Fortificația romană este localizată la „Piatra Frecăței”, pe un promontoriu înalt ce avansează în Dunăre, la confluența fluviului cu brațul Băroi, la aproximativ 3 km Sud de centrul comunei Ostrov. Accesul se poate face pe drumul DJ 222F, pe ruta Dăeni/Ostrov.
Fortificația romană târzie este suprapusă de o așezare medievală (sec. X-XII p.Chr.). Fortificația romană târzie a adăpostit un detașament din cuneus equitum stablesianorum, trupă menționată printr-un alt detașament și la Cius.
Din descrierea lui P. Polonic, din anul 1898, rezultă că fortificația romană târzie avea formă rectangulară neregulată, cu trei laturi de 64 m lungime și o a patra (cea de V) mult mai scurtă, de numai 30 m. În cursul cercetărilor arheologice mai recente s-a constatat că în zonele de Sud şi de Vest incinta de epocă romană s-a prăbuşit în Dunăre. Au fost descoperite trei niveluri de locuire romane şi romano-bizantine (secolele II-VII p. Chr.), distruse în cea mai mare parte de complexe medievale timpurii.
Investigațiile noastre au constat în recunoașteri de teren, realizarea unui model 3D și a unor fotografii oblice.
Ovidiu Țentea, Ioan C. Opriș, Florian Matei-Popescu, Alexandru Rațiu, Constantin Băjenaru, Vlad Călina, Frontiera romană din Dobrogea. O trecere în revistă și o actualizare, Cercetări Arheologice, Vol. 26, pag. 9-82, 2019, doi: https://doi.org/10.46535/ca.26.01
Polonic 1935, 22; Comşa, E., Limesul dobrogean. Cercetări de suprafaţă de-a lungul Dunării între Ostrov (reg. Galaţi) şi Hârşova (reg. Constanţa), Materiale, 5, 1959, 761-768 (761-764); Suceveanu 1977, 65, 101-102, 138-139; Zahariade, Gudea 1997, p. 80, nr. 47; Stănică, A., Câteva aspecte privind aşezarea medio-bizantină de la Ostrov – Piatra Frecăţei (Beroe), jud. Tulcea, în Prinos lui Petre Diaconu la 80 de ani, Brăila, 2004, 357-373.