Mormântul din Prima Epocă a Fierului de la Podu Rizii (jud. Dâmbovița). Din nou despre prezența grupului Ferigile în câmpie

Cercetări Arheologice 31.2, 2024, 285-312
https://doi.org/10.46535/ca.31.2.01



Mormântul din Prima Epocă a Fierului de la Podu Rizii (jud. Dâmbovița). Din nou despre prezența grupului Ferigile în câmpie

The Early Iron Age grave from Podu Rizii (Dâmbovița County). Once again about the presence of the Ferigile group in the plain area

Authors: Dragoș Măndescu Ana Ilie Horia Ghiță Costin Șendroiu

Keywords:

Prima Epocă a Fierului, mormânt, grupul Ferigile, inventar funerar, cronologie

Early Iron Age, burial, Ferigile group, grave goods, chronology

Abstract:

Articolul prezintă un mormânt de incinerație în urnă descoperit recent (2023), în timpul unui diagnostic arheologic, lângă satul Podu Rizii (com. Sălcioara, jud. Dâmbovița). Întrucât secțiunile de sondaj nu au evidențiat și alte morminte, se consideră că mormântul poate fi unul izolat. Analiza antropologică a oaselor calcinate arată că defunctul a fost un individ adult tânăr, probabil bărbat. Pa baza inventarului funerar (vârfuri de săgeți din fier, inele de buclă din bronz, fragment din psalia unei zăbale din fier) și a datării radiocarbon (au fost obținute două date 14C, prezentate detaliat), mormântul se datează în secolul al VI-lea a.Chr. Ritul funerar, ceramica și piesele de inventar funerar sunt elemente ce indică apartenența sa la grupul arheologic Ferigile. Apariția acestui mormânt în zona de câmpie, de la sud de Târgoviște, contribuie semnificativ la mobilarea periferiei sudice a grupului Ferigile.

The article deals with an urn cremation grave recently discovered (2023) during an archaeological diagnosis, near the village of Podu Rizii (Sălcioara commune, Dâmbovița County). Since the survey did not reveal other tombs, it is considered that the grave may be an isolated one. Anthropological analysis of the calcined bones shows that the deceased was a young adult individual, probably male. Based on the grave goods (iron arrowheads, bronze hair rings, fragment of an iron horse-bit) and radiocarbon dating (two 14C dates were obtained, presented in detail), the tomb dates back to the 6th century BC. The funerary rite, pottery and grave goods components are elements that point to the Ferigile archaeological group. The occurrence of this tomb in the plain area south of Târgoviște contributes significantly to the firmer contouring of the southern periphery of the Ferigile group.

Download: PDF

How to cite: Dragoș Măndescu, Ana Ilie, Horia Ghiță, Costin Șendroiu, Mormântul din Prima Epocă a Fierului de la Podu Rizii (jud. Dâmbovița). Din nou despre prezența grupului Ferigile în câmpie, Cercetări Arheologice, Vol. 31.2, pag. 285-312, 2024, doi: https://doi.org/10.46535/ca.31.2.01

