Aspecte mai puțin tratate în cercetarea olăriei medievale timpurii din România: destinație, utilizare, reutilizare și reciclare. Interpretări teoretice și realități arheologice

Cercetări Arheologice 31.2, 2024, 559-574
https://doi.org/10.46535/ca.31.2.16



Aspecte mai puțin tratate în cercetarea olăriei medievale timpurii din România: destinație, utilizare, reutilizare și reciclare. Interpretări teoretice și realități arheologice

Less treated aspects in the research of Early Medieval pottery from Romania: destination, use, reuse and recycling. Theoretical interpretations and archaeological realities

Authors: Dan Băcueț-Crișan

Keywords:

olăria medievală timpurie, destinație, utilizare, reutilizare, reciclare.

early medieval pottery, destination, use, reuse, recycling.

Abstract:

Literatura arheologică internațională a abordat de multă vreme aceste chestiuni, arătând dimensiunile și diversitatea “bagajului” de date științifice pe care îl înmagazinează un vas ceramic. Deseori am constatat (din partea multor voci în arheologia românească) o bagatelizare a valorii informaționale a fragmentelor de vase ceramice descoperite în diverse situri arheologice (medievale timpurii sau din alte epoci). În literatura străină, față de acest tip de atitudine s-a luat poziție evidențiindu-se variatele rezultate obținute prin studierea veselei ceramice. Pornind de la cele precizate mai sus, prezentul demers își propune să atragă atenția asupra unor aspecte mai puțin abordate în literatura arheologică românească axată (în cazul de față) pe studierea olăriei medievale timpurii: destinația, utilizarea, reutilizarea și reciclarea vaselor ceramice. Dincolo de interpretările teoretice avem în vedere unele interogări ale inventarelor arheologice cunoscute/publicate de pe teritoriul României, evidențierea aspectelor respective prin contexte și artefacte provenite din diverse cercetări. Fără discuție că, în cercetarea olăriei medievale timpurii, chestiunile legate de destinație, utilizare, reutilizare și reciclare vor trebui aprofundate. Cert este faptul că, în ciuda prezenței masive în inventarele complexelor arheologice cercetate, vasele ceramice (indiferent de forma lor) rămân încă (cel puțin în cercetarea arheologică românească) artefacte cu potențial informațional insuficient exploatat/valorificat!

The international archaeological literature has addressed these issues for a long time, showing the dimensions and diversity of the “baggage” of scientific data that a ceramic vessel stores. I have often found (from many voices in Romanian archeology) a trivialization of the informational value of fragments of ceramic vessels discovered in various archaeological sites (early medieval or from other eras). In foreign literature, a position was taken against this type of attitude, highlighting the various results obtained by studying ceramic tableware. Starting from the above, the present approach aims to draw attention to some aspects less addressed in the Romanian archaeological literature focused (in the present case) on the study of early medieval pottery: destination, use, reuse and recycling of ceramic vessels. Beyond the theoretical interpretations, we have in mind some queries of the known/published archaeological inventories from the territory of Romania, the highlighting of the respective aspects through contexts and artifacts from various researches. It goes without saying that in researching early medieval pottery, questions of destination, use, reuse and recycling will need to be explored. It is certain that, despite the massive presence in the inventories of the researched archaeological complexes, ceramic vessels (regardless of their shape) still remain (at least in Romanian archaeological research) artifacts with insufficiently exploited/utilized informational potential!

Download: PDF

How to cite: Dan Băcueț-Crișan, Aspecte mai puțin tratate în cercetarea olăriei medievale timpurii din România: destinație, utilizare, reutilizare și reciclare. Interpretări teoretice și realități arheologice, Cercetări Arheologice, Vol. 31.2, pag. 559-574, 2024, doi: https://doi.org/10.46535/ca.31.2.16

