Cercetări arheologice preventive în județul Giurgiu

Cercetări Arheologice 28.1, 2021, 115-154
https://doi.org/10.46535/ca.28.1.03



Cercetări arheologice preventive în județul Giurgiu

Preventive archaeological survey in Giurgiu County

Authors: Cătălin Bem Adrian Vladu Adrian Bălășescu Valentin Radu

Keywords:

cercetare arheologică preventivă, Gumelnița, perioadă medievală, ceramică, arheozoologie

preventive archaeological survey, Gumelnița culture, Middle Ages, pottery, zooarchaeology

Abstract:

Lucrările de implementare a proiectului BRUA au impus și realizarea evaluării arheologice a traseului magistralei pentru gaze naturale și, apoi, implicit, în funcție de situații, a cercetărilor arheologice preventive. În cele ce urmează, ne vom opri asupra unor rezultate punctuale din zona de traseu BRUA din centrul județului Giurgiu – Mirău (com. Stoenești). Stratigrafia sitului este predominant naturală. Toate intervențiile stratigrafice (un foarte probabil sondaj de diagnostic – Cx2, două gropi medievale – Cx1 și Cx3, precum și o serie de stâlpi de lemn pe care îi atribuim unor împrejmuiri din anii 70-80 ai sec. al XX-lea) afectează un nivel de sol antic și sunt, stratigrafic, acoperite de nivelul celui actual, arat. Ceramica și resturile arheozoologice sunt singurele materiale descoperite și recuperate. Provin exclusiv din cuprinsul celor două complexe medievale. Chiar dacă inventarul Cx3 este mai slab cantitativ, caracteristicile ambelor categorii sunt unitare, dovedind atât o contemporaneitate, cât și manifestări și comportamente identice.

În cadrul ansamblului ceramic al Cx1 au fost identificate și definite cinci categorii de pastă; materialul este parțial întregibil. Materialul ceramic descoperit în Cx3 este foarte fragmentar și în totalitate neîntregibil. Au fost identificate numai două categorii principale de pastă (P1 și P2, prezente și în cadrul ceramicii provenite din Cx1), cu variante nesemnificative. Datăm cele două complexe undeva în sec. al XVI-lea. Datarea materialului ceramic concordă cu prima atestare documentară a Mirăului. Chiar dacă cele două gropi au fost săpate pentru utilizarea sedimentelor – ea însăși o activitate nefirească, extragerea lutului fiind mai facilă din marginea terasei –, ele au fost folosite ulterior pentru redepozitare de deșeuri (?), inclusiv de resturi a numeroase focuri domestice.

În cadrul economiei animaliere de la Mirău se creșteau o serie de animale domestice, printre acestea bovinele sunt predominate, ele fiind urmate de către ovicaprine și porcine care își dispută locul doi. Bovinele erau exploatate de o manieră mixtă (carne și lapte), dar nu trebuie omisă nici contribuția acestora la tracțiune (ca forță de muncă), în timp ce ovicaprinele erau crescute pentru produsele lor secundare (lapte și lână). Remarcăm consumul alimentar al calului (hipofagia) care probabil era ocazional. Acest fenomen este întâlnit de o manieră izolată în evul mediu românesc în ciuda interdicțiilor religioase. În cazul de față, ne putem gândi fie la un moment de criză alimentară, fie la valorificarea în alimentație a animalelor bătrâne/accidentate. Rezultatele acestui studiu includ utilizarea în alimentație și a peștilor (știuca, plătica, crapul, șalăul și somnul) și a păsărilor domestice (găina și gâsca).

O serie de fragmente ceramice, ținând cont de caracteristicile fabric-ului, sunt preistorice – cel mai probabil, gumelnițene. Firește, sunt elemente intruzive în complexul respectiv.

Informațiile de natură stratigrafică sunt pe deplin completate de cele arheozoologice. Lăsând deoparte rațiunile pentru care au fost săpate cele două gropi – estimăm că momentul principal de umplere antropică, plasat cronologic la scurt timp după excavare, s-a petrecut în sezonul cald, pentru ca, momentul principal de umplere naturală să aparțină sezonului rece. Revenirea antropică sesizată în cazul Cx1 se va fi petrecut la sfârșitul acestui sezon rece sau la debutul sezonului cald următor, dar nu are absolut niciuna din caracteristicile anterioare.