Bibliography

  1. Aldhouse-Green, M. 2004. Crowning Glories: Languages of Hair in Later Prehistoric Europe. Proceedings of the Prehistoric Society 70: 299-325.
  2. Arnold, B. 2005. Mobile Men, Sedentary Women? Material culture as a marker of regional and supra-regional interaction in early Iron Age southwest Germany, în: H. Dobrzanska, J.V.S. Megaw și P. Poleska (eds), Celts on the Margin: Studies in European Cultural Interaction 7th c. BC – 1st c. AD. Essays in Honor of Zenon Wozniak: 17-26. Krakow: Institute of Archaeology and Ethnology of the Polish Academy of the Sciences.
  3. Bajda-Wesołowska, A., Bochnak, T. și Hozer, M. 2013. Un mormânt feminin bogat de la Zabłotce, situl 27 – mărturie a contactelor transcarpatice în prima epocă a fierului / Une tombe féminine riche de Zabłotce, site 27 – témoignage des contacts transcarpathiques au Ier Age du Fer. Istros 19: 178–215.
  4. Bandrivskiy, M. 2010. Pamʺyatky Serednʹodnistrovsʹkoyi (Zakhidnopodilʹsʹkoyi) Hrupy rannʹozaliznoho viku v Tsentralʹnoyevropeysʹkiy khronolohichniy shkali ta problemy periodyzatsiy. Materialy i doslidzhennya z arkheolohiyi Prykarpattya i Volyni 14: 76–113.
  5. Berciu, D. 1942. O descoperire arheologică la Ferigile, jud. Vâlcea. Revista Arhivelor 5 (1): 219-221.
  6. Berciu, D. 1949. Ceramica hallstattiană la Boian. Apulum 3: 136-144.
  7. Berciu, D. 1957. Descoperirile getice de la Cernavoda (1954) şi unele aspecte ale începutului formării culturii Latène geto-dace la Dunărea de Jos. Materiale și Cercetări Arheologice 4: 281-317.
  8. Berciu, D și Comșa, E. 1956. Săpăturile arheologice de la Balta Verde şi Gogoşu (1949 şi 1950). Materiale și cercetări arheologice 2: 251-490.
  9. Berzovan, A., Simalcsik, A. și Kovács, A. 2020. The Iron Age necropolis of Strahotin-Ponoare, Dângeni commune, Botoșani County (5th- 4th century BC). Mousaios 23: 55-102.
  10. Bichir, Gh. 1969. Cercetările arheologice de la Mătăsaru (II). Valachica 1: 15-21.
  11. Bichir, Gh. 1984. Geto-dacii din Muntenia în epoca romană (Biblioteca de Arheologie 43). București: Editura Academiei R.S.R.
  12. Bichir, Gh. și Popescu, E. 1968. Cercetările arheologice de la Mătăsaru și contribuția lor la cunoașterea culturii materiale a dacilor liberi. Studii și Comunicări – Muzeul Pitești 1: 81-96.
  13. Bichir, Gh. și Popescu, E. 1970. Săpăturile arheologice de la Mătăsaru, jud. Dîmboviţa (Campaniile 1962-1968). Materiale și Cercetări Arheologice 9: 271-279.
  14. Bobčeva, L. 1975. Trakijski nekropoli pri selata Kragulevo i Černa, Tolbuhinski okrag. Izvestiya na Narodniya Muzej Varna 11 (26): 119-128.
  15. Bronk Ramsey, C. 2009. Bayesian analysis of radiocarbon dates. Radiocarbon 51 (1): 337–360.
  16. Buikstra, J. și Ubelaker, D. 1994. Standards for data collection from human skeletal remains (Research Series 44). Fayetteville, Arkansas: Arkansas Archeological Survey.
  17. Buzdugan, C. 1968. Mormântul hallstattian descoperit la Recea. Carpica 1: 73-76.
  18. Byers, S. N. 2004. Introduction to forensic anthropology: a textbook. Boston: Allyn & Bacon.
  19. Csalog, Zs. și Kisfaludi, J. 1985. Skythenzeitliches Gräberfeld in Törökszentmiklós-Surján-Újtelep. Acta Archaeologica Academiae Scientiarum Hungaricae 37 (3-4): 307-344.
  20. Dimova, B. 2014. Royal bodies, invisible victims: gender in the funerary record of Late Iron Age and early Hellenistic Thrace, în: N. C. Popa și S. Stoddart (eds.), Fingerprinting the Iron Age Approaches to Identity in the European Iron Age. Integrating South-Eastern Europe into the Debate: 33-47. Oxford: Oxbow Books.