Bibliography

  1. Andronic, M. 2005. Poiana. O așezare din secolele VIII-IX d. Chr.. Suceava: Istros.
  2. Bálint, Cs. 1990. Die Keramik der Saltovo-Majaki Kultur und ihrer Varianten. Budapest: Magyar Tudományos Akadémia.
  3. Băcueț-Crișan, D. 2006. Aşezările medievale timpurii de la Popeni-Pe pogor şi Cuceu-Valea Bochii (jud. Sălaj). Zalău: Limes-Lekton.
  4. Băcueț-Crișan, D. 2009. Vasele amforoidale medievale timpurii din vestul şi nord-vestul României. AUA 13:69-87.
  5. Băcueț-Crișan, D. 2010. Cercetările arheologice preventive de la Bobota-Pe vale/Iertaş (judeţul Sălaj). Cluj-Napoca: Mega-Porolissum.
  6. Băcueț-Crișan, D. și Csók, Zs. 2011. Fusaiolele descoperite în aşezările medievale timpurii din Depresiunea Silvaniei. AMP XXXIII : 261-274.
  7. Băcueț-Crișan, D. 2012. Contributions to the study of elites and power centers in Transylvania during the second half of the 9th – first half of the 10th centuries. Proposal of identification criteria based on archaeological discoveries. Eph. Nap. XXII: 279-299.
  8. Băcueț-Crișan, D. 2013. Contrubuţii la studierea ceramicii medievale timpurii din Depresiunea Silvaniei. Vasele cu gât canelat. AMP XXXV: 281-294.
  9. Băcueț-Crișan, D. 2014. Elite şi centre de putere din Transilvania în a doua jumătate a sec. IX – prima jumătate a sec. X. Analiza vestigiilor arheologice descoperite pe teritoriul oraşului Alba Iulia. Banatica 24/I: 105-135.
  10. Băcueț-Crișan, D. 2014a. Contribuţii arheologice privind nord-vestul României în sec. VII-XI. Cercetări în Depresiunea Silvaniei. Cluj-Napoca: Mega-Porolissum.
  11. Băcueț-Crișan, D. 2015. Porta Mesesina în preajma anului 1000. Cercetări. Situri. Artefacte. Cluj-Napoca: Mega.
  12. Băcueț-Crișan, D. 2016. Semne/mărci de olar prezente pe ceramica medievală timpurie din Depresiunea Silvaniei (II). Arheovest IV/2: 873-892.
  13. Băcueț-Crișan, D. 2017. Despre cuptorul de olar din perioada medievală timpurie descoperit la Sighișoara Dealul Viilor – Sector Necropolă (jud. Mureș). Observații privind tehnica de modelare a ceramicii și cronologia. Comparații cu olăria medieval timpurie modelată la roata rapidă din spațiul nord-vestic al României, in Fl.Mărginean, I. Stanciu, D. Băcueț-Crișan (eds.) Locuirea medievală timpurie din Transilvania și vecinătăți: 189-209. Cluj-Napoca: Mega.
  14. Băcueț-Crișan, D. 2018. Early medieval domestic ovens discovered in Lompirt and Pericei (Sălaj county). Ziridava 32: 177-194.
  15. Băcueț-Crișan, D. 2020. Elemente de cultură materială medievală (sec. XIII-XV) din Depresiunea Silvaniei și zonele învecinate. Cluj-Napoca: Mega-Porolissum.
  16. Băcueț-Crișan, D. 2022. Ludica Mediaevalia. Jucării și jocuri medievale pe teritoriul României. Schiță arheologică. Cluj-Napoca: Mega-Porolissum.
  17. Băcueț-Crișan, D. și Băcueț-Crișan, S. 2003. Cercetări arheologice pe teritoriul oraşului Zalău. Descoperirile neo-eneolitice şi medievale timpurii. Zalău: Porolissum.
  18. Băcueț-Crișan, D. și Bejinariu, I. 2020. Așezarea medievală timpurie de la Marca Sfărăuaș I (jud. Sălaj). Contribuții arheologice la cunoașterea olăriei modelate la roata rapidă din Depresiunea Silvaniei. Cluj-Napoca: Mega-Porolissum.
  19. Băcueț-Crișan, D., Pop, H. and Keresztes, T. 2021. The kaolin clay medieval pottery of Măgura Hill Moigrad (Sălaj county). A few notes on finds of the type from Transylvania and the Banat. Ziridava 35: 321-333.
  20. Comșa, M. Cultura materială veche românească (Așezările din secolele VIII-X de la Bucov-Ploiești). București:Academia RSR.
  21. Corbu, E. 2006. Sudul României în evul mediu timpuriu (sec. VIII-XI). Repere arheologice. Braila: Istros.
  22. Cosma, C. 2011. Funerary pottery in Transylvania of the 7th-10th centuries. Cluj-Napoca: Mega.
  23. Csiky, G. 2015. Sinope in the early medieval economy of the Black Sea region (Questions and problems). Antaeus 33: 315-344.
  24. Culic, D. și Băcueț-Crișan, D. 2009. O locuinţă medievală timpurie descoperită pe Valea Someşului la Cheud, in H. Pop, I. Bejinariu, S. Băcueţ-Crişan, D. Băcueţ-Crişan (eds.) Identităţi culturale locale şi regionale în context european. Studii de arheologie şi antropologie istorică. In memoriam Alexandri V. Matei: 613-618. Cluj-Napoca: Mega.
  25. Cursaru, S. 2007. Decorul vaselor de tip “borcan” descoperite la Capidava (secolele IX-XI), in K. Roșca, H. Klusch (red.) Suprafețe ceramice și design: 115-120. Sibiu: Astra Museum.
