Fortificatia quadriburgium (?) de la pestera Veterani din Clisura Dunării

Cercetări Arheologice 29.2, 2022, 615-630
https://doi.org/10.46535/ca.29.2.10



Fortificatia quadriburgium (?) de la pestera Veterani din Clisura Dunării

The quadriburgium(?) fortification from Veterani Cave in the Danube Gorge

Authors: Călin Timoc

Keywords:

ziduri de apărare, peșteră cetate, quadriburgium, Cazanele Dunării, epoca romană târzie

defending walls, fortress-cave, quadriburgium, Danube Cauldrons, Late Roman Period

Abstract:

Peștera Veterani este una dintre cele mai cunoscute peșteri naturale de pe teritoriul României. În prezent este vizitată adeseori de turiști și iubitori de speologie. Nu este doar un monument impresionant al naturii, ci și un sit arheologic multistratificat cu o istorie foarte bogată. Fortificarea grotei este sigură pentru perioada Evului Mediu și epoca modernă. Urmele epocii romane sunt mai puțin inteligibile, specialiștii ezitând între a o recunoaște ca așezare pescărească care la un moment dat, în epoca romană târzie, ar fi putut fi fortificată și a o clasifica ca peșteră sacră sau chiar mithraeum. Așa cum este și firesc, poziția sa strategică în zona strâmtorii Cazanelor Dunării a făcut ca acest loc neobișnuit să fie inclus în lista UNESCO a Limesului Dunărean al Imperiului Roman. În rândurile următoare, încercăm să descifrăm caracterul ruinelor romane de la Peștera Veterani (Peskabara) coroborând toate sursele pe care le avem la îndemână: arheologice, epigrafice, arhivistice și cartografice. Suntem de părere că în fața grotei a existat începând de la sfârșitul secolului al III-lea d.Hr. un mic fort (asemănător unui quadriburgium) cu un mic port adiacent, la fel apărat de ziduri.

The Veterani Cave is one of the most well-known natural caves on the territory of Romania, nowadays being often visited by tourists. It is not only an impressive natural monument but also a multi-layered archaeological site with a very rich history. The fortification of the grotto is certain for the Middle Ages and the modern era. The traces of the Roman era are less clear, with specialists hesitating between recognizing it as a fishing settlement that at some point, in the late Roman era, could have been fortified, or classifying it as a sacred cave or even a mithraeum. As it is expected, its strategic position in the area of the Danube Cauldrons strait made this unusual place to be included in the UNESCO list of the Danube Limes of the Roman Empire. In the following text, we try to decipher the character of the Roman ruins at Veterani Cave (Peskabara) corroborating all the sources at our disposal: archaeological, epigraphical, archival and cartographic informations. We consider that in front of the cave there existed, starting from the end of the 3rd century AD, a small fort (similar to a quadriburgium) with a small port, also defended by walls made from stone and bricks

Download: PDF

How to cite: Călin Timoc, Fortificatia quadriburgium (?) de la pestera Veterani din Clisura Dunării, Cercetări Arheologice, Vol. 29.2, pag. 615-630, 2022, doi: https://doi.org/10.46535/ca.29.2.10

Bibliography

  1. Benea, D. 1976. Officina militară de la Dierna (sec. III-IV d.Hr.). Acta Musei Napocensis 13: 205-214.
  2. Benea, D. 2004. A possible mithraism spelaeum at the Veterani cave. Studii de Istorie a Banatului 26-27: 9-16.
  3. Benea, D. 2013. Istoria Banatului în Antichitate. Timișoara: Excelsior Art.
  4. Bondoc, D 2005. Repertoriul fortificaţiilor de pe ripa nordică a limesului Dunării de Jos în epoca romană târzie. http://apar.archaeology.ro/bondoc.htm#repert1
  5. Bondoc. D. 2009. The Roman rule to the north of the lower Danube. During the Late Roman and early Byzantine Period. Cluj-Napoca: Mega Publishing House.
  6. Ciure, Fl. 2019. Informații despre Transilvania în „Relazioni di Vittorie della Armi Cesaree sopro Turchi” (sfârșitul secolului al XVIII-lea). Crisia 49: 203-211.
  7. Golubovic, S. and Mrđić, N. 2014. Danube Limes as a UNESCO World Heritage Site. Archaeology and Science 9: 101-118.
  8. Griselini, F. 2020. Descoperirea Banatului Timișoarei. Însemnări de călătorie (ediție îngrijită de Victor Neumann, trad. Daniele Pantaleoni). Cluj-Napoca: Mega.
  9. Groza, L. 2002. Contribuții la istoria Regimentului de graniță româno-bănățean nr. 13 din Caransebeș. I. Lugoj: Dacia Europa Nova.
  10. Holzmann, H. und Salzer, H. 1988. Die Veterani Höhle am Eisernen Tor (Rumänien). Zum 200. Jahrestag ihrer Verteidigung gegen die Türken, Verband Ősterreichischer Höhlenforscher: 11-15. Accesat în 15.08.2022. www. biologiezentrum.at
  11. IDR III. 1 – Pippidi, D.M. și Russu, I.I. (ed). 1977. Inscripțiile Daciei Romane III / 1 (Dacia Superior – pars occidentalis). București: Academiei.
  12. IDR III Appendix: Piso, I., Ardeț, A. și Timoc, C. (ed.) 2019. Inscriptiones Daciae Romanae III (Inscriptiones laterum museorum Banatus Temesiensis). Cluj-Napoca: Mega.
  13. Jiplea 2015: Marian Jiplea – directorul Administrației Parcului Național Porțile de Fier ale Dunării. Interviu AGERPRESS. https://www.gds.ro/Local/2015-06-19/cetatea-pethveterani-tinta-cautatorilor-de-comori/
  14. Lazarovici, Gh. 1978. Civilizațiile preistorice de la Porțile de Fier (catalog de expoziție), în E. Condurachi (ed.) Comori arheologice în regiunea Porților de Fier, București: Muzeul de arta al R.S. România: 23-100.
  15. Marsigli, F.M. 1726. Danubius Pannonico-Mysicus II. La Haye.
  16. Milleker, B. 1906. Delmagyarorszagyi Regeszetei III. Temeswar.
  17. Rosetti, D.V. 1976. O așezare românească din veacurile XII-XVIII în cuprinsul cetății regale Peth. Fortificațiile de la Veterani (I). Drobeta 2: 147-153.
  18. Timoc, C. 2022. Contribuția arhitectului italian Giovanni Morando Visconti la cunoașterea antichităților Daciei Romane. Quaestiones Romanicae, Centrul de Studii Romanice din Timișoara, Universitatea de Vest din Timișoara, Facultatea de Litere, Istorie și Teologie 9, 3: 170-177. https://ciccre.uvt.ro/ro/quaestiones-romanicae.
  19. Țeicu, D. 2009. Cetăți medievale din Banat / Medieval Fortifications in Banat. Timișoara: Cosmopolitan-Art Printhouse.
  20. Zahariade, M. 2015. The Dacia Ripensis Section in Notitia Dignitatum (XLII). Thraco-Dacica 6-7 (29-30): 119- 154.

Creative Commons Licence
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0 International License