  21. Dular, J. 2003, Halštatske nekropole Dolenjske / Die hallstattzeitlichen Nekropolen in Dolenjsko (Opera Instituti Archaeologici Sloveniae 6). Ljubljana: ZRC SAZU.
  22. Filipovic, V. 2015. Prilog poznavanju bronzanih strela na centralnom Balkanu tokom perioda Br C-Ha A. Glasnik Srpskog Arheološkog Društva 31: 257–270.
  23. Gackowski, J., Kowalski, L., Lorkiewicz, W., Noryskiewicz, A. M., Jankowski, M., Kamiński, D., Molewski, P., Purowski, T., Wagner, B., Garbacz-Klempka, A., Osipowicz, G., Przymorska-Sztuczka, M., Kowalski, A. P., Sosnowski, M., Podgórski, A., Szczepan, G. 2024. The Sacred Lake Project: preliminary findings from the Lusatian site of Papowo Biskupie, Poland. Antiquity 98 (398): 1-9.
  24. Gavranović, M. 2011. Die Spätbronze- und Früheisenzeit in Bosnien (Universitätforschungen zur prähistorischen Archäologie 195), I-II. Bonn: Rudolf Habelt.299
  25. Georgescu, A. 2018. A warrior’s beauty? Variations of a burial custom in the Carpathian Basin, în: S. Berecki, A. Rustoiu și M. Egri (eds.), Iron Age connectivity in the Carpathian Basin. Proceedings of the International Colloquiums from Târgu Mureș (Bibliotheca Musei Marisiensis Series Archaeologica 16): 165-174. Cluj-Napoca: Editura Mega.
  26. Gergova, D. 1987. D. Gergova, Früh- und ältereisenzeitliche Fibeln in Bulgarien (Prähistorische Bronzefünde XIV/7). München: C. H. Beck.
  27. Goslar, T. 2018. Description of procedures of AMS 14C dating used in the PoznańRadiocarbon Laboratory 2018, https://radiocarbon.pl/en/description-of-procedures/. Accesat 20.11.2023.
  28. Gumă, M. 1983. Contribuții la cunoașterea culturii Basarabi în Banat. Banatica 7: 65-138.
  29. Gumă, M. 1993. Civilizația primei epoci a fierului în sud-vestul României (Bibliotheca Thracologica IV). București: Institutul de Tracologie.
  30. Hristov, I. 2004. Trakiiski nakiti săkrovišta (IX-VI v. pr. Hr.) ot fonda na Nacionalnija Istoričeski Muzei. Izvestija na Nacionalen Istoričeski Muzei Sofia 14: 43-84.
  31. Ignat, M. 2006. Necropolele tumulare din zona Rădăuți în cadrul lumii traco-getice (sec. VII-V a.Chr.). Târgoviște: Cetatea de Scaun.
  32. Irimia, M. și Conovici, N. 1993. Descoperiri hallstattiene în zona davei getice de la Satu Nou, com Oltina, jud. Constanţa. Pontica 26: 51-114.
  33. Jevtić, M. 2006. Sacred groves of the Tribali on Miroč Mountain. Starinar 56: 271-290.
  34. Jevtić, M. 2016. Basarabi and Ferigile finds on the border between the Carpathian Basin and Central Balkans. Contribution to the Early Iron Age chronology, în: S. Berecki (ed.), Iron Age Chronology in the Carpathian Basin. Proceedings of the international colloquium from Târgu Mureş, 8-10 October 2015 (Bibliotheca Musei Marisiensis, Seria Archaeologica 12): 9-18. Cluj-Napoca: Mega.
  35. Jevtić, M., Peković, M. 2007. Mihajlov Ponor on Miroč – Tribal cult places. Starinar 57: 191-219.
  36. Kapuran, A., Gavranović, M. și Jovanović, I. 2022. Bronze Age Burials within the Morava, Nišava and Timok Basins. Starinar 72: 45-72.
  37. Kemenczei, T. 2001-2002. Beiträge zur Schmuckmode der Alföld-Gruppe skythischer Prägung. Folia Archaeologica 49–50: 29–73.
  38. Kemenczei, T. 2009. Studien zu den Denkmälern skythisch Geprägter Alföld Gruppe (Inventaria praehistorica Hungariae 12), Budapest: Magyar Nemzeti Múzeum.
