Sequences of the Transylvanian Limesforschung. István Ferenczi and the limites research in Dacia Porolissensis

Cercetări Arheologice 28.1, 2021, 211-232
https://doi.org/10.46535/ca.28.1.08



Sequences of the Transylvanian Limesforschung. István Ferenczi and the limites research in Dacia Porolissensis

Authors: Horațiu Cociș

Keywords:

Ferenczi István, Roman frontier, Dacia Porolissensis, field survey, archaeological theory

Abstract:

The present article focuses on the activity of the Hungarian archaeologist István Ferenczi (1921-2000) in the field of Roman frontier studies. On the occasion of his 100th birthday, we consider it more than necessary to review his enormous pioneering research on the minor (watchtowers, fortlets) and linear frontier fortifications, together with an approach regarding his theoretical outlooks on how the frontier of the northern Dacia worked. The structure of the study will follow several key aspects through which we want to present Ferenczi’s research and contextualized activity synthetically, as mentioned. After a brief introduction that will contain a few biographic notes, we will discuss, by turn, issues regarding his field surveys in various frontier areas of Dacia Porolissensis, his (few) archaeological excavations, his theoretical background, and his general interpretations of the functionality of the Roman frontier.

Download: PDF

How to cite: Horațiu Cociș, Sequences of the Transylvanian Limesforschung. István Ferenczi and the limites research in Dacia Porolissensis, Cercetări Arheologice, Vol. 28.1, pag. 211-232, 2021, doi: https://doi.org/10.46535/ca.28.1.08

