Dinamică planimetrică și importanţă strategică: Noi contribuţii asupra castrului roman de la Boroşneu Mare

Cercetări Arheologice 33.1, 2026, 115-126
https://doi.org/10.46535/ca.33.1.06



Dinamică planimetrică și importanţă strategică: Noi contribuţii asupra castrului roman de la Boroşneu Mare

Planimetric dynamics and strategic importance: New contributions on the Roman fort at Boroşneu Mare.

Authors: Alexandru Popa Andrea Popa

Keywords:

Dacia romană, limesul de est, castru roman, reţea de drumuri, Boroşneu Mare

Roman Dacia, Eastern Limes, Roman fort, road network, Boroşneu Mare

Abstract:

Castrul de auxiliari de la Boroșneu Mare, din județul Covasna, a fost un punct cheie în sistemul defensiv al provinciei romane Dacia. Era situat pe o terasă înaltă în valea Râului Negru. Rolul său principal era de a controla drumul strategic care lega interiorul provinciei de Dunărea de Jos prin trecătoarea Buzău. Fortificaţia făcea parte dintr-o rețea de centre de putere, printre care Angvstia-Brețcu, Olteni și Cvmidava-Râșnov, care erau special concepute pentru a bloca rutele de acces în Depresiunea Brașovului. Datorită documentației imprecise și măsurătorilor contradictorii din ultimul secol, am utilizat magnetometria pentru a identifica structurile îngropate prin cartografierea contrastelor magnetice. În timp ce cercetările anterioare propuneau dimensiuni imprecise, noile date indică faptul că fortificația măsura aproximativ 160 x 160 metri.

Pe partea de sud-est am identificat un sistem surprinzător de complex, format din trei șanțuri paralele, depășind mențiunile anterioare referitoare la un singur șanț în formă de „V”. Magnetometria a revelat cel puțin patru barăci pentru soldați, fiecare cu o locuință pentru ofițeri în capătul nordic. Aceste structuri aveau probabil pereți din lemn și tencuială de lut. S-a descoperit o clădire cu dimensiunile de 11 x 9 metri, cu o orientare divergentă, care pare să fi fost „tăiată” de structuri ulterioare.

Cercetarea prezentată în acest articol reconfirmă Boroșneu Mare ca punct focal pe Limesul de Est. Prezența diverselor unități, inclusiv de cavalerie, subliniază importanța controlului rețelei de drumuri transcarpatice. Deși cronologia absolută rămâne subiectul unor săpături viitoare, acest studiu oferă o nouă soluție pentru disputele academice privind amplasarea și dimensiunile castrului.

The auxiliary fort at Boroșneu Mare, in Covasna County, was a key point in the defensive system of the Roman province of Dacia. It was situated on a high terrace in the Râul Negru valley. Its primary role was to control the strategic road that linked the province’s interior to the Lower Danube via the Buzău Pass. The fort was part of a network of power centres, including Angvstia-Brețcu, Olteni, and Cumidava-Râșnov, which were specifically designed to block access routes into the Brașov Depression. Due to over a century of imprecise documentation and contradictory measurements, we employed magnetometric prospection to identify buried structures by mapping magnetic contrasts. While previous historiography proposed imprecise sizes, new data indicates the fortification measured approximately 160 x 160 meters.

On the southeastern side, we identified a surprisingly complex system consisting of three parallel ditches, surpassing earlier mentions of only a single “V”-shaped ditch. Magnetometry revealed at least four soldiers’ barracks, each with an officer’s residence at the northern end. These structures likely had timber-framed walls with clay plastering. We discovered a building measuring 11 x 9 meters with a divergent orientation that appears to have been “cut” by later structures.

This research reconfirms Boroșneu Mare as a focal point on the Eastern Limes. The presence of various units, including cavalry, highlights the importance of controlling the trans-Carpathian road network. While the absolute chronology remains subject to future excavation, this study offers a new solution for academic disputes about the location and dimensions of the fort.