  39. Kločko, L. S., Bilan, Yu. O., Berezova, S. A., Veličko, E. O. 2021. Serejki vbranni naselennia skifii (z kolekcii Muzeju istoričnih koštovnostei Ukraini) (Prikasi davnogo naselennia Ukraini 1). Kiiv: Nacionalnii muzei istorii Ukraini.
  40. Kozubová, A. 2018. Kopfschmuck der Vekerzug-Kultur am Beispiel der Gräberfelder in Chotín. Musaica Archaeologica 3 (1): 13-63.
  41. Kozubová, A. 2019. „Mutig wie ein Adler, schnell wie ein Pferd.” Untersuchungen zu den gräbern der Vekerzug- Kultur mit Waffen und Pferdegeschirr: Fallstudie. Musaica Archaeologica 4 (2): 27-109.
  42. Kull, B. 1997. Tod und Apotheose. Zur Ikonographie in Grab und Kunst der jüngeren Eisenzeit and der unteren Donau und ihrer Bedeutung für die Interpretation von „Prunkgräbern”. Bericht der Römisch-Germanischen Kommission 78: 197-466.
  43. Lang, A. 1980. Zur Chronologie frühskythischer Funde im Karpatenbecken und an unteren Donau, în: R. Vulpe (ed.), Actes du IIe Congrés International de Thracologie – Bucharest, 1976, I: 229-233. București: Editura Academiei R. S. R.
  44. László, A. 2020. Bestattungssitten, kulturelle Identität und sozialer Status. Über das Problem der “skythenzeitlichen” Frauengräber mit Waffen aus Moldawien (Ostrumänien), în: E. Teleaga (ed.), Funeralkultur der Thraker und Skythen des 7. Bis 5. Jahrhunderts v. Chr. an der unteren Donau (Studien zur Eisenzeitlichen Archäologie Thrakiens 5): 195-224. Rhaden/Westf.: Marie Leidorf.
  45. Levițchi, O. 2006. Necropola hallstattiană târzie Trinca-„Drumul Feteștilor” (Bibliotheca Archaeologica Moldaviae 3). Iași: Trinitas.
  46. Lifantii, O. și Shelekhan, O. 2016. Metal artefacts from the Severynivka hillfort, în: Y. Boltryk, M. Ignaczak, O. Lifantii, M. Ławniczak, Ł. Olędzki și O. Shelekhan (eds.), Ukrainian fortresses. A study of a strongholds system from the Early Iron Age in Podolia (Baltic-Pontic Studies 21): 255-276. Poznań: Adam Mickiewicz University – Institute of Archaeology.
  47. Măndescu, D. 2004. Necropola de la Curtea de Argeș-“Rodovanu”. Noi precizări privind inventarul funerar, în: I. Cândea, V. Sîrbu și M. Neagu (eds.), Prinos lui Petre Diaconu la 80 de ani: 139-174. Brăila – Călărași: Editura Istros.
  48. Măndescu, D. 2005. Despre periferia sudică a grupului Ferigile. Cu specială privire asupra necropolei de la Teiu (judeţul Argeş). Istros 12: 33-44.
  49. Măndescu, D. 2010. Cronologia perioadei timpurii a celei de-a doua epoci a fierului (sec. V-III a.Chr.) între Carpați, Nistru și Balcani, I-II (Teze de doctorat Istorie 21). Brăila: Editura Istros.
  50. Măndescu, D. 2016. Necropola de la Valea Stânii (judeţul Argeş): o abordare comparativă cu caracteristicile grupului hallstattian târziu Ferigile / The necropolis from Valea Stânii (Argeş County) and a comparative approach to the Late Hallstatt Ferigile features, în: V. Sîrbu (ed.), Proceedings of the 15th International Colloquium of Funerary Archaeology, Interdisciplinary Methods of Research for Prehistoric and Protohistoric Funerary Monuments, Brăila, 20-22 May 2016 (Istros 22): 153-180. Brăila: Editura Istros.
  51. Măndescu, D. 2018. Descoperiri funerare aparținând grupului Ferigile la Stoenești-„Valea Miriuței”. Studii și Cercetări de Istorie Veche și Arheologie 69 (1-4): 193-211.
  52. Măndescu, D. 2019. Vârfuri de săgeţi „de tip scitic” în mediul cultural Ferigile (tumulul 10 de la Valea Stânii), în: A. Zanoci și M. Băţ (eds.), Contribuţii la preistoria şi istoria antică a spaţiului carpato-danubiano-pontic. In honorem professoris Ion Niculiţă natalia sua octogesima celebrantis: 187-206. Chișinău: Cartdidact.
