Cercetări arheologice preventive în județul Giurgiu

Cercetări Arheologice 28.1, 2021, 115-154
https://doi.org/10.46535/ca.28.1.03



Cercetări arheologice preventive în județul Giurgiu


Authors: Cătălin Bem, Adrian Vladu, Adrian Bălășescu, Valentin Radu

Keywords: cercetare arheologică preventivă, Gumelnița, perioadă medievală, ceramică, arheozoologie

Abstract:

Lucrările de implementare a proiectului BRUA au impus și realizarea evaluării arheologice a traseului magistralei pentru gaze naturale și, apoi, implicit, în funcție de situații, a cercetărilor arheologice preventive. În cele ce urmează, ne vom opri asupra unor rezultate punctuale din zona de traseu BRUA din centrul județului Giurgiu – Mirău (com. Stoenești). Stratigrafia sitului este predominant naturală. Toate intervențiile stratigrafice (un foarte probabil sondaj de diagnostic – Cx2, două gropi medievale – Cx1 și Cx3, precum și o serie de stâlpi de lemn pe care îi atribuim unor împrejmuiri din anii 70-80 ai sec. al XX-lea) afectează un nivel de sol antic și sunt, stratigrafic, acoperite de nivelul celui actual, arat. Ceramica și resturile arheozoologice sunt singurele materiale descoperite și recuperate. Provin exclusiv din cuprinsul celor două complexe medievale. Chiar dacă inventarul Cx3 este mai slab cantitativ, caracteristicile ambelor categorii sunt unitare, dovedind atât o contemporaneitate, cât și manifestări și comportamente identice.

În cadrul ansamblului ceramic al Cx1 au fost identificate și definite cinci categorii de pastă; materialul este parțial întregibil. Materialul ceramic descoperit în Cx3 este foarte fragmentar și în totalitate neîntregibil. Au fost identificate numai două categorii principale de pastă (P1 și P2, prezente și în cadrul ceramicii provenite din Cx1), cu variante nesemnificative. Datăm cele două complexe undeva în sec. al XVI-lea. Datarea materialului ceramic concordă cu prima atestare documentară a Mirăului. Chiar dacă cele două gropi au fost săpate pentru utilizarea sedimentelor – ea însăși o activitate nefirească, extragerea lutului fiind mai facilă din marginea terasei –, ele au fost folosite ulterior pentru redepozitare de deșeuri (?), inclusiv de resturi a numeroase focuri domestice.

În cadrul economiei animaliere de la Mirău se creșteau o serie de animale domestice, printre acestea bovinele sunt predominate, ele fiind urmate de către ovicaprine și porcine care își dispută locul doi. Bovinele erau exploatate de o manieră mixtă (carne și lapte), dar nu trebuie omisă nici contribuția acestora la tracțiune (ca forță de muncă), în timp ce ovicaprinele erau crescute pentru produsele lor secundare (lapte și lână). Remarcăm consumul alimentar al calului (hipofagia) care probabil era ocazional. Acest fenomen este întâlnit de o manieră izolată în evul mediu românesc în ciuda interdicțiilor religioase. În cazul de față, ne putem gândi fie la un moment de criză alimentară, fie la valorificarea în alimentație a animalelor bătrâne/accidentate. Rezultatele acestui studiu includ utilizarea în alimentație și a peștilor (știuca, plătica, crapul, șalăul și somnul) și a păsărilor domestice (găina și gâsca).

O serie de fragmente ceramice, ținând cont de caracteristicile fabric-ului, sunt preistorice – cel mai probabil, gumelnițene. Firește, sunt elemente intruzive în complexul respectiv.

Informațiile de natură stratigrafică sunt pe deplin completate de cele arheozoologice. Lăsând deoparte rațiunile pentru care au fost săpate cele două gropi – estimăm că momentul principal de umplere antropică, plasat cronologic la scurt timp după excavare, s-a petrecut în sezonul cald, pentru ca, momentul principal de umplere naturală să aparțină sezonului rece. Revenirea antropică sesizată în cazul Cx1 se va fi petrecut la sfârșitul acestui sezon rece sau la debutul sezonului cald următor, dar nu are absolut niciuna din caracteristicile anterioare.

Din păcate, cunoaștem foarte puțin despre locuirile rurale medievale din Țara Românească, cu elemente decelate pentru a putea fi comparate.

Download: PDF


How to cite: Cătălin Bem, Adrian Vladu, Adrian Bălășescu, Valentin Radu, Cercetări arheologice preventive în județul Giurgiu, Cercetări Arheologice, Vol. 28.1, pag. 115-154, 2021, doi: https://doi.org/10.46535/ca.28.1.03


Creative Commons Licence
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0 International License