Cercetări arheologice din vicus-ul de la Sutor. Campania 2022

Cercetări Arheologice 30.1, 2023, 85-108
https://doi.org/10.46535/ca.30.1.06



Cercetări arheologice din vicus-ul de la Sutor. Campania 2022

Archaeological research in the Sutor vicus. Campaign 2022

Authors: Sergiu -Traian Socaciu Vlad-Andrei Lăzărescu Sorin Cociș

Keywords:

Dacia Porolissensis, drumuri romane, castrul roman de la Sutor (Optatiana), vicus militaris, centru de producție ceramică

Dacia Porolissensis, Roman roads, Roman fort Sutor (Optatiana), vicus militaris, pottery production centre

Abstract:

Primele informații cu privire la prezența castrului roman de la Sutor (jud. Sălaj) și a așezării civile adiacente au fost înregistrate în timpul celei de-a doua jumătăți a sec. al XIX-lea. Cu privire la trupa militară staționată aici s-au emis mai multe opinii și întregiri diverse, dar varianta general acceptată până în momentul de față în literatura de specialitate este cea propusă de C. Daicoviciu, care propunea drept întregire formula N(umerus) M(aurorum) O(ptatianensium). Primele cercetări arheologice sistematice desfășurate în cadrul sitului au fost realizate în anul 2001 și începând din acel moment, au continuat cu anumite întreruperi până în prezent. Cu toate acestea, săpăturile arheologice ocazionate de lucrările de infrastructură desfășurate recent în zonă au adus noi informații referitoare la cronologia sitului și la funcția pe care Optatiana o avea în cadrul provinciei Dacia Porolissensis. În mod evident elementul central al așezării este reprezentat de cele două drumuri care se intersectează în imediata vecinătate a vicus-ului. Prezența așezării la intersecția unor importante rute din cadrul provinciei trebuie să fi contribuit decisiv la dezvoltarea economică a așezării, amplasarea aici a castrului de la Sutor nefiind deloc întâmplătoare. Pe lângă funcția principală de a supraveghea intersecția și de a controla tranzitul de pe cele două artere rutiere, situl de la Sutor s-a constituit într-un important hub logistic și centru economic prosper, natura structurilor identificate aici dar și orientarea lor față de cele două drumuri reușind să dea vicus-ului un aspect quasi-urban.

The first information concerning the Roman fort at Sutor (Sălaj County) and its civilian settlement were recorded during the second half of the 19th century. Regarding the military unit stationed here, several solutions have been proposed for the reading of the NMO tile stamp through time. The generally accepted version is the one proposed by C. Daicoviciu, who translates the above-mentioned initials as N(umerus) M(aurorum) O(ptatianensium). The first systematic archaeological research carried out within the site was performed back in 2001 and, starting from that moment, has continued with some interruptions until now. However, the archaeological excavations occasioned by the large infrastructure works recently performed in the area have brought new information regarding the chronology of the site and the function that Optatiana had within the province of Dacia Porolissensis. Obviously, the central element of the settlement is represented by the two roads that intersect in the immediate vicinity of the vicus. The presence of the settlement at the intersection of important routes within the province must have contributed decisively to the economic development of the site, the location of the Roman camp at Sutor in that exact position not being accidental. In addition to the main function of overseeing the road-junction and controlling the transit on these two road arteries, the site at Sutor has become an important logistics hub and prosperous economic center, the nature of the structures identified here but also their orientation towards the two roads managing to give the vicus a quasi-urban aspect.

Download: PDF

How to cite: Sergiu-Traian Socaciu, Vlad-Andrei Lăzărescu, Sorin Cociș, Cercetări arheologice din vicus-ul de la Sutor. Campania 2022, Cercetări Arheologice, Vol. 30.1, pag. 85-108, 2023, doi: https://doi.org/10.46535/ca.30.1.06

