Zeii medicinei în coloniile milesiene de la Pontul Euxin: cult și reprezentare iconografică

Cercetări Arheologice 30.2, 2023, 627-638
https://doi.org/10.46535/ca.30.2.12



Zeii medicinei în coloniile milesiene de la Pontul Euxin: cult și reprezentare iconografică

The Gods of Medicine in the Milesian settlements of the Pontus Euxinus: Cult and iconographic representation

Authors: Remus Mihai Feraru

Keywords:

cult; Asclepios; Hygieia; Telesphoros; Pontul Euxin

cult; Asclepios; Hygieia; Telesphoros; Pontus Euxinus

Abstract:

Studiul nostru are ca obiect cultul zeilor medicinei (Asclepios, Hygieia și Telesphoros) și reprezentările lor iconografice în coloniile milesiene situate pe țărmurile Pontului Euxin. Cercetarea noastră se bazează pe studiul documentelor epigrafice, literare, numismatice și arheologice (altare, basoreliefuri votive, statui monumentale, statuete). Zeii medicinei sunt adorați cu epicleze specifice care se regăsesc în spațiul cultual grec. Într-o primă etapă, în cursul secolului al IV-lea î. Hr., cultul lui Asclepios a fost introdus în panteoanele Olbiei și Panticapaionului.

Într-o a doua etapă, începând din secolul al III-lea î. Hr., cultul zeilor medicinei a cunoscut o largă răspândire în Tracia, Moesia Inferior, și pe țărmurile sudic și vestic ale Pontului Euxin, mai ales după transformarea Traciei în provincie romană (46 d. Hr.). Majoritatea dovezilor referitoare la cultele lui Asclepios și al Hygiei, descoperite în coloniile milesiene situate pe țărmul sudic al Pontului Euxin datează din epoca romană. Reprezentările iconografice ale zeilor medicinei se caracterizează printr-o extraordinară uniformitate și reproduc fidel tipurile iconografice grecești.

Our study focuses on the cult of the gods of medicine (Asclepios, Hygieia and Telesphoros) and their iconographic representations in the Milesian settlements on the shores of the Pontus Euxinus. Our research is based on the study of epigraphic, literary, numismatic and archaeological documents (altars, votive bas-reliefs, monumental statues, statuettes). The gods of medicine are worshipped with specific epicleses which are found in the Greek cultic space. At an early stage, during the 4th century BC, the cult of Asclepius was introduced into the pantheons of Olbia and Panticapaion. In a second stage, from the 3rd century BC onwards, the cult of the gods of medicine became widespread in Thrace, Lower Moesia, and on the southern and western shores of the Pontus Euxinus, especially after Thrace became a Roman province (46 AD). Most of the evidence for the cults of Asclepius and Hygieia found in the Milesian settlements on the southern shore of the Pontus Euxinus dates from Roman times. The iconographic representations of the gods of medicine are characterised by extraordinary uniformity and faithfully reproduce Greek iconographic types.

Download: PDF

How to cite: Remus Mihai Feraru, Zeii medicinei în coloniile milesiene de la Pontul Euxin: cult și reprezentare iconografică, Cercetări Arheologice, Vol. 30.2, pag. 627-638, 2023, doi: https://doi.org/10.46535/ca.30.2.12