Bibliography

  1. Ambrus, L. 2000. In Memoriam – Ferenczi István Mihály. Hazanéző 11, 2: 2.
  2. Ardevan, R. 1977. Vestigii arheologice sălăjene semnalate la 1859. AMP 1: 129-134.
  3. Ardeleanu, M. and Cardoș, R. 2015. Raport privind cercetările de suprafață și sondajele efectuate pe Culmea Breaza / județul Maramureș (I). Marmatia 12: 163-188.
  4. Bello Folgia, A. 2014. Turrets as watchtowers on Hadrian’s Wall: a GIS and source-based analysis of appearance and surveillance capabilities. Archeologia Aeliana 43: 27–46.
  5. Boda, I. 2013. Torma Károly (1829-1897) and the archaeological research in Dacia. Case study: Ilişua. REDIVA 1: 75-104.
  6. Breeze, D. 2011. The Frontiers of Imperial Rome. Barnsley: Pen & Sword.
  7. Breeze, D. 2013. Roman frontiers in their Landscape Settings. Newcastle: The Literary and Philosophical Society of Newcastle upon Tyne.
  8. Buday, A. 1910. A római limes Németországban. Tanulmányúti beszámoló. Dolgozatok 1: 1-117.
  9. Buday, A. 1912. Vannak-e limes maradványok a Meszesen? Dolgozatok 3: 103-118.
  10. Buday, A. 1914. Limes-maradványok Porolissum környékén. Dolgozatok 4: 95-105.
  11. Buday, A. 1936. Erdély földjének római kora, in Asztalos, M. (ed.) A történeti Erdély:127–147. Budapest: Hungária Nyomda R.T.
  12. Cagnac, R. 1892. L‘armée romaine d‘Afrique et l‘occupation militaire de l‘Afrique sous les empereurs. Paris: Imprimerie nationale.
  13. Chiorean, P., Cociș, H. and Bere, B. 2019. The Secondary Roads of Potaissa. Case Study II: Trial Trench on the Road Segment from Livadă-Valea Agrișului-Iara (Cluj County). Ziridava 33: 125-136.
  14. Cociș, H. 2016. Linear Fortifications on the North-Western Frontier of Dacia Porolissensis, in V. Bârcă (ed.), Orbis Romanus and Barbaricum. The Barbarians around the Province of Dacia and Their Relations with the Roman Empire: 41-76. Cluj-Napoca: Mega Publishing House.
  15. Cociș, H. 2016a. Limitis Provinciae Daciae Porolissensis. Negrilești (jud. Bistrița – Năsăud). Buletinul Cercurilor Științifice Studențești 22: 53-67.
  16. Cociș, H. 2017. The Rural Landscape of the Frontier of Dacia Porolissensis. A Case Study: the Northern Sector – territorium Arcoba(da)rense – The Valley of River Someșul Mare. Ziridava 31: 153-163.
  17. Cociș, H. 2018. Archaeologia Porolissensia. Repere generale în cercetarea epocii romane de pe teritoriul județului Sălaj, in Băcueț-Crișan, D., Băcueț-Crișan, S., Bejinariu, I., Pop, H., Cociș, H., Deac, D. (eds.). 100 de ani de cercetări arheologice în Sălaj: 117-143. Cluj-Napoca: Mega Publishing House.
  18. Cociș H. 2018a. Some Considerations on the Brick and Tile Stamps from the Frontier Watchtowers of Dacia Porolissensis, in S. Forțiu (ed.) Arheovest VI. Interdiciplinaritate în arheologie. In memoriam Marian Gumă: 399-415. Szeged: JATEPress Kiadó.
  19. Cociș, H. 2018b. The Fortlets on the Frontier of Dacia Porolissensis. Structures, Landscape, Functionality. Studia Universitatis Babeș-Bolyai 63, 1: 34-77.
  20. Cociș, H., Chiorean, P. and Ciobanu, C. 2018. The Secondary Roads of Potaissa. Case Study: A new Road Segment from Livadă-Valea Agrișului-Iara (Cluj County). Ziridava 32: 125-136.
  21. Cociș, H. and Bejinariu, I. 2019. Recent Archaeological Excavations in the Meseș Gate Pass (Dacia Porolissensis, Sălaj County). The Roman Frontier Watchtower from Poguior Hill. Cercetări Arheologice 16: 83-102.
  22. Cupcea, G. 2014. Professional Ranks in the Roman Army of Dacia. Oxford: BAR Publishing.
  23. Daicoviciu, C. 1935. Dacica. În jurul unor probleme din Dacia romana II. Există un limes dacicus în Munții Meseșului. Anuarul Institutului de Studii Clasice 2: 240-256.
  24. Daicoviciu, C. 1945. La Transylvanie dans l’Antiquite. Bucharest: București Publishing House.
  25. Deac, D. and Dana, D. 2019. Liber Pater Frugifer: un graffite votif du camp auxiliaire de Romita (Dacia Porolissensis). Acta Musei Porolisensis 41: 113-120.
  26. Dénes, I. 2000. In memoriam Ferenczi István Mihály (1921-2000). Erdővidéki lapok 1: 18-21.
  27. Domaszewsi, A. von. 1893. Zur Geschichte der römischen Provinzialverwaltung. Dacia. Rhein Museum 48: 240-244.