Bibliography

  1. Almgren, O. 1923. Studien über nordeuropäische Fibelformen der ersten nachchristlichen Jahrhunderte, mit Berücksichtigung der provinzialrömischen und südrussischen Formen. Mannus Bibliothek 32. Leipzig: C. Kabitzsch.
  2. Cociș, S., Lăzărescu, V.-A. and Socaciu S.-T. 2021. An Overview of the Archaeological Research in the Roman Fort and Vicus at Sutor (Sălaj County). Ephemeris Napocensis 31: 223-258.
  3. Cociș, S., Lăzărescu, V.-A. și Socaciu S.-T. 2022. Cercetările arheologice din castrul și vicus-ul de la Sutor (2001-2021). Cercetări Arheologice 29.1: 83-130.
  4. Cociș, S., Lăzărescu, V.-A., Opreanu, C. H., Ursuțiu, A., Ferencz, Sz., Socaciu, S.-T., Taloș, T., Mărincean, A., Brândușan, L. M. și Nagy, N. 2022a. Sutor, com. Zimbor, jud. Sălaj Punct: „Valea Căpușului”. Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2021: 719-726. București: Institutul Național al Patrimoniului.
  5. Găzdac, C., Lăzărescu, V.-A., Cociș, S. and Socaciu, S.-T. 2021. Coins in archaeological context (II). The civilian bath of the auxiliary fort from Sutor (Romania, Sălaj county). Journal of Ancient History and Archaelogy 8, 3: 74-101.
  6. Găzdac, C., Lăzărescu, V.-A. and Cociș, S. 2022. Coins in Archaeological Context (III). The Vicus of the Auxiliary Fort from Sutor (Romania, Sălaj County). Journal of Ancient History and Archaelogy 9, 4: 27-80.
  7. Ferenczi, I și Ursuț, D. 1985-1986. Cercetări de topografie arheologică privind drumul roman imperial Napoca – Porolissum (Tronsonul Baciu – Șardu, jud. Cluj). Acta Musei Napocensis 22-23: 213-222.
  8. Fodorean, F. 2006. Drumurile din Dacia romană. Cluj-Napoca: Ed. Mega.
  9. Cociș, S. 2004. Fibulele din Dacia romană -The Brooches from Roman Dacia. Cluj-Napoca: Ed. Mega.
  10. Cociș, S.2019. The Brooch Workshops from Dacia and the other Danubian Provinces of the Roman Empire (1st c. BC – 3rd c. AD). Cluj-Napoca: Ed. Mega.
  11. Cociș, S., Blaga D., Opreanu, C. H., Lăzărescu, V.-A., Tamba, D., Onofrei, C., Mihai, A., Ferencz, Sz. și Zolya, L. 2014. Castrul roman de la Sutoru. Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2013: 144. București: Institutul Național al Patrimoniului.
  12. Cociș, S., Opreanu, C. H., Lăzărescu, V.-A., Tamba, D., Onofrei, C. și Blaga, D. 2015. Castrul roman de la Sutoru. Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2014: 134-137. Pitești – București: Institutul Național al Patrimoniului.
  13. Ilieş, C., Cociş, S., Marcu, F., Tamba, D. și Matei, Al. V. 2002. Raport privind cercetările arheologice de la Sutor. Studia Universitatis Babeş- Bolyai. Theologia Greco-Catholica Varadiensis 47, 1: 131-151.
  14. Ilieş, C., Cociş, S., Marcu, F., Tamba, D., și Matei, Al. V. 2002a. Săpăturile de la Sutor din 2001. Cronica Cercetărilor Arheologice. Campania 2001: 302-304. București: Institutul Național al Patrimoniului.
  15. Ilieş, C., Cociş, S., Muștaţă, S., Tamba, D., Matei, Al. V., Marcu, F., Ștefan, D. și Duţescu, M. 2007. Săpăturile de la Sutoru, com. Zimbor, jud. Sălaj, Punct: La Cetate. Cronica Cercetărilor Arheologice. Campania 2006: 355-356. Bucureşti: Institutul Național al Patrimoniului.
  16. Ilieş, C., Cociş, S., Muștaţă, S., Matei, Al. V., Tamba, D., Marcu, F., Cupcea, G. și Petiș, I. 2009. Sutoru, com. Zimbor, jud. Sălaj. Cronica Cercetărilor Arheologice. Campania 2008: 208-209. Târgovişte: Institutul Național al Patrimoniului.
  17. Marcu, F. 2009. The Internal Planning of Roman Forts of Dacia. Cluj-Napoca: Ed. Mega.
  18. Piso, I. și Deac, D. 2016. Inscriptiones Daciae Romanae. Appendix I. Inscriptiones laterum Musei Zilahensis. Cluj-Napoca: Ed. Mega.
  19. Torma, K. 1864. Adalek Észak-Nyugoti Dacia Föld- és Helyiratához. Budapest: Magyar Tudományos Akadémia évkönyvei.
  20. Torma, K. 1880. A limes dacicus felsõ része. Budapest: Magyar Tudományos Akadémia Könyvkiadó-Hivatala.

Creative Commons Licence
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0 International License