Câteva observații privind unele morminte de copii descoperite în necropola de la Caransebeș-Centru în anul 2017, pe baza analizelor antropologice și fizico-chimice

Cercetări Arheologice 28.1, 2021, 291-312
https://doi.org/10.46535/ca.28.1.13



Câteva observații privind unele morminte de copii descoperite în necropola de la Caransebeș-Centru în anul 2017, pe baza analizelor antropologice și fizico-chimice

Some observations regarding some children’s tombs discovered in 2017 in the Caransebeș-Centru necropolis, based on the anthropological and physical-chemical analysis.

Authors: Silviu Oța Alexandra Comșa Zizi Baltă Cristiana Tătaru Adrian Ardeț Dimitrie Negrei Iulian Leonti

Keywords:

biserică, mormânt de copil, țesătură, monedă, antropologie, analize fizico-chimice

church, child grave, textile, coin, anthropology, physico-chemical analysis

Abstract:

Cercetările arheologice din orașul medieval Caransebeș, din afara ariei fortificate, au dus la descoperirea unui monument de cult și a necropolei aferente. Aceasta a fost precedată de un alt cimitir, datat în veacurile XI-XII. În biserică au fost cercetate mai multe cripte, iar în exteriorul său au fost trasate câteva casete în care erau morminte datate în secolele XIV-XVI. Săpătura a fost reluată în anul 2017, când au fost cercetate alte 35 de complexe funerare. În partea de sud a navei bisericii, a fost descoperită o grupare de morminte de înhumație deranjate, aparținătoare unor copii. Unul dintre acestea, anume M. 33/2017, a avut ca inventar funerar o monedă datată în veacul al XVI-lea, emisă în timpul domniei lui Ferdinand I (1526-1564) și resturi dintr-o țesătură. Acestea din urmă au fost identificate în spatele craniului, la câțiva centrimetri. Din ele s-au mai păstrat urme de culoare verde, provenite din procesul de oxidare pe oasele craniului.

Lucrarea de faţă cuprinde studiile antropologic şi paleopatologic al scheletului de copil, descoperit în campania arheologică din anul 2017, în mormântul nr. 33 din Biserica Medievală din Caransebeş, jud. Caraş-Severin, datat în secolul al XVI-lea. Scheletul respectiv a aparţinut unei fetiţe în vârstă de 7 ani+24 luni. Inventarul său funerar ne sugerează provenienţa ei dintr-o familie bogată. Totuşi, după cum ne indică datele paleopatologice de pe oase, ea a decedat, foarte probabil, ca urmare a îmbolnăvirii sale de scorbut. Acesta este primul caz de scorbut documentat arheologic pe teritoriul României.

Probele constând în principal din fragmente arheologice de material textil au fost analizate prin microscopie optică și spectrometrie cu fluorescență de raze X. Examinările prin microscopie optică au relevat faptul că este posibil ca bentița copilului să fi fost lucrată dintr-un material textil de mătase albastră pe care a fost aplicată o dantelă argintie lucrată cu două tipuri de fire metalice tip bandă metalică, mai subțiri (benzi înguste) și mai groase (benzi late), strâns înfășurate în S pe miez textil din mătase albă nevopsită, răsucită în S sau în Z.
În urma analizelor XRF a rezultat că majoritatea firelor metalice au fost produse din alamă argintată, alama având un conținut mai mic de 20% de zinc în compoziție. În funcție de conținutul în zinc al firelor metalice se poate presupune ca bentița copilului este de secolul al XVI-lea, cunoscut fiind din literatura de specialitate că alamele cu zinc mai mare de 20% în compoziție încep să apară spre sfarșitul secolului al XVI-lea ca urmare a dezvoltării procesului de cementare a cuprului topit cu calamina, de abia spre sfârșitul secolului al XVII-lea începând să se producă alame cu conținut mai mare de 33% datorită utilizării unei noi metode de obținere a alamei prin alierea cuprului cu zincul metalic brut (speltering).

Analizele fizico-chimice întăresc datarea mormântului în veacul al XVI-lea.


The archaeological excavations in the medieval town of Caransebeș, outside the fortified area, led to the discovery of a cult monument and of the related cemetery. This one was preceded by another cemetery, dated during 11th- 12th centuries. Several crypts were researched inside the church and graves dated to 14th-16th centuries were found in the sections excavated outside the church. A group of disturbed children inhumation graves was found in the southern part of the nave of the church. A coin dated to the 16th century, issued during Ferdinand I reign (1526- 1564), and remains of a tissue were found in grave 33/2017. These remains were identified a few centimeters behind the skull. Traces of green, result of the oxidation on the skull bones, have been preserved.

