Cercetările arheologice din castrul și vicus-ul de la Sutor (2001-2021)

Cercetări Arheologice 29.1, 2022, 83-130
https://doi.org/10.46535/ca.29.1.05



Cercetările arheologice din castrul și vicus-ul de la Sutor (2001-2021)

Archaeological research in the camp and vicus of Sutor (2001-2021)

Authors: Sorin Cociș Vlad-Andrei Lăzărescu Sergiu -Traian Socaciu

Keywords:

Sutor, castru, vicus militaris, terme militare și civile, drumuri, clăldiri civile, atelier ceramic, teracote, opaițe, monede, provincia romană Dacia.

Sutor, Roman fort, vicus militaris, civilian and military baths, roads, civilian buildings, pottery workshop, terracottas, lamps, coins, the Roman province of Dacia.

Abstract:

Studiul de față prezintă cercetările arheologice din situl roman de la Sutor desfășurate în intervalul 2001 – 2021. Primele informații relevante cu privire la sit au fost colectate de către K. Torma în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. De atunci, tot ceea ce ține de castrul și așezarea civilă de aici a rămas învăluit în mister până spre finalul anilor ’60, moment în care, câteva monumente votive au fost recuperate din arealul presupus al sitului. Cercetările arheologice sistematice au început în anul 2001 și au continuat de atunci, cu câteva întreruperi. Cu toate că în perioada 2006-2008 au fost trasate secțiuni cu scopul de a stabili poziția și dimensiunile castrului, de abia în 2012 majoritatea structurilor sale interne, cât și un prim castru mai mic din lemn, au putut fi observate în urma unor prospecțiuni geofizice. În anul 2021 cercetările arheologice au fost reluate în vederea lucrărilor de infrastructură pentru „Autostrada Transilvania”, scoțând la iveală multiple elemente ale așezării civile dezvoltate în jurul castrului roman.


The study presents the results of the archaeological research performed at Sutor between 2001 – 2021. The first relevant information concerning the site come from the second half of the 19th century, when K. Torma  first mentioned and described the archaeological situation. Since then, up until the ‘60s when several votive monuments were recovered from the area of the presumed civilian settlement, the site remained silent. Systematic archaeological campaigns began only in 2001 and have continued ever since, with few interruptions caused mainly by financial difficulties. Although the precinct of the Roman fort was trenched in order to establish with accuracy the perimeter of the military encampment, it was only in 2012 that its internal structure was revealed by means of large-scale magnetic surveys. With this occasion, a smaller burnt earth and timber fort was also documented in the north-western corner of the larger stone Roman fort. In 2021 the archaeological research was bolstered by the road works in connection with the ‘Transylvania Highway Project’, when large scale rescue excavations were programmed on site. Numerous elements and features belonging to the infrastructure of both the military fort and civilian habitation were revealed leading to a better understanding of this previously little known Roman site from Dacia Porolissensis.

Download: PDF


How to cite: Sorin Cociș, Vlad-Andrei Lăzărescu, Sergiu -Traian Socaciu, Cercetările arheologice din castrul și vicus-ul de la Sutor (2001-2021), Cercetări Arheologice, Vol. 29.1, pag. 83-130, 2022, doi: https://doi.org/10.46535/ca.29.1.05