Bibliography

  1. Aelius Aristides. Selected Prose Hymns. Introduction, Text, Translation and Interpretative Essays by Christian Brockmann, Milena Melfi, Heinz-Günther Nesselrath, Robert Parker, Donald A. Russell, Florian Steger, Michael Trapp, Tübingen: Mohr Siebeck, 2016.
  2. Alexandrescu-Vianu, M. 2000. Histria IX. Les statues et les reliefs en pierre. Bucarest-Paris.
  3. Alexandrescu-Vianu, M. 2009. The treasury of sculptures from Tomis. The cult inventory of a temple. Dacia, N.S. 53: 27-46.
  4. Aparaschivei, D. 2012. Healthcare and Medicine in Moesia Inferior. Iași: Editura Universității “Alexandru Ioan Cuza”.
  5. Beschi, L. 1969. Il monumento di Telemachos, fondatore dell’Asklepieion ateniese. ASAA 45-46, (1967-1968): 381-436.
  6. Bordenache, G. 1969. Sculture greche e romane del Museo nazionale di antichità di Bucarest, I. București: Editura Academiei.
  7. Bordenache-Battaglia, G. 1988. s.u. Glykon, in: LIMC IV/1: 279-283.
  8. Canarache, V., Aricescu, A., Barbu, V. și Rădulescu, A. 1963. Tezaurul de sculpturi de la Tomis. Bucureşti: Editura Științifică.
  9. Celsus. De Medicina. Ed. W. G. Spencer, Cambridge, Massachusetts: Harvard University Press, 1971, (republication of the 1935 edition).
  10. Chiekova, D. 2008. Cultes et vie religieuse des cités grecques du Pont Gauche. Bern, Frankfurt am Main, New Zork: Peter Lang.
  11. Croissant, F. 1990. s.u. Hygieia, in: LIMC V/1: 554-572.
  12. Dana, D. 2014. « Orientaux » en Dacie romaine. Réédition d’une dédicace grecque d’Arcobara / Ilişua (SEG LVII 683 = AÉ, 2006, 1131). Classica et Christiana 9/1: 85-96.
  13. Dontcheva, I. 1998. Le culte d’Asclépios à Odessos. Thracia 12 (Studia in honorem Christo M. Danov): 181-192. Serdicae.
  14. Edelstein, E.J. și Edelstein, L. 1945. Asclepius. A Collection and Interpretation of the Testimonies. vol. II: Interpretation of the Testimonies. (Publications of the Institute of the History of Medicine, The Johns Hopkins University). Baltimore: The Johns Hopkins University.
  15. Ferrari, A. 2003. Dicţionar de mitologie greacă şi romană. traducere de Dragoş Cojocaru, Emanuela Stoleriu, Dana Zămosteanu. Iaşi: Editura Polirom.
  16. Gočeva, Z. 1986. s.u. Asklepios (in Thracia), in: LIMC II/1: 897-901.
  17. Hesiod. Fragmenta Hesiodea. Ed. R. Merkelbach și M. L. West, Oxford: Clarendon Press, 1967.
  18. Holtzman, B. 1986. s.u. Asklepios, in: LIMC II/1: 863-897.
  19. Homer, 1999. Iliada, vol. 1, 2, 3. traducere în metrul original de George Murnu, studiu introductiv și note de D. M. Pippidi. București: Editura Teora.
  20. Jameson, M.H. 1994. Theoxenia, in: R., Hägg (ed.) Ancient Greek Cult Practice from the Epigraphical Evidence: Proceedings of the Second International Seminar on Ancient Greek Cult: 35-57. Stockholm: Paul Åströms Förlag.
  21. Kirova, N. 2010. Medicinata v Provincite Dolne Mezia e Trakia (I-Krai na III v.) (Medicine in the Provinces of Lower Moesia and Thrace, 1st C. AD to the end of 3rd C. AD). Disertacii Tom 3, Nacionalni Arheologieski Institut c Muzei, Sofia: Bulgarska Akademia na Naukite.
  22. Lejpunskaja, N.A. 2010. Sculpture, in: N.A., Lejpunskaja †, P.G., Bilde, J.M., Højte, V.V. Krapivina și Kryžickij, S.D. (eds.) The Lower City of Olbia (Sector NGS) in the 6th Century BC to the 4th Century AD. vol. 1: 465-468. Aarhus: Aarhus University Press.
  23. Leypunskaya, N. A. (1994): ‟Olbia Pontica and the Olbian Muse”, Expedition, t. 36, no 2-3, 7-17.
  24. Lucian. Works. with an English Translation by. A. M. Harmon. Cambridge, MA: Harvard University Press. London: William Heinemann Ltd. 1915.
  25. Mirčev, M. 1967. Sur les temples antiques d’Odessos (en bulgare). Izvestija na Narodnija Muzej, Varna (Bulletin du Musée National à Varna) 18: 21-39.
  26. Moushmov, N. 1912. Ancient Coins of the Balkan Peninsula and the Coins of the Bulgarian Monarchs. Sofia.
  27. Oberhelman, S.M. 1993. Dreams in Graeco‐Roman Medicine. ANRW II.37.1: 121‐156.
  28. Olshausen, E. 1990. Götter, Heroen und ihre Kulte in Pontos. ANRW II.18.3: 1865-1906.
  29. Pausanias. Description of Greece. with an English Translation by W.H.S. Jones, Litt.D., și H.A. Ormerod, M.A., Cambridge, MA: Harvard University Press; London: William Heinemann Ltd., 1918.
  30. Pick, B. 1898. Die Antiken Münzen Nord-Griechelands, vol. I.1: Dacien und Moesien. Berlin: Druck und Verlag von Georg Reimer.
  31. Pick, B. and Regling, K. 1910. Die Antiken Münzen von Dacien und Moesien. t. I.2. Berlin: Druck und Verlag von Georg Reimer.
  32. Pindare. Néméennes. Tome 3. Texte établi et traduit par Aimé Puech, Paris: Les Belles Lettres, 1967.
  33. Pindare. Pythques. Tome 2. Texte établi et traduit par Aimé Puech, Paris: Les Belles Lettres, 1992.
  34. Robert, L. 1937. Études anatoliennes. Recherches sur les inscriptions grecques de l’Asie Mineure. Paris: de Boccard.
  35. Robert, L. 1980. Lucien et son temps, in: L. Robert, À travers l’Asie Mineure. Poètes et prosateurs, monnaies grecques voyageurs et géographie: 393-436. Athènes: École Française d’Athènes et Paris: de Boccard.
  36. Robert, L. 1981. Le serpent Glycon d’Abônouteichos à Athènes et Artémis d’Éphèse à Rome. CRAI 3: 513-535.
  37. Robinson, D.M. 1906. Ancient Sinope. An Historical Account with a Prosopographia Sinopensis and an Appendix of Inscriptions. Baltimore: The Johns Hopkins Press.
  38. Rühfel, H. 1994. s.u. Telesphoros, in: LIMC, VII/1: 870-887.
  39. Saprykin, S.J. 2010. Male Deities and their Cults on the South Black Sea Coast: Hellenistic and Roman Periods, in: E.K. Petropoulos, A.A. Maslennikov (eds.) Ancient Sacral Monuments in the Black Sea: 465-514. Thessaloniki: Kyriakidis brothers s.a.
  40. Strabon. Géographie. Livre IX. Texte établi et traduit par François Lasserre, Germaine Aujac et Raoul Baladie, introduction par Germaine Aujac et François Lasserre. Paris: Les Belles Lettres, 1996.
  41. Tončeva, G. 1960. Neizdadeni kultovi pametnici văv Varnenskija muzej. Izvestija Varna 11: 71‐94.
  42. Tziafalias, A. 1998. Ασκληπιείο Τρίκκης: μύθος ή πραγματικότητα. Trikalina 8: 171-218.
  43. Veligianni, Ch. 1997. Ἀφιέρωση στὸν Ποσειδώνα ἀπὸ Θράκα στὴν Ἀνατολικὴ Μακεδονία. Tekmeria 3: 152-164.

Creative Commons Licence
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0 International License