Hostes ante portas! Cercetări arheologice recente asupra turnurilor porții principale de la Capidava

Cercetări Arheologice 26, 2019, 125-156
https://doi.org/10.46535/ca.26.04



Hostes ante portas! Cercetări arheologice recente asupra turnurilor porții principale de la Capidava

Hostes ante portas! Recent archaeological research on the towers of the main gate from Capidava

Authors: Ioan C. Opriș Alexandru Rațiu

Keywords:

armata romană, Dunărea de Jos, frontiere romane, fortificații, castellum, limes Scythicus, sec. II-VII p.Chr

Roman Army, Lower Danube, Roman frontiers, fortifications, castellum, limes Scythicus, 2nd -7th century AD

Abstract:

Cercetările preventive asupra ansamblului porții de sud-est (poarta principală) a cetății de la Capidava s-au desfășurat în cursul lunilor august-septembrie 2015 (mai precis 13.08-05.09.2015), fiind subordonate unei intervenții generale asupra curtinelor și turnurilor cetății. Proiectul respectiv a fost intitulat Restaurarea, consolidarea, protecția, conservarea și punerea în valoare a sitului arheologic cetatea Capidava. El aparține Programului Operațional Regional 2007-2013, Axa prioritară 5, Domeniul major de intervenție 5.1. Beneficiarul proiectului este Consiliul Județean Constanța, iar proiectantul general desemnat SC Abral Art Product SRL, sub coordonarea arh. Ioan Aurel Botez (șef proiect complex) și arh. Anișoara Sion (șef proiect). Deși reduse din perspectiva suprafeței efectiv
cercetate și a întinderii în timp, acestea au avut un caracter intensiv și reprezintă neîndoielnic o contribuție esențială la cunoașterea evoluției fortificației romane, iar apoi a celei romano-bizantine de la Capidava.

Pe scurt, au fost identificate patru faze constructive ale turnului de poartă: prima fază datează din sec. II – prima jum. a sec. III și este încheiată violent de marile invazii gotice de la jumătatea sec. III p.Chr. Faza 2 datează din a doua jumătate a sec. III, cândva între Aurelianus, Probus și domnia lui Diocletianus (284-305), înglobând resturile turnului anterior și dispunând de un parament mai amplu. Este etapa care corespunde ridicării unor turnuri de mai mică amploare, în forma literei U (turnul 3, 5 și 9), de-a lungul incintelor de răsărit și de sud. Fazele 3 și 4 urmează sau amplifică limitele celei anterioare, iar datarea lor acoperă sec. IV, respectiv ultima parte a sec. V – începutul sec. VI p.Chr. Ultima fază constructivă, petrecută foarte probabil cândva în vremea împăratului Anastasius (491- 518), antrenează și reparații ale curtinei H, adosată turnului de poartă. Această logică constructivă își află sfârșitul în cursul deceniului al 9-lea al sec. VI, cu ocazia unor evenimente dramatice, atacuri petrecute între anii 582-586, când curtinele G și H, împreună cu poarta și turnul porții sunt distruse. Cândva, la sfârșitul sec. VI – începutul sec. VII p.Chr. (evenimentele se petrec după 595/596 sau poate chiar în vremea lui Phocas) va fi amenajat în grabă în sfertul sudic al cetății „castelul târziu”, un ansamblu defensiv efemer. O eroică „viață între ruine” și structuri de locuire precare se perpetuează până cândva în al doilea deceniu al secolului al VII-lea, sub Heraclius, din vremea căruia cunoaștem un ultim follis datat 612/613.

Redocumentarea și redefinirea nivelurilor de construcție și de refacere ale incintei în toate fazele sale înseamnă noi și interesante informații, oferind ocazia mai multor interpretări și asocieri cu evenimente dramatice sau momente importante din istoria limes-ului Dunării de Jos, între începutul sec. II – începutul sec. VII p.Chr.

The preventive excavations of the entire complex of the southeastern gate (main gate) of the Capidava fort took place during August-September 2015 (more precisely 13.08-05.09.2015) and was part of a general investigation on the precincts and towers of the Late Roman fort. The respective project was entitled Restoration, consolidation, protection, conservation and enhancement of the archaeological site Capidava fort. It belongs to the Regional Operational Program 2007-2013, Priority Axis 5, Major Field of intervention 5.1. The beneficiary of the project are the Constanța County Council and the appointed general designer SC Abral Art Product SRL, under the coordination of architect Ioan Aurel Botez (head of project) and architect Anișoara Sion (head of project). Despite the fact that the area and the period of the excavation might seem reduced, the research was intensive and undoubtedly represents an essential contribution to the evolution of the Roman and the Romano-Byzantine fortifications from Capidava.

