Vestigii medievale timpurii de tip Penkovka descoperite recent la Bălceana (raionul Hâncești)

Cercetări Arheologice 33.1, 2026, 277-286
https://doi.org/10.46535/ca.33.1.14



Vestigii medievale timpurii de tip Penkovka descoperite recent la Bălceana (raionul Hâncești)

Early Medieval Penkovka-Type Remains Recently Discovered at Bălceana (Hâncești District)

Authors: Vlad Vornic

Keywords:

Bălceana; cultura Penkovka; evul mediu timpuriu; ceramică lucrată cu mâna; vase bitronconice; spațiul pruto-nistrean; secolele V–VII d.Hr. Bălceana; Penkovka culture; Early Middle Ages; handmade pottery; biconical vessels; Prut– Dniester region; 5th–7th centuries AD

Bălceana; Penkovka culture; Early Middle Ages; handmade pottery; biconical vessels; Prut– Dniester region; 5th–7th centuries AD

Abstract:

Prezentul studiu analizează patru vase ceramice medievale timpurii identificate recent în satul Bălceana (raionul Hâncești), atribuite culturii Penkovka. Descoperirea, realizată în octombrie 2025 cu prilejul unor lucrări edilitare, a fost urmată de recuperarea și documentarea materialelor de către specialiștii Agenției Naționale Arheologice. Complexul, surprins la peste 1 m adâncime, nu a putut fi cercetat sistematic, astfel încât contextul arheologic rămâne incert (așezare sau complex funerar). Vasele sunt lucrate manual, din pastă grosieră cu șamotă și nisip, arse neuniform și caracterizate prin corp bitronconic, trăsătură specifică orizontului cultural Penkovka. Inventarul cuprinde un vas de provizii decorat cu brâu reliefat sub buză, un vas-borcan bitronconic, un castron înalt și un fund de vas, probabil provenind de la un castron similar. Din punct de vedere tipologic, piesele se încadrează în tipurile definite de I. Rafalovich, I. Corman și O. Prikhodniuk pentru ceramica secolelor V–VII d.Hr. Analogiile identificate în situl medieval de la Hansca, precum și în alte așezări din spațiul carpato-nistrean și din aria estică a culturii Penkovka, susțin atribuirea culturală și cronologică propusă. Totodată, studiul abordează problema originii formelor bitronconice și relația acestora cu tradițiile ceramice ale culturilor Sântana de Mureș–Cerneahov și Kiev. În concluzie, descoperirea de la Bălceana completează repertoriul vestigiilor medievale timpurii din spațiul pruto-nistrean și poate fi datată între sfârșitul secolului al V-lea și secolul al VII-lea d.Hr., probabil într-o fază timpurie a culturii Penkovka, evidențiind dinamica și complexitatea proceselor de locuire din această regiune.

This study examines the recent discovery of four early medieval ceramic vessels identified in the village of Bălceana (Hâncești district), attributed to the Penkovka culture. The find, made in October 2025 during construction works, was subsequently documented and recovered by specialists of the National Archaeological Agency. The complex, recorded at a depth of over 1 m, could not be systematically investigated, and its archaeological context remains uncertain (settlement or funerary complex). The vessels are handmade, produced from coarse clay tempered with crushed pottery and sand, unevenly fired, and characterized by a biconical body, a feature typical of the Penkovka cultural horizon. The assemblage includes a large storage vessel decorated with a relief band below the rim, a small biconical jar, a high bowl, and a base fragment probably belonging to a similar vessel. Typologically, the finds correspond to the types defined by I. Rafalovich, I. Corman, and O. Prikhodniuk for the 5th–7th centuries AD. Close analogies identified at the medieval site of Hansca and in other settlements from the Carpathian–Dniester region, as well as within the eastern area of the Penkovka culture, support the proposed cultural and chronological attribution. The study also discusses the origin of biconical forms and their relationship to the ceramic traditions of the Sântana de Mureș–Cerneahov and Kiev cultures. The Bălceana discovery enriches the corpus of early medieval finds from the Prut–Dniester region and can be dated between the late 5th and the 7th centuries AD, most likely to an early phase of the Penkovka culture, highlighting the dynamics and complexity of settlement processes in this area.