Bibliography


  1. Antal, A. 2014. A god of convalescence. Telesphorus/Genius cucullatus in Roman Dacia. Acta Musei Napocensis 51, 1: 195-206.
  2. Antal, A. 2016. Venus Cult in Roman Dacia. Cluj-Napoca: Ed. Mega.
  3. Antal, A. 2016a. Risus, Cucullatus, Venus. Divine Protectors and Protective Divinities of Childhood in Dacia and Pannonia. Studia Universitatis Babeș-Bolyai. Historia 61, 1: 1-16.
  4. Burkhardt, B. 2016. Reflecting on the Typological Analysis of Roman Provincial Baths and Bathhouses. Ziridava 30: 149-158.
  5. Burkhardt, B. 2020. Balnea militaria. Băile fortificațiilor auxiliare din Dacia romană (Cluj-Napoca: manuscrisul tezei de doctorat).
  6. Christescu, V. 1937. Istoria militară a Daciei romane. București: Fundația Regele Carol I.
  7. Ciongradi, C., Bota, E. și Voișian, V. 2009. Eine Konstitution für die Hilfstruppen von Dacia Porolissensis aus dem Jahr 128 n. Chr. Zeitschrift für Papyrologie und Epigraphyk 170: 207-214.
  8. Cociș, S. 2004. Fibulele din Dacia romană -The Brooches from Roman Dacia. Cluj-Napoca: Ed. Mega.
  9. Cociș, S. 2019. The Brooch Workshops from Dacia and the other Danubian Provinces of the Roman Empire (1st c. BC – 3rd c. AD). Cluj-Napoca: Ed. Mega.
  10. Cociș, S. 2021. Un nou signaculum din Dacia romană. Cercetări Arheologice 28, 2: 439-446.
  11. Cociș, S. și Bârcă, V. 2014. The “Sarmatian” brooches (headknob and full catchplate variant, Almgren Group VII, Series I) in the Dacia province and the Barbarian environment of the Tisza River Basin. Dacia N.S. 58: 189-214.
  12. Cociș, S. și Bârcă, V. 2020. Brooches of type Almgren Group VII, Series I, Variation with Headknob and Vertical Catchplate, from East and South-East Romania (the Barbarian World). Ephemeris Napocensis 30: 137-180.
  13. Cociș, S. și Onofrei, C. 2019. Cohors I Brittonum on a tile stamp found at Sutoru. În: I. G. Farkas, R. Neményi și M. Szabó (eds.) Artificem commendat opus. Studia in honorem Zsolt Visy: 29-36. Pécs: CLIR Research Center.
  14. Cociș, S., Zăgreanu, R. și Tamba, D. 2009. Piese sculpturale din castrul roman de la Sutoru. Revista Bistriței 23: 53-68.
  15. Cociș, S., Lăzărescu, V.-A. și Socaciu S.-T. 2021. An Overview of the Archaeological Research in the Roman Fort and Vicus at Sutor (Sălaj County). Ephemeris Napocensis 31: 223-258.
  16. Cociș, S., Blaga D., Opreanu, C. H., Lăzărescu, V.-A., Tamba, D., Onofrei, C., Mihai, A., Ferencz, Sz. și Zolya, L. 2014. Castrul roman de la Sutoru. Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2013: 144. București: Institutul Național al Patrimoniului.
  17. Cociș, S., Opreanu, C. H., Lăzărescu, V.-A., Tamba, D., Onofrei, C. și Blaga, D. Castrul roman de la Sutoru. Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2014: 134-137. Pitești – Bucureșt: Institutul Național al Patrimoniului.
  18. Cupcea, G. și Marcu. F. 2010. Geophysical Surveys on Sites in Dacia. Main Features. În: R. Băjenaru, G. Bodi, C. H. Opreanu, V. V. Zirra (eds) Recent Studies on Past and Present. I. Human Heritage and Community: Archaeology in the Carpathians and Lower Danube Area from Prehistory to the Early Medieval Age. Transylvanian Review, Vol. XIX, Supplement No. 5: 1: 89-97.
  19. Daicoviciu, C. 1932. Un nou „miliarium” din Dacia. Analele Institutului de Studii Clasice 1, 2: 48-53.