  28. Donaldson, G. 1985. Roman Military Signaling on the North British Frontier, Archeologia Aeliana 13: 19-24.
  29. Donaldson, G. 1988. Signalling Communications and the Roman Imperial Army. Britannia 19: 349-356.
  30. E. Fabricius, Limes, Realencyclopädie der classischen Altertumswissenschaft 13, col. 572-671 [Donauprovinzen: col. 634-650].
  31. Ferenczi, I. 1941. Régészeti megfigyelések a limes dacicus szakaszán. Erdélyi Múzeum 41: 189-214.
  32. Ferenczi, I. 1959. Contribuții la problema limesului de vest al Daciei (I). Studii și Cercetări de Istorie Veche 10: 337-354.
  33. Ferenczi, I. 1967. Die erforschung des römischen Limes auf den Höhen des Meseș-Gebirges. (Ein Vorbericht). Dacia. Revue d’archéologie et d’histoire ancienne, Nouvelle Serie 11: 143-162.
  34. Ferenczi, I. 1968. Observații cu privire la sistemul și caracterul așa-zisului ,,Limes Dacicus”. Acta Museii Porolissensis 5: 75-98.
  35. Ferenczi, I. 1971. Câteva precizări în legătură cu noțiunea de Limes Dacicus. Apulum 9: 599-625.
  36. Ferenczi, I. 1972. Cercetări și rezultate noi pe limes-ul de nord a Daciei Romane. File de Istorie 2: 37-46.
  37. Ferenczi, I. 1973. Contribuții la cunoașterea limes-ului roman la nord de Someșul Mare. Partea I. Sargetia 10: 79-105.
  38. Ferenczi, I. 1974. Investigații noi pe limes-ul de nord și nord-est al Daciei Porolissensis. File de Istorie 3: 181- 189.
  39. Ferenczi, I. 1975. Limes-ul Daciei Porolissensis între Valea Zagrei și Valea Mureșului. Sargetia 11-12: 285-289.
  40. Ferenczi, I. 1976. Contribuții la cunoașterea limes-ului roman de la nord de Someșul Mare. Partea a II-a. File de Istorie 4: 107-133.
  41. Ferenczi, I. 1988. Limes-ul Daciei. Sectorul de pe Someșul (Unit). Elemente de apărare pe subsectorul Ileanda- Tihău. Acta Museii Porolissensis 12: 251-289.
  42. Ferenczi, I. 1991. Limes-ul Daciei. Sectorul de pe Someșul (unit). Elemente de apărare de pe sub-sectorul Cășei- Ileanda. Acta Museii Napocensis 14-15: 127-151.
  43. Ferenczi, I. and Dénes, I. 1995. Investigarea unei porțiuni de limes din estul Daciei intracarpatice (între Valea Homorodului și Defileul Oltului de la Tusnád). Acta Museii Napocensis 32, 1: 393-400.
  44. Ferenczi, I. and Petică, M. 1994. Limes-ul Daciei. Contribuții la cunoașterea sectoarelor Brâncovenești – Călugăreni și Călugăreni – Sărățeni (jud. Mureș) (I). Apulum 31: 139-166.
  45. Ferenczi, I. and Petică, M. 1995. Limes-ul Daciei. Contribuții la cunoașterea sectoarelor Brâncovenești – Călugăreni și Călugăreni – Sărățeni (jud. Mureș) (II). Apulum 32: 121-143.
  46. Finály, G. 1904. A limes Dacicus és a pugujori földvár. Archaeologiai Értesítő 24: 9-15.
  47. Florea, G. 2016. Despre temple, hambare și arheologia ritualului, Analele Banatului 26: 221–231.
  48. Forni, G. 1958. Limes, in E. de Ruggiero (ed.) Dizionario Epigrafico di Antichità IV, 34-40, 1074-1280. Roma: L. Pasqualucci.
  49. Gaiu, C. 2012. Patrimoniul transilvănean în corespondența lui Iulian Marțian. Revista Bisistriței 26: 113-155.
  50. Gáll, E. 2014. Precursorii arheologiei profesioniste din Transilvania. Gábor Téglas. Studii și Cercetări de Istorie Veche și Arheologie 65, 3-5: 219-293.
  51. Goos, C. 1976. Chronik der archäologischen Funde Siebenbürgens. Im Auftrage des Vereins für siebenbürgische Landeskunde. I. Funde aus vorrömischer Zeit. II. Funde aus der Zeit der Römerherrschaft. III. Funde aus der Zeit der Völkerwanderung. Sibiu: Archiv des Vereins für Siebenbürgische Landeskunde XIII/1.
  52. Gudea, N. 1980. Cercetările de teren și săpăturile arheologice efectuate pe linia de turnuri din sectorul de nord- vest al limesului Daciei. Materiale și Cercetări Arheologice 14: 661-663.
  53. Gudea, N. 1985. Contribuții la istoria militară a Daciei Porolissensis. I. Linia înaintată de turnuri și fortificații mici de pe sectorul de nord-vest al limesului provinciei între castrele de la Bologa și Tihău. Acta Museii Porolissensis 9: 143-218.
  54. Gudea, N. 1988. Porolissum cheia de boltă a apărării Daciei Porolissensis. Acta Museii Porolissensis 12: 195-214.