Download: PDF

How to cite: Vlad Vornic, Vestigii medievale timpurii de tip Penkovka descoperite recent la Bălceana (raionul Hâncești), Cercetări Arheologice, Vol. 33.1, pag. 277-286, 2026, doi: https://doi.org/10.46535/ca.33.1.14

Bibliography

  1. Baran, V.D. 1988. Prazhskaja kul’tura Podnestrov’ja. Kiïv: Naukova Dumka.
  2. Corman, I. 1998. Contribuţii la istoria spaţiului pruto-nistrian în epoca evului mediu timpuriu (sec. V – VII d.Chr.). Chișinău: Editura Cartdidact.
  3. Corobcean, A., Vornic, V., Ciobanu, I. și Popovici, S. Investigațiile arheologice la situl Tuzara I (raionul Călărași) din anul 2017. Arheologia Preventivă în Republica Moldova IV: 207-220.
  4. Curta, F. 2006. Apariția slavilor. Istorie şi arheologie la Dunărea de Jos în veacurile VI-VII. Târgovişte: Editura Cetatea de Scaun.
  5. Gavritukhin, I.O. 2000. Final tradicij rimskogo vremeni v Vostochnom Prikarpat’e, in: M. Mączyńska, T. Grabarczyk (Hrsg.), Die spätrömische Kaiserzeit und die frühe Völkerwanderungszeit in Mittel-und Osteuropa. Łódź: Wydawnictwo Uniwersytetu Łódzkiego 261-324.
  6. Gavritukhin, I. și Kazansky, M. 2018. O vremeni poyavleniya slavyan na territorii Moldovy, in: Sinika, V. S., Rabinovich, R. A. (Eds.), Drevnosti. Issledovaniya. Problemy. Sbornik statey v chest’ 70-letiya N. P. Telnova. Kishinev – Tiraspol: Stratum Library, 333-354.
  7. Goltseva, P. și Kashuba, M. 1997. Glinjeni. Mnogosloinyi pamiatnik Srednego Podnestrovia. Tiraspol: Mako.
  8. Harhoiu, R. 1997. Die frühe Völkerwanderungszeit in Rumänien. București: Editura Enciclopedică.
  9. Ioniţă, I. 1982. Din istoria şi civilizaţia dacilor liberi. Dacii din spaţiul est-carpatic în secolele II-IV e.n. Iaşi: Editura Junimea.
  10. Ioniță, I. 1985. Importante descoperiri arheologice din perioada de formare a poporului român în aşezarea de la Iaşi-Nicolina. Arheologia Moldovei X: 30-49.
  11. Kazansky, M. 2009. Archéologie des peuples barbares. București-Brăila: Editura Academiei Române, Editura Istros.
  12. Kazanskij, M., Tkachuk, M. și Topal, D. 2023. Knjazheskaja fibula iz sela Rehzen’. Stratum, 4: 365–375.
  13. Kravchenko, E. 2025. Issledovaniia poseleniia pen’kovskoi kul’tury v srednem techenii Severskogo Dontsa. Arkheologiya Evraziyskikh stepey 5: 31-50.
  14. Magomedov, B. 2001. Chernjakhovskaja kul’tura. Problema ehtnosa. Lublin: Wyd-wo Uniwersytetu Marii Curie- Skłodowskiej.
  15. Matveev, S. 2009. Procesele etno-culturale din spaţiul Carpato – Nistrean în secolele II-XIV. Istoriografia sovietică. Chișinău: Editura Pontos.
  16. Oblomskii, A. 2007. Pamiatniki kievskoi kul’tury v lesostepnoi zone Rossii (III – nachalo V v. n.e.). Moskva: IA RAN.
  17. Paliga, S. și Teodor, E.S. 2009. Lingvistica şi arheologia slavilor timpurii. O altă vedere de la Dunărea de Jos. Târgoviște: Editura Cetatea de Scaun.
  18. Petrauskas, O.V. 2021. Chernjakhivs’ka kul’tura ta guni (za materialami arkheologichnikh pam’jatok Ukraïni). Arkheologija, 2: 15-32.
  19. Petrauskas, O., Rzeszotarska-Nowakiewicz, A. și Y. Synytsia, 2025. The Slavic Component of the Cherniakhiv Culture Settlement in Komariv. Światowit LXIII: 41-62.