The present paper refers to the anthropological and paleopathologicial studies of a child skeleton, which was discovered in Burial no. 1, from the Medieval Church in Caransebeş, Caraş-Severin County, during the archaeological campaign since 2017. The mentioned skeleton belonged to a little girl, with the age of 7 years+24 months. Her funerary inventory shows us that she was the member of a rich family. Still, as emphasized by the paleopathological data, she had died, most probably, because she was ill with scurvy. This is the first archaeologically documented case of scurvy, on the territory of Romania.

Samples consisting mainly of archaeological fragments of textile from a child headband were analyzed by light microscopy and handheld X-ray fluorescence spectrometry. By microscopical examinations in reflected light it was observed that the child’s headband was probably made of a blue silk textile material on which was sewn a silvering lace woven with two types of metal threads, thinner (narrow strips) and thicker (wide strips), tightly wrapped in S on a textile fiber core of undyed white silk yarn twisted in S or Z. XRF analysis results showed that metal threads were made of silvered brass. Depending on the resulting zinc in brass of less than 20 wt.% and that zinc content of brass is considered a chronological indicator according to scientific literature, could be assumed that the child’s archaeological headband dates back to the 16th century. Brass with zinc higher than 20 wt. % appear to be produced towards the end of the 16th century as a result of the intensive development of the brass cementation process whereby copper was melted in a crucible with calamine.
Only towards the end of the 17th century brass with a content of more than 33 wt. % zinc starts to be obtained by a new production method by direct alloying of copper with raw zinc metal (speltering).
Scientific investigation conducted on the archaeological metal thread textile fragments and on coin has suggested that the tomb may be dated as of the 16th century.

Download: PDF


How to cite: Silviu Oța, Alexandra Comșa, Zizi Baltă, Cristiana Tătaru, Adrian Ardeț, Dimitrie Negrei, Iulian Leonti, Câteva observații privind unele morminte de copii descoperite în necropola de la Caransebeș-Centru în anul 2017, pe baza analizelor antropologice și fizico-chimice, Cercetări Arheologice, Vol. 28.1, pag. 291-312, 2021, doi: https://doi.org/10.46535/ca.28.1.13


