Fortificația romană se situa la nord de orașul Cernavoda, între satele Seimenii Mari și Seimenii Mici, pe un platou din vecinătatea Dunării. Platoul respectiv era cunoscut la începutul secolului trecut de către localnici sub denumirea „La Cetate”.
După analiza însemnărilor și a desenului transmise de Pamfil Polonic, se pot desprinde câteva concluzii, prin comparație cu fotografii aeriene de dată recentă. Fortificația propriu-zisă era distrusă la sfârșitul secolului al XIX-lea. Platoul cu o suprafață de cca 60 ha era înconjurat, potrivit lui Pamfil Polonic, de un val roman cu o lungime de cca 2 km. Înspre răsărit, un șanț de apărare larg de 15 m și adânc de 1-2 m era încă vizibil la sfârșitul sec. XIX. În desenul întocmit atunci este figurat valul în secțiunile sale de nord și de răsărit. Potrivit acestuia cetatea romană ar fi avut o formă rectangulară cu laturile de cel puțin 80 m. Ulterior a fost construit un turn cu latura estică de 20 m. În zonă au fost semnalate descoperiri de amfore elenistice.
Numele antic al fortificației de la Seimenii Mari, nu a fost menționat în Itinerarium Antonini Augusti (224) sau Tabula Peutingeriana (VIII, 3).
Trebuie menționată descoperirea a două borne miliare, datate din 160 (ISM V, 1), respectiv 200 p.Chr. (ISM V, 2.) și o inscripție oficială (CIL III, 7487 = ISM IV, 246 = IGLR 205), datată 293-305 p.Chr., care este posibil să fi fost ridicată desupra poarții fortificației tetrarhice (burgus/ praesidium) (IGLR, p. 213), ale cărei ziduri groase mai putea fi văzute de Pamfil Polonic.
Ovidiu Țentea, Ioan C. Opriș, Florian Matei-Popescu, Alexandru Rațiu, Constantin Băjenaru, Vlad Călina, Frontiera romană din Dobrogea. O trecere în revistă și o actualizare, Cercetări Arheologice, Vol. 26, pag. 9-82, 2019, doi: https://doi.org/10.46535/ca.26.01
Irimia, Date noi privind aşezările getice din Dobrogea în a doua epocă a fierului, Pontica 13, 1980, 66-118 (p. 103); Băjenaru 2010; Opriș 2019.