Date radiocarbon pentru situl Lipoveni II – La Nisipărie

Cercetări Arheologice 32.2, 2025, 399-418
https://doi.org/10.46535/ca.32.2.01



Date radiocarbon pentru situl Lipoveni II – La Nisipărie

Radiocarbon dates for the Lipoveni II – La Nisipărie site

Authors: Sergiu Matveev Vlad Vornic Oana Calancea Alexandru Petre Cristian Mănăilescu

Keywords:

Lipoveni II-La Nisipărie, așezare pluristratificată, ceramică, gropi, oase de animale, analiză radiocarbon

Lipoveni II – La Nisipărie, multilayered settlement, ceramics, pits, animal bones, radiocarbon analysis

Abstract:

Grație unui proiect susținut de Physics Advisory Committee al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, au fost analizate cinci probe prelevate din gropi cu material arheologic bogat (Gr. 76, 78, 93, 99 și 116). Selecția probelor a fost determinată de prezența, în umplutura acestora, a unor piese de inventar și fragmente ceramice atribuite tradițional primei epoci a fierului (PEF). În eșantionul analizat a fost inclusă și o probă din groapa Gr. 93, în a cărei umplutură au fost recuperate o piesă de inventar și fragmente ceramice din PEF, alături de mai multe bucăți de vase cu o posibilă atribuire cronologică mai largă, până în sec. IV a.Chr. Ultimele două gropi (Gr. 99 și 116) se remarcau prin caracterul lor aparte, care sugerează posibila existență a unor practici cu caracter ritualic. În urma analizei radiocarbon, probele din Gr. 76, 78, 99 și 116 au fost datate, cu o probabilitate cuprinsă între 94,7% și 95,4%, în intervalul 1265–804 cal BC, ceea ce corespunde, în linii mari, datării arheologice propuse – respectiv sec. XII–X a.Chr. Rezultatul probei din Gr. 93 indică, cu o probabilitate de 80,1%, intervalul 564–394 cal BC, și cu 10,7%, intervalul 746–689 cal BC.

Aceste date confirmă cronologia sugerată de anumite categorii de artefacte, în special vârfuri de săgeată din bronz (piramidale sau cu trei aripioare) și fragmente de amfore de Chios, datate în al treilea sfert al sec. V a.Chr. Datarea mai târzie susține rezervele privind atribuirile cultural-cronologice ale unor complexe cu ceramică ce poate fi încadrată atât în prima epocă a fierului, cât și în a doua epocă a fierului, chiar și în prezența unor piese de inventar cu datare sigură în faze mai timpurii.

Thanks to a project supported by the Physics Advisory Committee of the “Horia Hulubei” National Institute for Research and Development in Physics and Nuclear Engineering, five samples were analyzed, taken from pits rich in archaeological material (Pits 76, 78, 93, 99, and 116). The selection of samples was determined by the presence, in their fill, of inventory items and ceramic fragments traditionally attributed to the Early Iron Age (EIA). The analyzed batch also included a sample from Pit 93, whose fill contained an inventory item and ceramic fragments from the EIA, along with several vessel pieces that could possibly be assigned a broader chronological range, up to the 4th century BC. The last two pits (Pits 99 and 116) stood out for their distinctive character, suggesting the possible existence of ritual practices. Following radiocarbon analysis, the samples from Pits 76, 78, 99, and 116 were dated, with a probability between 94.7% and 95.4%, to the interval 1265–804 cal BC, which broadly corresponds to the proposed archaeological dating—namely the 12th–10th centuries BC. The result for the sample from Pit 93 indicates, with a probability of 80.1%, the interval 564–394 cal BC, and with 10.7%, the interval 746–689 cal BC.

These data confirm the chronology suggested by certain categories of artifacts, especially bronze arrowheads (pyramidal or with three fins) and fragments of Chios amphorae, dated to the third quarter of the 5th century BC. The later dating supports reservations regarding the cultural-chronological attribution of some complexes with ceramics that can be placed in both the Early and Late Iron Age, even in the presence of inventory items securely dated to earlier phases.

