Terra Sigillata de la Feldioara
Terra Sigillata de la Feldioara
Terra Sigillata at Feldioara
Keywords:
terra sigillata, ștampile, decor, ateliere, castru
terra sigillata, stamps, decoration, workshops, camp
Abstract:
Acest studiu este dedicat unei categorii speciale de material arheologic, păstrate în colecțiile Muzeului Național de Istorie, terra sigillata de la Feldioara. Analiza a fost realizată pe un lot de 44 de piese ce au fost descoperite în cadrul campaniilor arheologice întreprinse între anii 1987–1990. În urma analizei stilistice (în cazul pieselor cu decor), coroborată cu analiza tipologică și cea a pastelor din care sunt confecționate obiectele am constatat faptul că importurile provin din două mari centre producătoare de terra sigillata: Lezoux și Rheinzabern. Astfel, centrul de la Lezoux reprezintă locul de proveniență a celei mai mari părți din sigilatele descoperite la Feldioara. Atelierele de la Rheinzabern constituie, de asemenea, una dintre sursele principale de terra sigillata de la Feldioara.
This study is dedicated to a special category within the archaeological material preserved in the collections of the National History Museum of Romania, terra sigillata from Feldioara. The analysis was made upon a set of 44 pieces that had been discovered during the archaeological campaigns carried out between 1987 and 1990. Following a stylistic analysis (for copies having decoration), in conjunction with typological analysis and the clay from which are manufactured items analysed we found that imports come from two main centres producing terra sigillata: Lezoux and Rheinzabern. Therefore, the centre from Lezoux represents the origin place of the largest part of terra sigillatta that was discovered at Feldioara. Workshops of Rheinzabern are also one of the main sources of terra sigillata at Feldioara.
Download: PDF
How to cite: Ionuț Bocan, Cătălina-Mihaela Neagu, Terra Sigillata de la Feldioara, Cercetări Arheologice, Vol. 29.2, pag. 573-600, 2022, doi: https://doi.org/10.46535/ca.29.2.08
Bibliography
- Curle, J. 1911. A Roman Frontier Post and its People. The Fort of Newstead in the Parish of Melrose. Glasgow: The University Press.
- Déchelette, J. 1904. Les vases ceramiques ornes de la Gaule romaine, I–II. Paris: Alphonse Picard & Fils.
- Delage, R. 1999. Contribution à l’ étude des sites de production du Centre de la Gaule et de leurs ceramiques sigillées moulées. Thèse pour obtenir le grad de docteur. Paris: Université de Paris I-Panthéon-Sorbonne.
- Dragendorff, H. 1895. Terra Sigillata. Ein Beitrag zur Geschichte der griechischten und romischen Keramik. Bonn: Universitäts Buchdruckerei.
- Gudea, N. 2008. Castrul roman de la Feldioara. Cluj-Napoca: Editura Mega.
- Hartley, B. R. and Dickinson, B. M. 2011. Names on Terra Sigillata. An index of makers’ stamps & signatures on gallo-roman terra sigillata (samian ware). Volume 7 (P to RXEAD). London: The Institute of Classical Studies.
- Isac, D. 1985. Terra sigillata în Dacia romană. Teză de doctorat. Cluj-Napoca: Facultatea de Istorie-Filosofie, Universitatea Babeș-Bolyai.
- Karnitsch, P. 1955. Die Verzierte sigillata from Lauriacum (Lorch-Enns). Linz: Oberösterreichischer Landesverlag in Kommision.
- Karnitsch, P. 1971. Sigillata von Iuvavum. Die reliefverzierte Sigillata im Salzburger Museum Carolino Augusteum. Salzburg: Etzendorfer & Co.
- Ludowici, W. 1908. Urnen-Graber romischer Topfer in Rheinzabern und 3. Folgedort gefundener Stempel-Namen und Stempel-Bilder bei meinen Ausgrabungen 1905–1908, München.
- Normand, T. 2009. Sigillées moullés du centre de la Gaule au Museé des Beaux-Arts et d’Archéologie de Besançon. Cahiers du Centre Archéologique de Lezoux 3: 35-134.
- Rogers, G. B. 1974. Poteries sigillées de la Gaule centrale. I. Les motifs non figurés. Paris: XXVIIIe supplement a Gallia.
- Rogers, G. B. 1999. Poteries sigillées de la Gaule centrale. II. Les potiers. Lezoux: Cahier du Centre Archéologique de Lezoux.
- Stanfield, J. A. and Simpson, G. 1958. Central gaulish potters. London: Oxford University Press
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0 International License