculptures and modeled skulls from Jericho. Israel Journal of Chemistry 35 (2): 155-165.
  30. Kenyon, K.M. 1957. Digging Up Jericho, New York: Frederick A. Praeger.
  31. Le premier or 1989. Le premier or de l’humanité en Bulgarie. 5é millénaire, ed. C. Eluère, Ministère de la culture, de la communication, des grands travaux et du bicentenaire, Editions de la Réunion des musées nationaux: Paris.
  32. Marinescu-Bîlcu, S. 1985. À propos de la statuette du type „Le penseur” de l’Attique et le problème
  33. de ses éventuelles relations avec celle de Cernavoda. Dacia (NS), 29, 1-2: 119-123.
  34. Marinescu-Bîlcu, S. 2007. „Greutăţi” decorate din aria Gumelniţa. Studii de Preistorie 4: 87-103.
  35. Marinescu-Bîlcu, S., și Barbu, I. 1967. Catalogul sculpturilor eneolitice din muzeul raional Olteniţa, Sibiu.
  36. Mărgărit, M. și Toderaș, M. 2019. Industria materiilor dure animale din tell-ul gumelnițean de la Pietrele. Reevaluarea vechilor colecții arheologice. Materiale și Cercetări Arheologice XV: 61-80.
  37. Moldoveanu, K., 2012. Un capac cu mâner antropo-zoomorf descoperit la Vităneşti „Măgurice”, jud. Teleorman, Buletinul Muzeului Judeţean Teleorman. Seria Arheologie 4: 53-57.
  38. Müller, M. 2012. On the distribution of different types of anthropomorphic figurines of the Copper Age on the Eastern Balkan Peninsula and the Lower Danube Valley, in: S. Hansen, P. Raczky, A. Anders and A. Reingruber (eds.) Neolithic and Copper Age between the Carpathians and the Aegean Sea: Chronologies and Technologies from the 6th to 4th Millennium BC, International Workshop Budapest 2012: 353-367. Archäologie in Eurasien. Vol. 31, Bonn: Habelt Verlag.
  39. Penkova, P. și Karamanova-Zlatkova, R. (eds.) 2021. Time, matter and spirit. The conservation in the National Archaeological Institute with Museum at the Bulgarian Academy os Sciences. National Archaeological Museum Catalogues. Supplements Series, vol. 2: Sofia.
  40. Rollefson, G.O. și Simmons, A.H. 1985. The early Neolithic village of Ain Ghazal, Jordan: preliminary report on the 1983 season. Bulletin of the American School of Oriental Research Supplement 23: 35-52.
  41. Rosetti, D.V. 1939. Steinkupferyeitliche Plastik aus einem Wohnhugel bei Bukarest. Jahrbuch fiir prăhistorische und ethnographische Kunst 12: 29-50.
  42. Torcică, I. 2012. Piese de tipul ‘coarne de consecraţie’ descoperite în aşezările Vităneşti „Măgurice” (jud. Teleorman) şi Surduleşti (jud. Argeş). Buletinul Muzeului Judeţean Teleorman. Seria Arheologie 4: 59-69.
  43. Torcică, I. 2017. Un tip aparte de vase descoperite în structurile de locuire Gumelnița B1 din tell-ul Vitănești- Măgurice, jud. Teleorman. Buletinul Muzeului Judeţean Teleorman. Seria Arheologie 9: 41-56.
  44. Torcică, I. 2018. Greutăți de lut decorate din tell-ul de la Vitănești-Măgurice, jud. Teleorman. Studii de Preistorie 15: 107-126.

Creative Commons Licence
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0 International License