  20. Eck, W., MacDonald, D. și Pangerl, A. 2001. Neue Diplome für Auxiliartruppen in dem Dakischen Provinzen. Acta Musei Napocensis 38, 1: 27-48.
  21. Ferenczi și Ursuț, D. 1985-1986. Cercetări de topografie arheologică privind drumul roman imperial Napoca – Porolissum (Tronsonul Baciu – Șardu, jud. Cluj). Acta Musei Napocensis 22-23: 213-222.
  22. Finály, G. 1905. Funde in Ungarn. Archäologischer Anzeiger 1905: 101-102.
  23. Fodorean, F. 2001. Observații în legătură cu infrastructura și suprastructura drumurilor romane din Dacia Porolissensis. Revista Bistriței 15: 60-76.
  24. Fodorean, F. 2002. Izvoare epigrafice privind drumurile din Dacia romană. Revista Bistriței 16: 55-95.
  25. Fodorean, F. 2006. Drumurile din Dacia romană. Cluj-Napoca: Ed. Mega.
  26. Fodorean, F. și Fodorean, I. 2010. The Roman Imperial Road between Sutoru and Porolissum. Cartographic and Topographic Study. Studia Universitatis Babeș-Bolyai, Geographia 55, 2: 199-204
  27. Garbsch, J. 1989. Das älteste Militärdiplom für die Provinz Dakien. Bayerische Vorgeschichtsblätter 54: 137-151.
  28. Găzdac, C., Lăzărescu, V.-A., Cociș, S. și Socaciu, S.-T. 2021. Coins in archaeological context (II). The civilian bath of the auxiliary fort from Sutor (Romania, Sălaj county). Journal of Ancient History and Archaelogy 8, 3: 74-101.
  29. Gudea, N. 1977. Cohors I Ulpia Briltonum în Dacia. Studii și Cercetări de Istorie Veche și Arheologie 28, 1: 129-134.
  30. Gudea, N. 1997. Der dakische Limes. Materialien zu seiner Geschichte. Jahrbuch des Römisch-Germanischen Zentralmuseum Mainz 44, 1: 1-113.
  31. Gudea, N. 1977a: Castrul roman de la Bologa-Resculum / Das Römergrezkastell von Bologa-Reculum. Zalău: Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău.
  32. Ilieş, C., Cociş, S., Marcu, F., Tamba, D. și Matei, Al. V. 2002. Raport privind cercetările arheologice de la Sutor. Studia Universitatis Babeş- Bolyai. Theologia Greco-Catholica Varadiensis 47, 1: 131-151.
  33. Ilieş, C., Cociş, S., Marcu, F., Tamba, D., și Matei, Al. V. 2002a. Săpăturile de la Sutor din 2001. Cronica Cercetărilor Arheologice. Campania 2001: 302-304. București: Institutul Național al Patrimoniului.
  34. Ilieş, C., Cociş, S., Muștaţă, S., Tamba, D., Matei, Al. V., Marcu, F., Ștefan, D. și Duţescu, M. 2007. Săpăturile de la Sutoru, com. Zimbor, jud. Sălaj, Punct: La Cetate. Cronica Cercetărilor Arheologice. Campania 2006: 355-356. Bucureşti: Institutul Național al Patrimoniului.
  35. Ilieş, C., Cociş, Cociş, S., Muștaţă, S., Matei, Al. V., Tamba, D., Marcu, F., Cupcea, G. și Petiș, I. 2009. Sutoru, com. Zimbor, jud. Sălaj. Cronica Cercetărilor Arheologice. Campania 2008: 208-209. Târgovişte: Institutul Național al Patrimoniului.
  36. Isac, D. 1997. Castrele de cohortă și ală de la Gilău. Zalău: Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău.
  37. Isac, D. 2001. Das Militärdiplom aus dem Jahr 151 n. Chr. von Samum (Cășeiu) und die Datierung der Prokurator des Macrinus Vindex in Dacia Porolissensis. Acta Musei Napocensis 38, 1: 49-60.
  38. Marcu, F. 2004. Military tile-stamps as a guide for the garrisons of certain forts in Dacia. În: L. Ruscu, C. Ciongradi, R. Ardevan, C. Roman și C. Găzdac (eds) Orbis Antiquus. Studia in Honorem Ioannis Pisonis: 570-594. Cluj- Napoca: Nereamia Napocae.