Download: PDF

How to cite: Sergiu Matveev, Vlad Vornic, Oana Calancea, Alexandru Petre, Cristian Mănăilescu, Date radiocarbon pentru situl Lipoveni II – La Nisipărie, Cercetări Arheologice, Vol. 32.2, pag. 399-418, 2025, doi: https://doi.org/10.46535/ca.32.2.01

Bibliography

  1. Kernbach, V. 1995: Dicționar de mitologie generală. București: Editura Albatros.
  2. Ketraru, N.A., 1961: Materialy k arheologicheskoj karte Moldavii. In: Trudy Gosudarstvennogo Istoriko- Kraevedcheskogo Muzeja MSSR, Vyp.1. Kishinev, 113–128.
  3. Matveev, S. și Vornic, V. 2014: Cercetări de salvare la Lipoveni (r-nul Cimişlia) efectuate în anul 2013. Date preliminare. Arheologia preventivă în Republica Moldova I/1-2: 65–78.
  4. Matveev, S. și Vornic, V. 2015: Date preliminare privind cercetările de salvare efectuate la Lipoveni (r-nul Cimişlia) în anul 2014. Arheologia preventivă în Republica Moldova II: 21–32.
  5. Matveev, S. și Vornic, V. 2016: Cercetările arheologice de salvare de la Lipoveni (r-nul Cimişlia) din anul 2015. Date preliminare. Arheologia preventivă în Republica Moldova III: 61–74.
  6. Matveev, S. și Vornic, V. 2017: Archaeological research at Lipoveni II – La Nisipărie site (2013-2016). Plural V/2: 124–163.
  7. Matveev, S. și Vornic, V. 2020: Cercetări arheologice de salvare la situl Lipoveni II-La Nisipărie (r-nul Cimişlia) în anul 2019. Cercetări arheologice în Republica Moldova. Campania 2019: 66–68.
  8. Matveev, S. și Vornic, V. 2021: Cercetări arheologice pe teritoriul com. Lipoveni (r-nul Cimişlia) în anul 2020. Cercetări arheologice în Republica Moldova. Campania 2020: 46–52.
  9. Matveev, S. și Vornic, V. 2022: Cercetări arheologice la situl stratificat Lipoveni II–La Nisipărie în anul 2021. Cercetări arheologice în Republica Moldova. Campania 2021: 40–43.
  10. Matveev, S. și Vornic, V. 2023: Cercetări arheologice de salvare în situl stratificat Lipoveni II–La Nisipărie în anul 2022. Cercetări arheologice în Republica Moldova. Campania 2022: 47–50.
  11. Matveev, S., Vornic, V. și Corobcean, A. 2023: Meandrele istoriei. Patrimoniul arheologic din epoca fierului și perioada romană în bazinul râului Cogâlnic (Republica Moldova). Chişinău.
  12. Matveev, S. și Vornic, V. 2024: Date preliminare privind săpăturile arheologice de salvare la situl Lipoveni II – La Nisipărie (r-nul Cimişlia) în anul 2018. Arheologia Preventivă în Republica Moldova V: 51–70.
  13. Monahov, S.Ju., 2003: Grecheskie amfory v Prichernomor’e. Tipologija. Katalog-opredelitel’, Moskva-Saratov.
  14. Rikman, Je.A., 1975: Pamjatniki sarmatov i plemen Chernjahovskoj kul’tury. Kishinev.
  15. Siddiq, A.B., Onar, V., Mutuș, R. and Poradowski, D., 2021: The Iron Age Dogs from Alaybeyi Höyük, Eastern Anatolia. Animals 11, 1163. https://doi.org/10.3390/ani11041163.
  16. Sîrbu, M., 2025: Bronzul târziu dintre Carpați și Marea Azov. Materialitatea din așezările Noua-Sabatinovca- Coslogeni. Chișinău.
  17. Sochircă, V., Matveev, S., Corobcean A. și Vornic, V., 2020: Habitatul uman din mileniul I a. Chr. – prima jumătate a mileniului I p. Chr. în bazinul râului Cogâlnic. Revista Arheologică, serie nouă, vol. XVI, nr. 2, 106–123. https:// doi.org/10.5281/zenodo.4958004.
  18. Ștefan, M.-M., 2021: Dogs in Late Iron Age Thrace. Symbolic Image and Ritualized Materiality. DACIA N.S., LXV, 29–86.

Creative Commons Licence
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0 International License