  53. Măndescu, D. 2020. The Necropolis at Valea Stânii (Argeș County): Common Elements and Particularities in the Ferigile Group, în: E. Teleaga (ed.), Funeralkultur der Thraker und Skythen des 7. Bis 5. Jahrhunderts v. Chr. an der unteren Donau (Studien zur Eisenzeitlichen Archäologie Thrakiens 5): 291-308. Rhaden/Westf.: Marie Leidorf.
  54. Măndescu, D. 2021a. Daily bread for the afterlife or feeding the people? Pottery as status marker in an outstanding burial from Valea Stânii necropolis (Romania). Śląskie Sprawozdania Archeologiczne 63: 75-99.
  55. Măndescu, D. 2021b. Relevanța mediului geografic și a resurselor naturale în geneza și evoluția grupului hallstattian târziu Ferigile / The relevance of the geographical environment and natural resources in the genesis and evolution of the late halstattian group Ferigile, în: A. Zanoci și M. Băț (eds.), Economie și mediu în spațiul tiso-nistrean în epoca fierului. Materialele colloquium-ului de vară de la Saharna, 29 iulie-1 august 2021 / Economy and Environment in the Tisza-Dniester region in the Iron Age. Proceedings of the Saharna Summer Colloquium, July 29th-August 1st, 2021 (Proceedings of the Saharna Summer Colloquia 6): 55-71. Chișinău: Bons Office.
  56. Măndescu, D., Mihalache, M., Stănculescu, I. și Constantinescu, M. 2017. Contribuţii la studiul pieselor de port şi podoabă din mediul cultural Ferigile. Mărgelele de caolin descoperite în necropola hallstattiană de la Valea Stânii (judeţul Argeş). Peuce S. N. 15: 7-48.
  57. Măndescu, D., Tuțulescu, I., Terteci, C. și Mirea, D.-A. 2024. A singing Celtic lady in Oltenia? Unravelling an intricate find near Zătreni (Vâlcea County, Romania). Starinar 74 (sub tipar).
  58. Mogilov, A., Guțal, A. și Guțal, V. 2016. Perv”ij Spasovskij kurgan, în: L. Sîrbu, N. Telnov, L. Ciobanu, G. Sîrbu și M. Kașuba (eds.), Culturi, procese și contexte în arheologie. Volum omagial Oleg Leviţki la 60 de ani: 247-267. Chișinău: Centrul de Arheologie.
  59. Morintz, S. 1957. Săpăturile de la Bîrseşti (reg. Galaţi, r. Vrancea). Raport preliminar. Materiale și Cercetări Arheologice 3: 219-226.
  60. Morintz, S. 1959. Săpăturile de la Bîrseşti (r. Vrancea, reg. Galaţi). Materiale și Cercetări Arheologice 6: 231-236.
  61. Moscalu, E. 1981. Problèmes concernant la culture thraco-gète d’Olténie. Dacia N.S. 25: 343-347.
  62. Moscalu, E. 1983. Ceramica traco-getică. București: Muzeul Național de Istorie.
  63. Muscă, T. I. 1977. Vârfurile de săgeţi hallstattiene târzii de la Valea Voievozilor. Valachica 9: 509-511.
  64. Muscă, T. I. 1978-1979. Descoperirile hallstattiene târzii de la Bucșani. Valachica 10-11: 435-436.
  65. Muscă, L. și Muscă, T. I. 1980. Săpăturile arheologice de la Băleni-Români, jud. Dîmboviţa. Materiale şi cercetări arheologice. A XIV-a sesiune anuală de rapoarte, Tulcea: 423-429.
  66. Nania, I. 2002. Necropola hallstattiană de la Țițești. Argesis 11: 49-52.
  67. Nania, I. 2004. Mozăceni – O veche aşezare din fosta ţară Vlaşca. Pitești: Editura Paralela 45.
  68. Neugebauer, J. W. 1992. Die Kelten in Osten Österreichs (Wissenschaftliche Schriftenreihe Niederösterreich 92- 94): St Pölten – Wien: Verlag Niederösterreichisches Pressehaus.
  69. Nica, M. 1974. Complexul de tumuli hallstattieni de la Ieșelnița (județul Mehedinți). Historica 3: 7-42.