To summarize, the results of the investigation revealed four constructive phases of the gate tower: the first phase dates from the 2nd century to the first half of the 3rd century AD and had ended violently during the great Gothic invasions that took place in mid-3rd century AD. Phase 2 dates from the second half of the 3rd century, sometime between the reign of emperors Aurelianus, Probus and Diocletian (284-305), enclosing the remains of the previous tower and having a much larger front. It is the stage that corresponds to the erection of smaller U-shaped towers (towers 3, 5 and 9), along the eastern and southern enclosures. Phases 3 and 4 were built either to follow or in some places to amplify the limits of the previous phase. Their dating covers the 4th century, respectively the last part of the 5th to the beginning of the 6th century AD. The last construction phase most likely happened sometime during the reign of emperor Anastasius (491-518), also involved in the repair of Precinct H, attached to the gate tower. This construction logic ended during the 9th decade of the 6th century after the dramatic attacks that occurred during 582-586 AD, when the precincts G and H together with the gate and the gate tower, have been destroyed. Sometime, at the end of the 6th century – the beginning of the 7th century AD. (these events took place after 595/596 or maybe even in the time of Emperor Phocas) a „late castellum” was hastily erected in the southern quarter of the fort, an ephemeral defensive ensemble. The heroic „life among ruins” and precarious living structures lasted until the second decade of the 7th century as proven by a last follis, issued under Emperor Heraclius and dated around 612/613 AD.

The re-documenting and redefining of all levels of construction of the military precinct brought new, precious information, allowing multiple interpretations and associations of dramatic events in the history of the Lower Danube limes throughout early 2nd to early 7th century.

Download: PDF

How to cite: Ioan Carol Opriș, Alexandru Rațiu, Hostes ante portas! Cercetări arheologice recente asupra turnurilor porții principale de la Capidava, Cercetări Arheologice, Vol. 26, pag. 125-156, 2019, doi: https://doi.org/10.46535/ca.26.04