  20. Postică, Gh. 1996. Monumentele arheologice din sec. V – VII în spaţiul pruto-nistrean. Traco-Dacica XVII, 1–2: 207-215.
  21. Postică, Gh. 2007. Civilizaţia medievală timpurie din spaţiul pruto-nistrean (secolele V – XIII). București: Editura Academiei Române.
  22. Postică, Gh. 2022. Așezarea medievală timpurie de la Păhărniceni – Petruca din codrii Orheiului. Chișinău: Editura Pontos.
  23. Postică, Gh. și Hâncu, I. 2023. Hansca. Așezarea medievală timpurie din codrii Lăpușnei. Chișinău: Editura Pontos.
  24. Prikhodniuk, O. 1991. O territorii formirovaniya i osnovnykh napravleniyakh rasprostraneniya pen’kovskoi kul’tury, in: Drevnosti iugo-zapada SSSR. Chișinău: Știința, 106-123.
  25. Prikhodniuk, O. 1998. Penkovskaia kultura (Kul’turno-arkheologicheskii aspekt issledovaniia). Voronezh: Voronezhskii universitet.
  26. Rafalovich, I. 1972. Slavyane VI – IX vekov v Moldavii. Chișinău: Editura Știința.
  27. Rafalovich, I. 1973. Issledovanie ranneslavyanskikh poselenii v Moldavii, in: Chebotarenko, G.F. et al. (eds.), Arkheologicheskie issledovaniya v Moldavii v 1970 – 1971 gg. Chișinău: Editura Știința, 134-154.
  28. Rusanova, I. 1973. Slavyanskie drevnosti VI – IX vv. mezhdu Dneprom i Zapadnym Bugom. Moskva: Nauka.
  29. Rusanova, I. 1978. Pamjatniki tipa Pen’kovka, in: Problemy Arkheologii II. Leningrad: Izdatel’stvo Leningradskogo universiteta.
  30. Sedov, V. 1982. Vostochnye slavyane VI – XIII vv. Moskva: Nauka.
  31. Sedov, V. 1994. Slavyane v rannem srednevekov’e. Moskva: Nauka.
  32. Stanciu, I. 2001. Slavii timpurii în cercetarea arheologică românească. Ephemeris Napocensis XI: 105-143.
  33. Şovan, O.L. 2005. Necropola de tip Sântana de Mureş – Cerneahov de la Mihălăşeni (jud. Botoşani). Târgovişte: Editura Cetatea de Scaun.
  34. Tentiuc, I. 1998. Vestigii arheologice medievale timpurii descoperite la Molești (raionul Ialoveni). Arheologia Moldovei XXI: 199-210.
  35. Teodor, D. 1988. Rituri și ritualuri funerare la est de Carpați în secolele V – XI. Mitropolia Moldovei și Sucevei LXIV, 3: 46-58.
  36. Teodor, D. 1992. Societatea est-carpatică în perioada celei de a doua jumătăți a mileniului I al e. n. Probleme actuale ale istoriei naţionale şi universale, Chişinău: Editura Universitas: 109-125.
  37. Teodor, D. 1994. Slavii la nordul Dunării de Jos în secolele VI – VII d.H. Arheologia Moldovei XVII: 223-251.
  38. Terpilovskii, R. și Abashina, N. 1992. Pamiatniki kievskoi kul’tury. Kiev: Naukova Dumka.
  39. Vornic, V. 2006. Aşezarea şi necropola de tip Sântana de Mureş-Cerneahov de la Budeşti. Chişinău: Editura Pontos.
  40. Vornic, V. și Ciobanu, L. 2019. O fibulă de bronz din sec. V p.Chr. descoperită la Parcani (r-nul Soroca), în: Zanoci, A., Băț, M. (eds.) Contribuţii la preistoria şi istoria antică a spaţiului carpato-danubiano-pontic. In honorem professoris Ion Niculiţă natalia sua octogesima celebrantis. Chişinău: Editura Cartdidact: 439-445.
  41. Vornic, V. și Matveev, S. 2026. Isolated Migration-Period Finds: The Bronze Fibula from Radoaia (Sangerei District). Journal of Ancient History and Archaeology 13, 1: 143-152.

Creative Commons Licence
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0 International License