  70. Nicolaescu-Plopșor, N. și Wolski, W. 1975. Elemente de demografie și ritual funerar la populațiile vechi din României (Bibliotheca Anthropologica et Ethnologica Romaniae I). București: Editura Academiei R.S.R.301
  71. Olsen, J., Heinemeier, J., Hornstrup, K, M., Bennike, P., Trane, H. 2013. ‛Old wood’ effect in radiocarbon dating of prehistoric cremated bones? Journal of Archaeological Science 40 (1): 30-34.
  72. Olteanu, Gh., Cârstina, O. și Căprăroiu, D. 2002. Repertoriul arheologic al județului Dâmbovița, II (N-V). Târgoviște: Cetatea de Scaun.
  73. Palincaș, N. 2017. Radiocarbon Dating in Archaeology: Interdisciplinary aspects and consequences (An overview). The American Institute of Physics Conference Proceedings 1852, 060006: 1-11.
  74. Párducz, M. 1954. Le cimetiére hallstattien de Szentes-Vekerzug II. Acta Archaeologica Academiae Scientiarum Hungaricae 4 (1-4): 29-91.
  75. Petrenko, V. G. 1978. Ukrašenija skifii VII-III vv. do n. e. (Arheologija SSSR. Svod arheologičeskih istočnikov D 4-5). Moskva: Nauka.
  76. Popescu, E. și Vulpe, A. 1982. Nouvelles découvertes du type Ferigile. Dacia N. S. 26: 77-114.
  77. Reimer et al. 2020. Reimer, P. J., Austin, W. E. N., Bard, E., Bayliss, A., Blackwell, P. G., Bronk Ramsey, C., Butzin, C., Cheng, H., Lawrence Edwards, R., Friedrich, M., Grootes, P. M., Guilderson, T. P., Hajdas, I., Heaton, T. J., Hogg, A. G., Hughen, K. A., Kromer, B., Manning, S. W., Muscheler, R., Palmer, J. G., Pearson, C., van der Plicht, J., Reimer, R. W., Richards, D. A., Marian Scott, E., Southon, J. R., Turney, C. S. M., Wacker, L., Adolphi, F., Büntgen, U., Capano, M., Fahrni, S. M., Fogtmann-Schulz, A., Friedrich, R., Köhler, P., Kudsk, S., Miyake, F., Olsen, J., Reinig, F., Sakamoto, M., Sookdeo, A., Talamo, S. 2020. The IntCal20 Northern Hemisphere Radiocarbon Age Calibration Curve (0–55 cal kBP). Radiocarbon 62 (4): 725–757.
  78. Rosetti, D. V. 1935. I Săpăturile arheologice de la Snagov (I), II Tombes a incinération de l’Age du Fer et de l’Epoque Romaine dans la région de Bucarest, III Miscellanea (Publicațiile Muzeului Municipiului București 2). București: Muzeul Municipiului București.
  79. Rustoiu, A. 2004-2005. Celtic-indigenous connections in Oltenia during Middle La Tène. Observations concerning a Celtic grave from Telești (Gorj county). Ephemeris Napocensis 14-15: 53-71.
  80. Rustoiu, A. 2008. Celții din Transilvania și comunitățile indigene nord-balcanice. Schimburi culturale și mobilitate individuală. Ephemeris Napocensis 18: 25-44.
  81. Rustoiu, A. 2023. Commentaria Archaeologica et Historica (VII). 1. Again about the location of the expedition of Aelius Catus and the displacement of the northern Danubian Getae to the south of the river. 2. The “Bastarnae” and the “Celts” from Transylvania in ca. 200 BC. Comments regarding the “burial” discovered at Iernut (Mureş County). Ephemeris Napocensis 33: 139-162.
  82. Rustoiu, A. și Ursuțiu, A. 2013. Indigenous and Celtic Garment Assemblages in Banat and the Surrounding Areas at the Beginning of the La Tène Period (Observations Regarding the Silver Spiral Earrings), în: I. I. V. Ferencz, N. C. Rișcuța și O. Tutilă Bărbat (eds.), Archaeological Small Finds and Their Significance: 77-88. Cluj-Napoca: Mega.
  83. Shramko, I. 2024. Jewelry, Accessories, and Decorative Elements ofWomen’s Funeral Costume of the First Half of the 6th Century BCE in the Territory of Forest-Steppe Scythia. Arts 13 (35): 1-26.