  39. Marcu, F. 2004a. Comments on the identity and deployment of Cohortes I Brittonum. Acta Musei Napocensis 39-40, 1: 219-234.
  40. Marcu, F. 2004b. The Internal Planning of Roman Forts of Dacia. Cluj-Napoca: Ed. Mega.
  41. Opreanu, C. H. și Lăzărescu, V.-A. 2016. The Evolution of the Civilian Settlement at Porolissum in the Light of the New Research. Ephemeris Napocensis 26: 107-120.
  42. Opreanu, C. H. 2018. The Garrison of the Roman Fort at Porolissum (Dacia). The Analysis of the Tile-Stamps. Open Archaeology 4: 365-372.
  43. Opreanu, C. H., Cociș, S. și Lăzărescu, V.-A. 2020. Barbarian brooches in Roman context. Analysis of the finds from the frontier marketplace at Porolissum (Romania). În: A. Rubel, H.-U. Voss (eds.) Experiencing the Frontier and the Frontier of Experience: Barbarian perspectives and Roman strategies to deal with new threats: 67-93. Oxford: Archaeopress.
  44. Panaitescu, E. 1932. Monumente inedite din Largiana. Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice 1932: 83-116.
  45. Petolescu, C. C. 2002. Auxilia Daciae. Contribuție la istoria militară a Daciei romane. București: Ed. Ars Docendi.
  46. Piso, I. 2005. Die cohors III Campestris in Porolissum. În: I. Weber-Hiden, M. Gerhold, E. Weber, V. Scheibelreiter și F. Beutler (eds.) Eine ganz normale Inschrift … und ahnliches zum Geburtstag von Ekkehard Weber: Festschrift zum 30. April 2005: 325-332. Wien: Eigenverlag der Osterreichischen Gesellschaft fur Archaologie.
  47. Piso, I. 2011. Note sur cinq bornes milliaires de Dacie. În: I. Piso, V. Rusu-Bolindeț, R. Varga, S. Mustață, E. Beu-Dachin și L. Ruscu (eds.) Scripta Classica. Radu Ardevan sexagenario dedicate: 321-330. Cluj-Napoca: Ed. Mega.
  48. Piso, I. și Marcu, F. 2016. Inscriptiones Daciae Romanae. Appendix i. Inscriptiones Laterum Musei Napocensis. Cluj-Napoca: Ed. Mega.
  49. Piso I. și Deac, D. 2016. D. Inscriptiones Daciae Romanae. Appendix I. Inscriptiones laterum Musei Zilahensis. Cluj-Napoca: Ed. Mega.
  50. Protase, D. Ardevan, R. și Gudea, N. 2008. Din istoria militară a Daciei romane. Castrul roman de interior de la Gherla. Timișoara: Ed. Mirton.
  51. Russu, I. I. 1968. Note epigrafice. Inscripţii din Dacia Porolissensis. Acta Musei Napocensis 5: 452-471.
  52. Russu, I. I. 1985. Ala Milliaria in armata Daciei Porolissensis. Acta Musei Porolissensis 9: 137-141.
  53. Rusu, A. A. 1978. Cetăți medievale timpurii din județul Sălaj. Acta Musei Porolissensis 2: 89-103.
  54. Rusu, A. A. 2005. Castelarea carpatică. Fortificații și cetăți din Transilvania și teritoriile învecinate (sec. XIII[1]XIV). Cluj-Napoca: Ed. Mega.
  55. Torma, K. 1864. Adalek Észak-Nyugoti Dacia Föld- és Helyiratához. Budapest: Magyar Tudományos Akadémia évkönyvei.
  56. Torma, K. 1879. Neue Inschriften aus Dazien. Archäologisch-epigraphische Mitteilungen aus Österreich 3, 2: 86-123.
  57. Torma, K. 1880. A limes dacicus felsõ része. Budapest: Magyar Tudományos Akadémia Könyvkiadó-Hivatala.
  58. Țentea, O. și Burkhardt, B. 2020. Bath and Bathing in Dacia (1). Current State of Research of the Balnea. Journal of Ancient History and Archaeology 7, 3: 12-21.
  59. Ursuț, D. 2008. Drumurile romane din județul Cluj, Cluj-Napoca: Ed. Napoca Star.

Creative Commons Licence
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0 International License