  26. Dragotă, A. 2023. Voievodatul lui Gyula între păgânism și creștinism în jurul anului 1000. Cluj-Napoca: Mega.
  27. Duckworth, C. and Wilson, A. 2022. Recycling and reuse in the roman economy. Oxford: University Press.
  28. Ioniță, A. 2009. Așezarea din secolele XII-XIII de la Bratei. Sibiu-Alba Iulia: Altip.
  29. Keve, L. 2019. Habitation traces from the age of the Árpáds on the boundary of Sângeorgiu de Mureș, in Fl. Mărginean. I. Stanciu, K. László (eds.) Inter tempora. The chronology of the early medieval period. Issues, approaches, results: 229-253. Cluj-Napoca: Mega.
  30. Paraschiv-Talmațchi, C. 2006. Mărci de olar (secolele VII-XVI). Consideraţii şi catalog pentru teritoriul carpatodanubiano-pontic. București : Scriptorium.
  31. Paraschiv-Talmațchi, C. 2014. Cercetări arheologice în zona extra muros a cetății Ulmetum. Unele aspecte privind locuirea medievală timpurie. Pontica XLVII : 343-374.
  32. Paraschiv-Talmațchi, C., Stănică, A-D., Șova, C. și Custurea, G. 2020. Mixobarbarii din Dobrogea în contextual lumii Bizantine (sec. VI-XIII). Cluj-Napoca: Mega.
  33. Pop, H., Bejinariu, I., Băcueţ-Crişan, S., Băcueţ-Crişan, D., Sana, D. și Csók, Zs. 2006. Şimleu Silvaniei.Monografie arheologică. Cluj-Napoca: Mega.
  34. Popa, C. I., și Simina, N-M. 2004. Cercetări arheologice la Lancrăm-Glod. Alba-Iulia: Ulise.
  35. Popescu, E. 1976. Inscripțiile grecești și latine din secolele IV-XIII descoperite în România. București: Academiei R.S.R.
  36. Skibo, J. M. 2022. Understanding pottery function: consider the cooking pot, in J. Vuković, V. Bikić (eds.) Pottery function and use: a diachronic perspective: 351-362. Belgrade: University of Belgrade/Faculty of Philosophy – Institute of Archaeology.
  37. Stanciu, I. 2000. Despre ceramica medievală timpurie de uz comun, lucrată la roata rapidă, în aşezările de pe teritoriul României (secolele VIII-X). Arheologia Medievală III: 127-191.
  38. Stanciu, I. 2016. Așezarea de la Lazuri-Lubi tag (jud. Satu Mare). Aspecte ale locuirii medievale timpurii în nord-vestul României. Cluj-Napoca: Mega.
  39. Stanciu, I. 2018. Cross-shaped signs on 6th and 7th centuries pottery, in D. Aparaschivei, G. Bilavschi (eds.) Studia romana et mediaevalia europaensia. Miscellanea in honorem annos LXXXV peragentis Professoris emeriti Dan Gh. Teodor oblate: 307-354. București-Brăila: Academiei Române-Istros.
  40. Stanciu, I. 2019. The decoration of wheel thrown-pottery and its chronological uses (7h-9th/10th centuries). Case study: the pottery from north-west Romania, in Fl. Mărginean. I. Stanciu, K. László (eds.) Inter tempora. The chronology of the early medieval period. Issues, approaches, results: 13-46. Cluj-Napoca: Mega.
  41. Stanciu, I. 2021. An examination of the early medieval pottery production concerning the use of the potter’s wheel in the eastern part of the Carpathian Basin (7th-9th centuries), in K. László, D. Băcueț-Crișan, I. Stanciu, Fl. Mărginean (eds.) Exploring dwellings and manufacturing spaces in in medieval context (7-14th centuries):75-122. Cluj-Napoca: Mega.
  42. Ștefan, Gh., Barnea, I., Comșa, M. și Comșa, E. 1967. Dinogetia (I). Așezarea feudală timpurie de la Bisericuța-Garvăn. București: Academiei RSR.
  43. Tănase, D. 2019. The relative chronology of the early medieval settlement in Susani – Săliște (Timiș County) from the perspective of the discovered pottery, in Fl. Mărginean. I. Stanciu, K. László (eds.) Inter tempora. The chronology of the early medieval period. Issues, approaches, results: 103-119. Cluj-Napoca: Mega.
  44. Tănase, D. 2021. Living spaces and spaces destined for craft in the early medieval settlement at Remetea Mare-Gomila lui Pituț from Timiș County, in K. László, D. Băcueț-Crișan, I. Stanciu, Fl. Mărginean (eds.) Exploring dwellings and manufacturing spaces in in medieval context (7-14th centuries): 157-176. Cluj-Napoca: Mega.
  45. Teodor, E. S., and Stanciu, I. 2009. About crosses on wet clay as a cultural marker. Eph. Nap. XIX: 129-155.
  46. Vuković, J. and Bikić, V. 2022. Pottery function and use: a diachronic perspective. Belgrade: University of Belgrade/Faculty of Philosophy – Institute of Archaeology.

Creative Commons Licence
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0 International License