Din păcate, cunoaștem foarte puțin despre locuirile rurale medievale din Țara Românească, cu elemente decelate pentru a putea fi comparate.

The implementation works for the BRUA project imposed the making of an archaeological evaluation for the route taken by the natural gas line and, implicitly, depending on the situations, of archaeological rescue excavations. In the following, we will focus on specific results from the BRUA route area in the center of Giurgiu country – Mirău (Stoenești commune). The stratigraphy of the site is predominantly natural. All stratigraphic interventions (a very probable diagnostic survey – Cx2, two medieval pits – Cx1 and Cx3, also a series of wooden poles that we attribute to some fencing works made during the 70’s and 80’s of the twentieth century) affect a level of ancient soil and are, stratigraphicaly, covered by the level of the current one, ploughed. The pottery and archaeozoological remains are the only materials discovered and recovered. Even if the inventory of Cx3 is weaker from a quantitative point of view, the characteristics of both categories are unitary, proving both contemporaneity and identical manifestations and behaviors.

Within the ceramic assembly Cx1 five categories of paste have been identified and defined; the material is partially completable. The pottery fragments discovered in Cx3 is very fragmentary and totally uncompletable. Just two main paste categories have been identified (P1 and P2, present also among the pottery from Cx1), with insignificant variations. We date the two contexts somewhere in the sixteenth century. The dating of the pottery is in accrod with the first documentary mention of Mirău. Even if the two pits have been dug for using the sediments – itself being an unnatural activity due to the fact that clay extraction can be more easily made from the edge of the terrace –, they were later used for redepositing waste (?), including the remains of numerous domestic fires…

Within the animal economy from Mirău a series of domestic animals were bred, among these bovines are predominant, being followed in second place by ovicaprines and swines. Bovines were exploited in a mixed manner (meat and dairy), but their contribution as draft animals must not be omitted, while ovicaprines were bred for their secondary produce (dairy and wool). We notice that the use of the horse as a food source (hypophagy) was probably occasional. This phenomenon is encountered in an isolated manner in the Romanian Middle Ages in spite of religious prohibitions. In this case, we can either think about a time of food crisis or about the recovery in food of old/ injured animals. The results of this study include the use of fish (pike, bream, carp, perch and catfish) and domestic birds (chicken and goose) as a food source.

A series of pottery fragments, taking into consideration the characteristics of their fabric, are prehistoric – most probably belonging to the Gumelnița culture. Of course, these are intrusive elements in that certain context.

Informations of a stratigraphic nature are fully completed by the archaeozoological ones. Leaving aside the motivation for which the two pits were dug – we estimate that the main moment of anthropic filling, chronologically placed in short time after the excavation, happened during the warm season, in order that the main moment of natural filling to happen during the cold season. The anthropic return noticed in the case of Cx1 had happened at the end of this cold season or at the beginning of the following warm season, but has absolutely none of the previous characteristics.

Sadly, we know very little about the rural medieval habitation in Wallachia, with discerned for comparison…

Download: PDF

How to cite: Cătălin Bem, Adrian Vladu, Adrian Bălășescu, Valentin Radu, Cercetări arheologice preventive în județul Giurgiu, Cercetări Arheologice, Vol. 28.1, pag. 115-154, 2021, doi: https://doi.org/10.46535/ca.28.1.03