  84. Shramko, I. și Zadnikov, S. 2021. The Bilsk fortified settlement and the Hallstatt world. Śląskie Sprawozdania Archeologiczne 63: 123-148.
  85. Stojić, M. 2005. Podgorac Iron Age hillfort – Kornjet. Starinar 55: 75-80.
  86. Șadurschi, P. 1992. Necropola getică de la Strahotin – Dângeni, jud. Botoşani. Materiale și Cercetări Arheologice, A XVII-a Sesiune Națională de Rapoarte Arheologice, Ploiești, 1983, I: 173–185.
  87. Tecco Hvala, S. 2012. Magdalenska gora. Družbena struktura in grobni rituali železnodobne skupnosti / Magdalenska gora. Social structure and burial rites of the Iron Age community (Opera Instituti Archaeologici Sloveniae 26). Ljubljana: ZRC SAZU.
  88. Teleaga, E. 2017. Contribuții privind mormintele hallstattiene târzii cu zăbale de tip Szentes-Vekerzug în Bazinul Carpatic. Studii și Cercetări de Istorie Veche și Arheologie 68 (1–4): 5-29.
  89. Teleaga, E. 2020. Catalogue of the Late Hallstatt Tumuli excavated by Sebastian Morintz at Bârsești, în: E. Teleaga (ed.), Funeralkultur der Thraker und Skythen des 7. Bis 5. Jahrhunderts v. Chr. an der unteren Donau (Studien zur Eisenzeitlichen Archäologie Thrakiens 5): 125-192. Rhaden/Westf.: Marie Leidorf.
  90. Teržan, B., Hellmuth, A. și Heimann, F. 2011. Amazonenmythos im Spiegel der eisenzeitlichen Grabfunde zwischen Pontus und Karpatenbecken, în: E Sava, B. Govedarica și B. Hänsel (eds.), Der Schwarzmeerraum vom Äneolithikum bis in die Früheisenzeit (5000–500 v. Chr.), II: 253-272. Rahden/Westf.: Marie Leidorf.
  91. Treherne, P. 1995. The warrior’s beauty: the masculine body and self-identity in Bronze-Age Europe. Journal of European Archaeology 3 (1): 105-144.
  92. Turcu, M. 1978. De la densité de l’habitation géto-dace dans la Plaine Roumaine (Répertoire des stations et des découvertes funéraires). Dacia N.S. 22: 155-171.
  93. Vasiliev, V. 1980. Sciții agatârși pe teritoriul României. Cluj-Napoca: Editura Dacia.
  94. Vulpe, A. 1967. Necropola hallstattiană de la Ferigile. Monografie arheologică (Biblioteca de Arheologie 11). București: Editura Academiei R. S. R.
  95. Vulpe. A. 1977. Zur Chronologie der Ferigile-Gruppe. Dacia N. S. 21: 81-112.
  96. Vulpe, A. 1986. Zur Entstehung der geto-dakischen Zivilisation. Die Basarabikultur. Dacia N. S. 30: 49-89.
  97. Vulpe, A. 1990. Die Kurzschwerter, Dolche und Streitmesser der Hallstattzeit in Rumänien (Prähistorische Bronzefünde VI/9). München: C. H. Beck.
  98. Vulpe, A. și Drâmbocianu, V. 1981. Cercetări arheologice în raza comunei Năeni (Buzău). Studii și cercetări de istorie veche și arheologie 32 (2): 171-193.
  99. Walker, P. L. și Miller, K. P. 2005. Time, temperature and oxygen availability: an experimental study of the effects of environmental conditions on the color and organic content of cremated bone. American Journal of Physical Anhtropology 40 (222): 216-217.
  100. Werner, W. M. 1988. Eisenzeitliche Trensen an der unteren und mittleren Donau (Prähistorische Bronzefünde XVI/4). München: C. H. Beck.
  101. White, T. D., Black, M. T. și Folkens, P. A. 2011. Human osteology, 3rd edition. Cambridge-MA: Academic Press.
  102. Zazzo, A., Saliège, J.-F., Lebon, M., Lepetz, S., Moreau, C. 2012. Radiocarbon dating of calcined bones: insights from combustion experiments under natural conditions. Radiocarbon 54 (3–4): 855-866.

Creative Commons Licence
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0 International License