• Română
  • English

Cercetări Arheologice

Revistă a Muzeului Național de Istorie a României

  • Despre
    • Scop și obiective
    • Politica de acces liber
    • Ghidul autorilor
    • Procesul de evaluare
    • Echipa editorială
    • Declarație de etică și malpraxis
    • Editura
    • Indexul autorilor
  • Arhiva revistei
  • Arheologie publică
  • Contact
  • Depune
  • Despre
    • Scop și obiective
    • Politica de acces liber
    • Ghidul autorilor
    • Procesul de evaluare
    • Echipa editorială
    • Declarație de etică și malpraxis
    • Editura
    • Indexul autorilor
  • Arhiva revistei
  • Arheologie publică
  • Contact

Frontiera romană din Dacia Inferior: 20. Islaz – Vedea

  • Home Arheologie Publică
  • Frontiera romană din Dacia Inferior: 20. Islaz – Vedea

Islaz

Localizare: Com. Islaz, jud. Teleorman. (RAN: 151745.01; TR-I-s-B-14206)

 

Islaz - localizarea fortificațiilor, poză declasificată satelit Corona 1968 (1103-1058 Fore; May 05, 1968_Center for Advanced Spatial Technologies, University of Arkansas/U.S. Geological Survey)
Localizarea fortificațiilor, poză declasificată satelit Corona 1968 (1103-1058 Fore; May 05, 1968_Center for Advanced Spatial Technologies, University of Arkansas/U.S. Geological Survey)

În vecinătatea satului Islaz, au fost semnalate trei castre, două amplasate în proximitatea Dunării și unul pe malul Oltului. Unul este complet distrus de Dunăre.

Dintre acestea, unul cu incinta din piatră a fost menționat în punctul „Cetatea Racoviţa”, situat la Nord-Est de localitatea actuală, într-o zonă mlăștinoasă a pârâului Racoviţa, care se varsă în Olt. Denumirea Islaz-Racovița vine de la pârâul aflat în apropiere.

Se păstra doar colțul de Nord-Vest (75 × 105 m), prevăzut cu val și șanț de apărare. Au fost identificate cărămizi romane și fragmente ceramice. Ar putea data din epoca traianică, dar lipsesc elemente certe. Nu mai sunt urme vizibile la suprafață, fortificația fiind distrusă aproape integral de eroziune și de cimitirul satului.

Islaz - castrele de la Islaz (Tudor 1978, 266, fig. 68/3)
Castrele de la Islaz (Tudor 1978, 266, fig. 68/3)
Islaz - castrele de la Islaz Racovița (A) și Islaz Vedea (B) (Tudor 1978, 278, fig. 75/1-2)
Castrele de la Islaz Racovița (A) și Islaz Vedea (B) (Tudor 1978, 278, fig. 75/1-2)
Islaz - Islaz-Racovița, localizarea sitului (A)
Islaz-Racovița, localizarea sitului (A).

O fortificație a fost semnalată în punctul „Cetatea Verdea”, situat la Sud-Vest de Izlaz, pe o insulă a Dunării, în apropierea vărsării Oltului în Dunăre. Denumirea Vedea (sau Verdea) vine de la fosta insulă Verdea, formată de cursul Dunării (păstrată pe planurile directoare de tragere). Fortificația era situată la aproximativ un km Nord de această insulă (fig. 24.2.b. –galben; fig. 24.5). A fost puternic afectată de cursul râului, fiind în mare parte distrusă. În anul 1876, au fost făcute anumite observații de A. T. Laurian, când erau vizibile trei șanțuri și trei valuri, care conturau un castru cu dimensiunile de 120 × 340 m. La acea dată au fost menționate descoperirile unor sarcofage de piatră și ale unor monede datate în timpul lui Septimius Severus, precum și un sestertius datat în perioada lui Traian.

În anul 1977, au fost efectuate câteva sondaje în care au fost descoperite structuri care se pot atribui așezării civile romane. Ioana Bogdan-Cătăniciu presupunea că aceste castru a fost construit în perioada lui Hadrianus.

A treia fortificație semnalată de Laurian și Bolliac (95 × 122 m), punct din care a fost extrasă multă cărămidă romană, a fost complet distrusă. Este posibil să fie vorba de punctul Islaz-Ostrovu (fig. 24.2.c. – verde). Pe planurile directoare de tragere figurează sub denumirea Ostrovul Verde /Ostrovul Calnovăț.

Islaz - Islaz-Vedea, localizarea sitului (B)
Islaz-Vedea, localizarea sitului (B)
Islaz - Islaz-Ostrovu, localizarea sitului (C)
Islaz-Ostrovu, localizarea sitului (C)

Parte a studiului:

Ovidiu Țentea, Florian Matei-Popescu, Vlad Călina, Frontiera romană din Dacia Inferior. O trecere în revistă și o actualizare. 1., Cercetări Arheologice, Vol. 28.1, pag. 9-90, 2021, doi: https://doi.org/10.46535/ca.28.1.01

Citește articol
Vezi toată seria

Bibliografie

Tudor 1978, 279; Cătăniciu 1981, 30; Vlădescu 1983, 81, nr. 6; Vlădescu 1986, 29-30; Gudea 1997, 82, nr. 67; Gudea 2005, 492, nr. VII. B. 1; Dudău 2006, 116; Marcu 2009, 212, nr. 56.

Logo

Muzeul Național de Istorie a României
Calea Victoriei 12, Sector 3, 030026 București, România
Secretariat
E-mail: direct@mnir.ro Tel: +40 21 315 82 07 Fax: +40 21 311 33 56

Vizitează
Cercetari Arheologice Logo

Revista Cercetări Arheologice
Calea Victoriei 12, Sector 3, 030026 București, România
ISSN: 0255-6812
Redacția
E-mail: contact@cercetari-arheologice.ro
Redactor șef: Silviu Oța
E-mail: silviuota@yahoo.com

Creative Commons Licence
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0 International License
Contribuții
Note (22) Rapoarte de săpături (171) Recenzii (28) Studii (298) Studii pluridisciplinare (22) Varia (24)

Drepturile de autor  |  Declarație de confidențialitate

Copyright © 2022 Muzeul Național de Istorie a României

Powered by LUTHONIUM
Click here if you wish to opt-out from Google Analytics.