Bibliography

  1. Bartosiewicz, L., Van Neer, W. și And Lentacker, A., 1997. Draught cattle: their osteological identification and history, Annales Sciences Zoologiques, Musée Royal de l’Afrique Centrale, Tervuren, vol. 281, 147 p.
  2. Bălăşescu, A., 2014. Arheozoologia neo-eneoliticului de pe Valea Teleormanului, Muzeul Național de Istorie a României, Colecția Muzeului Național, Seria Cercetări Puridisciplinare, XIV, Editura Mega, Cluj Napoca.
  3. Bejenaru, L., 2003. Arheozoologia spațiului românesc medieval, Editura Universităţii “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 252 p.
  4. C. Bem, A. Asăndulesei, C. Bem, F.A. Tencariu, V. Cotiugă și Şt. Caliniuc, Identity in diversity: photogrammetry, 3D laser scanning and magnetometric analysis of Gumelniţa tells from Muntenia (Romania), V. Cotiugă, Șt. Caliniuc (Eds.) Interdisciplinarity Research in Archaeology. Proceedings of the First Arheoinvest Congress, 10-11 June 2011, Iaşi, Romania, BAR International Series 2433, Archaeopress, Oxford, p. 19-36.
  5. D. Berciu, Săpăturile de la Tangâru (1934). Raport preliminar, Buletinul Muzeului Judeţean Vlaşca “Teohari Antonescu” 1, Bucureşti, 1935, p. 1-55 (extras).
  6. D. Berciu, Prime consideraţii asupra neoliticului din Valea Dunării Inferioare în legătură cu descoperirile din judeţul Vlaşca, Buletinul Muzeului Judeţean Vlaşca “Teohari Antonescu” 2, Bucureşti, 1937, p. 31-105.
  7. D. Berciu, Săpăturile arheologice de la Tangâru (r. Giurgiu, reg. București), Materiale şi Cercetări Arheologice 5, Bucureşti, 1959, p.143-154.
  8. D. Berciu, Săpăturile arheologice de la Tangâru şi Petru Rareş, in Materiale şi Cercetări Arheologice 6, Bucureşti, 1959, p. 137-146.
  9. D. Berciu, Contribuţii la problemele neoliticului în România în lumina noilor cercetări, Ed. Academiei, Bucureşti, 1961, 593 p.
  10. Driesch, A. Von den, 1976: guide to the measurement of animal bones from archaeological sites, Peabody Museum Bulletin, 1, Harvard University, 137 p
  11. George Ioan Lahovari, C.I. Brătianu, Grigore C. Tocilescu, Marele Dicționar Geografic al României, Stab. Grafic J. V. Soceco, București, vol IV, 1901.
  12. George Ioan Lahovari, C.I. Brătianu, Grigore C. Tocilescu, Marele Dicționar Geografic al României, Stab. Grafic J. V. Soceco, București, vol V, 1902.
  13. Lentacker, A., van Neer W. 1996: Bird remains from two sites on the Red Sea coast and some observations on medullary bone. International Journal of Osteoarchaeology 6, p. 489-96.
  14. Popovici, D., Bălăşescu, A., Haită, C., Radu, V., Tomescu, A.M.F., Tomescu, I., 2002: Cercetarea arheologică pluridisciplinară. Concepte, metode şi tehnici, Biblioteca Muzeului Naţional, Seria Cercetări Pluridisciplinare, 3, Cetatea de Scaun Târgovişte, 78 p şi 11 Radu, V., Le Néolithique de la Roumanie Méridionale: Exploitation des ressources aquatiques dans les cultures Boian et Gumelniţa, Sarrebruck, Editions Universitaires Européennes.
  15. C. Schuster, T. Popa, Mironești. I. Locuri, cercetări arheologice, monumente și personaje istorice, Bibliotheca Musei Giurgiuvensis, III, Giurgiu, 2008.
  16. C. Schuster, T. Popa, Fingerprints of the Past in the Giurgiu County. The Bronze Age, Bibliotheca Musei Giurgiuvensis, V, Giurgiu, 2010.
  17. SC. Schuster, T. Popa, V. Barbu, Cercetări arheologice în bazinul Argeșului (județul Giurgiu), Bibliotheca Musei Giurgiuvensis, VI, Giurgiu, 2012.
  18. Nicolae Stoicescu, Bibliografia localităților și monumentelor feudale din România. I- Țara Românească (Muntenia, Oltenia și Dobrogea), Vol. 2, M-Z, indici, Mitropolia Olteniei, 1970.
  19. Udrescu, M., Bejenaru, L., Hrişcu, C., 1999: Introducere în arheozoologie, Editura Corson, Iaşi.

Creative Commons Licence
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0 International License