Bibliography


  1. Bona P. 1993. Biserica medievală din Caransebeş. Caransebeș: Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș.
  2. Broca P. 1875. Instructions craniologiques et craniométriques. Mémoires de la Société d’Anthropologie de Paris 2: 1-204.
  3. Brothwell, D. R. 1981. Digging up bones. The excavations, treatment and study of human skeletal remains. Ithaca, New York: Cornell University Press.
  4. Buikstra, J. E. and Ubelaker, D. H. 1994. Standards for Data Collection from Human Skeletal Remains. Arkansas Archaeological Survey. Research Seminar 44, Fayetteville.
  5. Constantinescu, I. 1992. Evenimenţialul meteorologic, agricultura şi societatea româneasă în “secolul fanariot”. Studii şi Materiale de Istorie Medie XI, Evul mediu românesc. O nouă abordare: 21-73.
  6. Craddock, P.T. și Eckstein, K. 2003. Production of Brass in Antiquity by Direct Reduction, în P.T. Craddock și J. Lang (ed.) Mining and Metal Production through the Ages. London: British Museum: 226-227.
  7. Craddock, P. 2009. Scientific Investigation of Copies, Fakes and Forgeries. Oxford: Butterworth-Heinemann Elsevier Ltd.,UK.
  8. Day, J. 1990. Brass and Zinc in Europe from the Middle Ages until the 19th century, în Craddock, P.T. (ed.) 2000 Years of Zinc and Brass, London: British Museum: 123-150.
  9. Day, J. 1991. Copper, Zinc and Brass Production, în J. Day and R. F. Tylecote (ed.), The Industrial Revolution in Metals. London: The Institute of Metals.
  10. Fazekas, I. Gy. și Kósa, F. 1978. Forensic fetal osteology. Budapest: Akadémiai Kiadó.
  11. Ferembach, D, Schwidetzky, I. și Stloukal, M. 1979. Recommandations pour detérminer d’âge et le sexe sur le squelette. Bulletin et Mémoires de la Societé d’Anthropologie de Paris, t. 6, serie XIII: 7-45.
  12. Groza, L. 1993. Cetatea Caransebeș – Câteva precizări cronologice. Banatica 12, II: 89–99.
  13. Huszár L. 1979. Münzkatalog Ungarn: Von 1000 bis Heute . München: Battenberg Verlag.
  14. Iaroslavschi, E. 1975. O villa rustica la Caransebeş. Banatica 3: 355-363.
  15. Krogman, W. M. 1962. The Human Skeleton, in Forensic Medicine. Springfield Illinois: Charles C. Thomas Publisher.
  16. Lewis, M. E. 2018. Children in Bioarchaeology. Methods and Interpretations, in Biological Anthropology of theHuman Skeleton: 119-143. New York: Academic Press.
  17. Munteanu, L., Honcu, Șt. și Aparaschivei D. 2020. Descoperiri monetare din necropola bisericii „Talpalari” din Iași. Revista de Arheologie, Antropologie și Studii Interdisciplinare 2: 273-286.
  18. Niedermaier, P. 2004. Stadtebau im Spatmittelalter. Siebenburgen, Banat und Kreischgebiet. 1348–1542. Köln– Weimar–Wien: Böhlau.
  19. Olivier G. 1969. Practical anthropology. Michigan, Springfield, III: Charles C. Thomas Publisher.
  20. Oța, S. și Ardeț, A. 2018. Câteva observații privind necropola de la Caransebeș-Centru, faza timpurie (secolele XI-XII). Cercetări Arheologice 25: 205-214, https://doi.org/10.46535/ca.25.09.
  21. Oța, S. 2019. Brățări bizantine și post bizantine din metal și sticlă descoperite la nordul Dunării de Jos. Context, modele, cronologie (secolele XI-XII/începutul secolului al XIII-lea) . Cercetări Arheologice 26: 219-242, https://doi.org/10.46535/ca.26.08.
  22. Oța, S., Ardeț, A. și Negrei, D. 2020. The medieval cemeteries from the territory of the present-day city of Caransebeș, în S. Krznar, T. Sekelj Ivančan, J. Belaj, T. Tkalčec (eds.) Zbornik Instituta za Arheologiju Serta Instituti Archaeologici, Knjiga/vol. 14, Life and Death, Medieval and Early Modern Times, Proceedings of the 5th International Scientific Conference of Mediaeval Archaeology of the Institute of Archaeology Zagreb, 6th and 7th June 2018. Zagreb: 153-166. Zagreb: Institut za arheologiju.
  23. Popa, C. I., Totoianu R., Muntean T. și Radu C. 2016. Un cimitir necunoscut în Cetatea Sebeșului. Cercetări arheologice în colțul sud-vestical incintei orașului. Terra Sebus. Acta Musei Sebesiensis 8: 115-208.
  24. Scott, D. A. 2002. Copper and Bronze in Art: Corrosion, Colorants, Conservation. Los Angeles: Getty Publication.
  25. Smith, C.S., Teach Gnudi, M. 1990. The Pirotechnia of Vannoccio Biringuccio. The Classic Sixteenth Century Treatise on Metals and Metallurgy. New York: Dover Publications Inc.
  26. Snoddy, A. M., Buckley, H. R., Elliott, G. E., Standen, V. G., Arriaza, B., T. și Halcrow S. E. 2018. Macroscopic features of scurvy in human skeletal remains: A literature synthesis and diagnostic guide. American Journal of Physical Anthropology 167, no. 4: 876-895.
  27. Presbyter, T. 1979. De Diversis Artibus (On Divers Arts). Hawthorne, J. G. and Smith, C. S. (ed. and trans.). New York: Dover Publications Inc.
  28. Țiplic, M. E. 2017. Practica depunerii de monede în cimitirele din Transilvania (secolele XI-XIII). Interpretări și perspective. în Fl. Mărginean, I. Stanciu și D. Băcueț-Crițan (ed.) Orbis Mediaevalis I. Locuirea medievală timpurie din Transilvania și vecinătăți / The Early Medieval Habitation from Transylvania and its Surroundings. Lucrările conferinței naționale Locuirea medievală timpurie din Transilvania și vecinătăți, Lipova (jud. Arad) 26-29 octombrie 2016: 301-332. Cluj-Napoca: Editura Mega.
  29. Ubelaker D. H. 1978. Human Skeletal Remains: Excavation, Analysis and Interpretation. Washington D. C.: Taraxacum.
  30. Ubelaker, D. H. 2008. The forensic evaluation of burned skeletal remains: A synthesis. Forensic Science International 183 (1-3):1-5. DOI:19.1016/j.for.sciint.2008.09.019.
  31. Unger, E. 2000. Magyar éremhatározó. II. kötet (1526-1740). Budapest: Ajtósi Dürer Könyvkiadó

Creative Commons Licence
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0 International License