  55. Gudea, N. 1989. Porolissum. Un complex arheologic daco-roman la marginea de nord a Imperiului Roman I. Cercetări și descoperiri arheologice până în anul 1977. Acta Musei Porolissensis 13: 1-1178.
  56. Gudea, N. 1997. Der Meseș – Limes. Die vorgeschobene Kleinfestungen auf dem westlichen Abschnitt der Grenze der Provinz Dacia Porolissensis / Linia înaintată de turnuri de pază de pe sectorul de vest al provinciei Dacia Porolissensis. Zalău: Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Zalău.
  57. Isac, D. 1994. Vicus Samum – eine statio der Beneficiarier an der nördlichen Grenze Dakiens. Der Romische Weihebezirk von Osterburken II: 205–215.
  58. Isac, D. 2003. Castrul roman de la SAMVM – Cășeiu. Cluj-Napoca: Napoca Star.
  59. Isaac, B. 1988. The meaning of the terms “limes” and “limitanei”. The Journal of Roman Studies 78: 125-147.
  60. Kádár, J. 1900. Szolnok-Doboka vármegye monographiája III. Dej: Kiadja Szolnok-Dobokavármegye közönsége.
  61. Kádár, J. 1901. Szolnok-Doboka vármegye monographiája V. Dej: Kiadja Szolnok-Dobokavármegye közönsége.
  62. Kádár, J. 1904. Szolnok-Doboka vármegye monographiája VII. Dej: Kiadja Szolnok-Dobokavármegye közönsége.
  63. Keighren, I., M. 2015. Environmental Determinism, in Wright, J., D., (ed.), International Encyclopedia of the Social and Behavioral Sciences: 720-725. Orlando (Florida, US): Elsevier.
  64. Lewthwaite, G., R. 2001. Enviromental Determinism, in Neil J. Smelser and Paul B. Baltes (eds.) International Encyclopedia of the Social & Behavioral Sciences: 4607-4611. Orlando (Florida, US): Elsevier.
  65. László, G. 1996. Egy régészélet dicsérete (Laudă unei vieți de arheolog). Specimena Nova 12: 7-14.
  66. Luttwak, E. N. 1976. The Grand Strategy of the Roman Empire from the First Century AD to the Third. Baltimore: John Hopkins University Press.
  67. Macrea, M., Rusu, M. and Mitrofan, I. 1961. Șantierul arheologic Porolissum. Materiale și Cercetări Arheologice 7: 361–390.
  68. Macrea, M., Rusu, M. and Mitrofan, I. 1962. Șantierul Arheologic Porolissum. Materiale și Cercetări Arheologice 8: 484–504.
  69. Mann, J., C. 1974. The frontiers of the Principate. Aufstieg und Niedergang der römischen Welt 2, 1: 508-533.
  70. Marcu, F. and Cupcea, G. 2013. Topografia limes-ului de nord-vest al Daciei în zona castrului de la Bologa, in Stavilă, A., Micle, D., Cîntar, A., Floca, C. and Forțiu, S., (eds.), ArheoVest I: In memoriam Liviu Măruia. Interdisciplinaritate în arheologie și istorie: 569–589. Szeged: JATEPress Kiadó.
  71. Marcu, F., Cupcea, G., Bajusz, M., Petiș, I., Cociș, H. and Zăgreanu, R. 2017. Frontiera Daciei Porolissensis între castrele de la Tihău și Cășeiu (Samum). Buletinul Limes 2: 20-24.
  72. Marțian, I. 1920. Repertoriu arheologic pentru Ardeal. Bistrița: Muzeul de Istorie Bistrița.
  73. Marțian, I. 1921. Urme din războaiele Romanilor cu Dacii. Cluj Napoca: .
  74. Mason, R., A. and Croitoru, C. 2016. Carl Schuchhardt’s Contributions on Ancient Linear Fortifications along the Lower Danube. Cluj-Napoca: Mega Publishing House.
  75. Matei, Al. V. 1995. Șantierul arheologic Porolissum – Valul Dublu-Dealul Comorii, Cronica Cercetărilor Arheologice – Campania 1994. Bucharest: Ministry of Culture.
  76. Matei, Al. V. 2005. Apeductele romane pe piloni de la Porolissum, Mușețeanu, C., V., Bărbulescu, M., Benea, D. (eds.). Corona Laurea. Studii în onoarea Luciei Țeposu Marinescu: 293–311. București: Editura Dacia.
  77. Meyer, W., B. 2020. Enviromental Determinism, International Encycpedia of Human Geography: 175-181. Orlando (Florida, US): Elsevier.
  78. Moga, M. 1950. Traiul populației daco-romane și barbare la granița de vest a Daciei. Activitatea șantierului archeologic Porolissum. Studii și Cercetări de Istorie Veche 1: 131–135.
  79. Mommsen, Th. 1885. Der Oberrheinische Limes. Westdeutsche Zeitschrift fur Geschichte und Kunst 4: 43-51.
  80. Mommsen, Th. 1894. Der Begriff des Limes. Westdeutsche Zeitschrift fur Geschichte und Kunst 13: 43-51.
  81. Mommsen, Th. 1908. Der Begriff des Limes. Gesammelte Schriften 5: 456-464.