Download: PDF

How to cite: Alexandru Popa, Andrea Popa, Dinamică planimetrică și importanţă strategică: Noi contribuţii asupra castrului roman de la Boroşneu Mare, Cercetări Arheologice, Vol. 33.1, pag. 115-126, 2026, doi: https://doi.org/10.46535/ca.33.1.06

Bibliography

  1. Aspinall, A., Gaffney, C., Schmidt, A., 2008. Magnetometry for archaeologists, AltaMira Press, Lanham.
  2. Bordi, Z.L., Popa, A., 2013. Castrul roman de la Boroşneu Mare: o sută de ani de la prima cercetare arheologică sistematică, Acta Siculica (Sf. Gheorghe): 261–308.
  3. Campana, S., Piro, S., 2009. Seeing the unseen. Geophysics and landscape archaeology. London: CRC Press, Boca Raton, Fla.
  4. Csáki, Á., 2012. Pesty Frigyes helynévgyűjteménye. Székelyföld és térsége. I. Kovászna megye. Budapest– Sepsiszentgyörgy: Országos Széchényi Könyvtár – Székely Nemzeti Múzeum.
  5. Daicoviciu, C., 1950. Graniţa de Est a Daciei şi triburile libere de la hotarele de răsărit ale Daciei. Rezultatul cercetărilor de pe şase şantiere din jud. Trei Scaune. Studii şi Cercetări de Istorie Veche 1: 115–122.
  6. Gudea, N., 1997. Der dakische Limes. Materialien zu seiner Geschichte. Jahrbuch des Römisch Germanischen Zentralmuseums Mainz 44: 497–609.
  7. László, F., 1911. Háromszék vármegyei praemykenaei jellegű telepek, Dolgozatok az Erdélyi Múzeum Érem- és Régiségtárából 2: 175–226.
  8. Matei-Popescu, F., 2014. Trupele auxiliare pe limesul estic al Daciei. Stadiul problemei. Angvstia 17-18: 205–216.
  9. Matei-Popescu, F. și Țentea, O. 2016. The Eastern Frontier of Dacia. A Gazetteer of the Forts and Units. In: Bârcă, V. ed. Orbis Romanus and Barbaricum. The Barbarians around the Province of Dacia and Their Relations with the Roman Empire: 7-24. Cluj-Napoca: Mega.
  10. Orbán, B., 1869. A Székelyföld leírása történelmi, régészeti, természetrajzi s népismei szempontból. III. Háromszék. Pest: Ráth Mór Bizománya.
  11. Petolescu, C.C., 2021. Armata romană din Dacia. Bucureşti: Editura Academiei Române.Székely, Z., 1975. Noi descoperiri din epoca romană din sud-estul Transilvaniei. Studii şi Cercetări de Istorie Veche a României 26, 3: 343-351
  12. Popa, A., 2020. The Frontiers of the Roman Empire in Eastern dacia. Preliminary Results of Research Conducted in the Context of the Romanian National limes Program, Plural. Journal of the History and Geography Department,“Ion Creangă” State Pedagogical University 2020: 194–226.
  13. Popa, A., Bordi, Z.L., Popa, A., 2022. Zum aktuellen Forschungsstand des Römerlagers von Boroşneu Mare im SO Siebenbürgens, in: Mustaţă, S., Lăzărescu, V.-A., Bârcă, V., Rusu-Bolindeţ, V., Matei, D. (Eds.), FABER. Studies in Honour of Sorin Cociş at his 65 Anniversary: 111–137. Cluj-Napoca: Mega.
  14. Schmidt, A., Linford, P., Linford, N., David, A., Gaffney, C., Sarris, A., Fassbinder, J., 2015. EAC Guidelines for the Use of Geophysics in Archaeology: Questions to Ask and Points to Consider, Europae Archaeologiae Consilium. Namur: Europae Archaeologia Consilium (EAC), AISBL.
  15. Ştefan, D., Ştefan, M., 2018. Teledetecție și arheologie montană în Carpații de Curbură. Fortificațiile de la Vârful lui Crai. Istros: 201–218.
  16. Țentea, O. și Popa, Al. 2025. Cincșor Roman Fort: New Data and a Revised Plan from Recent Geophysical Research. Cercetări Arheologice 32.2, 2025, 551-560

Creative Commons Licence
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0 International License