  82. Nedelea, L., Cociș, H. and Băcueț-Crișan, D. 2019. The Pottery Kilns from Porolissum-Sărata and the Problem of the Settlement’s Inner Defensive Line. Acta Museii Porolissensis 41: 185-252.
  83. Opreanu, C., H. 1994. Misiunile beneficiarilor consular pe limes-ul de nord al Daciei în secolul al III-lea d. Ch. Acta Museii Porolissensis 31: 69-80.
  84. Ortvay, T. 1875. Dacia és Moesia terüléten. Archaeologiai Értesítő 9: 225–230.
  85. Panaitescu, Em. 1929. Le limes dacique. Nouvelles fouilles et nouveaux résultats. Academia Română: 73-92.
  86. Piganiol, A. 1963. La notion du limes, in Grga, N. (ed.). LIMES V. Quintus Congressus Internationalis Limitis Romanis Studiosorum:119-122. Zagreb : .
  87. Piso, I. and Deac, D. 2016. Inscriptiones Daciae Romanae, Appendix I: Inscriptiones laterum Musei Zilahensis. Cluj-Napoca: Mega Publishing House.
  88. Radnóti, A. 1945. A dáciai limes a Meszesen. Archaeologiai Értesítő 4-5 (1944-1945): 137-168.
  89. Rómer, F., F. 1875. Újabb római feliratos kövek. Archaeologiai Értesítő 9: 247-249.
  90. Rómer, F., F. 1876. Les Fossés du Diable en Hongrie, Rómer, F., F (ed.) Congrès international d’anthropologie et d’archéologie préhistoriques. Compte-rendu de la huitieme session a Budapest: 39-77. Budapest : Edition du Musée National Hongrois.
  91. Rusu, M. 1974. Cetatea Moigrad și Porțile Meseșului în Sub semnlui lui Clio, Omagiu academicianului Ștefan Pascu, Cluj-Napoca: 265–279.
  92. Symonds, M., F., A. 2018. Protecting the Roman Empire. Fortlets, Frontiers and the Quest for Post-Conquest Security. Cambridge: Cambridge University Press.
  93. Székely Zs. 2010. Paul Reinecke și cercetarea limesului roman din Transilvania. Paul Reinecke and Roman Limes research from Transylvania, in Pop, H., Bejinariu, I., Băcueț-Crișan, S. and Băcueț-Crișan, D., (eds.), Identități culturale locale și regionale în context European. Studii de arheologie și antropologie istorică: 375- 382. Cluj – Napoca: Mega Publishing House.
  94. Téglás G. 1907. A limes dacicus igazolása. Magyar Tudományos 18: 565–580.
  95. Téglás G. 1909. Limesforschungen in Dakien. Klio 1: 262.
  96. Torma, K. 1861. Tizenkét római felirat Daciából. Erdélyi Múzeum 1: 37-38.
  97. Torma, K. 1863. Adalékok észak-nyugati Dacia föld-és helyiratához. Budapest: .
  98. Torma, K. 1864. Az Alsó-Ilosvai római állótábor műemlékei. Erdélyi Múzeum 3:10-67.
  99. Torma K. 1880. A limes Dacicus felső része. Budapest: .
  100. Toth, E. 1978. Porolissum. Das Castellum in Moigrad. Ausgrabungen von A. Radnóti, 1943. Budapest: Magyar Nemzeti Múzeum.
  101. Tudor, D. 1968. Orașe, târguri și sate în Dacia romană. București: Editura Științifică.
  102. Vătavu, B.,-V. 2011. Regio și beneficiari consulari pe frontiera nordică a provinciei Dacia, in Pețan, A., Berzovan, Al., (eds.), Arheologie și Studii Clasice 1: 225-234. Cluj-Napoca: Editura Miracol.
  103. Vincze, Z. 2000. Ferenczi István – régészsors Erdélyben (Ferenczi István – soartă de arheolog în Transilvania). Erdélyi Múzeu 62: 325-329.
  104. Vincze, Z. 2000. Elfogult, emlékezés Ferenczi Istvánra (Evocare subiectivă a lui Ferenczi István). Müvelödés 53: 27-29.
  105. Vincze, Z. 2001. In Memoriam István Ferenczi (1921-2000), Ephemeris Napocensis 11: 347-366.
  106. Wagner, E. 1980. Preocupări de arheologie în Județul Sălaj oglindite în documente din anii 1870-1950. Acta Museii Porolissensis 4: 665-703.
  107. Windisch, von K., G. 1790. Geographie des Königreichs Ungarn 3. Presburg: Anton Lowe.
  108. Woolliscroft, D., J. 1994. Signalling and the design of the Gask Ridge System. Proceedings of the Society of Antiquaries of Scotland 123: 291-314.
  109. D. J. Woolliscroft. 2001. Roman Military Signalling. Stroud: Tempus.
  110. D. J. Woolliscroft. 2010. Roman Military Signalling. Stroud: Tempus.
  111. Zăgreau, R., Cociș, H., Gaiu, C., Vaida, D., L. and Bâcă, I. 2017. The Roman Frontier in Bistrița-Năsăud County. Part I. The Repertory. Journal of Ancient History and Archaeology 4/1: 25-45. DOI: 10.14795/j.v4i2.263

Creative Commons Licence
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0 International License