Bibliography

  1. Emilia Doruțiu-Boilă, Inscriptiones Scythiae Minoris, V: Capidava‐Troesmis‐Noviodunum, Editura Academiei Române, București, 1980.
  2. Alexandrescu, C.-G., Gugl, C., Kainrath, B. (Hrsg.), Troesmis I. Die Forschungen von 2010– 2014, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2016.
  3. Baumann, V.H., Ceramica terra sigillata de la Noviodunum, Peuce, s.n. 6 (2008), 207-250.
  4. Dumitrescu, Vl., Oameni și cioburi = Cultură și civilizație la Dunărea de Jos, XI, Muzeul Dunării de Jos, Călărași, 1993.
  5. Florescu, Gr., Florescu, R., Diaconu, Gh., Capidava. Monografie arheologică. Vol. I, Editura Academiei Române: Bucureşti, 1958.
  6. Florescu, Gr., Fouilles et recherches archéologiques à Calachioi (Capidava?) en 1924 et 1926, Dacia, III-IV, 1927-1932, 483-515.
  7. Florescu, Gr., Fouilles archéologiques de Capidava. 1928-1936, Dacia, V-VI, 1935-1936, 351-386.
  8. Florescu, Gr., Fouilles archéologiques de Capidava. 1937-1940, Dacia, VII-VIII, 1937-1940, 345-351.
  9. Florescu, Gr., Fouilles archéologiques de Capidava. 1940-1945, Dacia, XI-XII, 1945-1947, 209-220.
  10. Gândilă, A., Early Byzantine Capidava – the numismatic evidence, Cercetări Numismatice, 12–13, 2006-2007, 97–122.
  11. Gudea, N., Castrul roman de la Brețcu, AMP, 4, 1980, 255-365.
  12. Gudea, N., Der dakische Limes. Materialien zu seiner Geschichte, JRGZ, 44, 1997, 1–113.
  13. Isac, D., Diaconescu, Al., Opreanu, C.H., Porta principalis dextra a castrului de la Gilău, AMN, XVIII, 1981, 85 – 97.
  14. Isac, D., Castrele de cohortă și ală de la Gilău (Ghid al monumentelor arheologice din Dacia Porolissensis Nr. 6), Zalău, 1997.
  15. Marcu, F., The internal planning of Roman forts of Dacia, Bibliotheca Musei Napocensis XXX, Mega Publishing House, Cluj-Napoca, 2009.
  16. Mărgineanu Cârstoiu, M., Apostol, V., Sur la façade de la Grande Porte d’Histria à l`époque romaine tardive, Pontica, 47, Supplementum 3 (Vol- ume dédié au centenaire des recherches archéologiquesà Histria Pontique), Constanța, 2014, 69-87.
  17. Mărgineanu Cârstoiu, M., Apostol, V., La fortification d’Halmyris. Etude architectural des portes ouest et nord, Caiete ARA (Arhitectură, Restaurare, Arheologie), 6, 2015, 37-78.
  18. Mărgineanu Cârstoiu, M., Apostol, V., La fortification romaine de Tropaeum Traiani, Caiete ARA 7, 33-94.
  19. Matei-Popescu, F., The Roman Army in Moesia Inferior (= Centre for Roman Military Studies 7), Bucharest, 2010.
  20. Mihăilescu-Bîrliba, L., La population dans le milieu rural de Capidava, Studia Antiqua et Archaeologica, 25 (1), 75–93.
  21. Mitroi, O., Lungu, L., Cercetări arheologice la Poarta Mare a zidului de incintă al Tomisului din antichitatea târzie (2015-2016), Pontica, 51, 2018, 225-239.
  22. Mocanu, M., Ceramica de masă din Dobrogea romană (secolele I-VI), teză de doctorat (coord. prof.dr. Lucrețiu Mihăilescu-Bîrliba), Universitatea Al. Ioan Cuza, 2014.
  23. Nicolae, C., Poarta de nord a cetăţii romano-bizantine Carsium, Pontica, 51, 2018, 343-363.
  24. Nuțu, G., Costea, G., Ceramica fină descoperită la Aegyssus, Peuce (s.n.), 8, 2010, 147-162.
  25. Nuțu, G., Paraschiv, D., Descoperiri romane în nivelurile medievale de la Beroe, Pontica, 42, 2009, 177-192.
  26. Opriș, I. C., Contributions to the Study of the Middle Byzantine Defence Walls at Capidava (1912-2012), Brukenthal. Acta Musei, XIV.1, 2019, 101-119.
  27. Opriș, I. C., Dobrinescu, C., Cetatea romană de la Stânca Topalu – cariera „Margela” (sau „Mariella”). Dosarul arheologic pentru o meritată reparație istorică, Cercetări Arheologice, XXV, 2018, 181-204.
  28. Opriș, I. C., Rațiu, Al., Capidava II. Building C1 – Contributions to the history of annona militaris in the 6th century (with contributions by: Andrei Gândilă, Tomasz Ważny, Peter I. Kuniholm, Charlotte L. Pearson, Adriana Rizzo and Choi Mak), Mega Publishing House, Cluj-Napoca, 2017.
  29. Opriș, I. C., Rațiu, Al., Capidava – The Late Fortlet (end of the 6th – beginning of the 7th c. AD). Chronological Issues, în Limes XXIII. Proceedings of the 23rd International Congress of Roman Frontier Studies Ingolstadt 2015/ Akten des 23. Internationalen Limeskongresses in Ingolstadt 2015, Beiträge zum Welterbe Limes Sonderband 4/II, Bayerisches Landesamt für Denkmalpflege – Deutsche Limeskommission, Nünnerich-Asmus Verlag, Mainz, 2018, 763-771.
  30. Opriș, I. C., Rațiu, Al., Duca, M., 79. sat Capidava, com. Topalu, jud. Constanţa. Capidava 2015 – Turnul nr. 7 – Poarta principală a cetății, în Cronica cercetărilor arheologice din România 2016. Campania 2015. A L-a Sesiune Națională de Rapoarte Arheologice, Târgu-Jiu, 26-28 mai 2016, 148-150, 479-485 = fig. 1-18.
  31. Pârvan, V., Cetatea Ulmetum (II.1), AARMSI, 36, 1913, 245–316 + XXXII pl.
  32. Pârvan, V.,Cetatea Ulmetum (III), AARMSI, 37, 1915, 265–298 + XVI pl
  33. Protase, D., Gaiu, C., Marinescu, Gh., Castrul roman de la Ilișua, Bistrița, 1997
  34. Protase, D., Gudea, N., Ardevan, R., Din istoria militară a Daciei romane. Castrul roman de interior de la Gherla, Bibliotheca Historica et Archaeologica Banatica, XLVI, Timișoara, 2008.
  35. Rusu-Bolindeț, V., Ceramica romană de la Napoca. Contribuții la studiul ceramicii din Dacia romană, Bibliotheca Musei Napocensis XXV, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2007.
  36. Torbatov, S., Ukrepitelnata sistema na provincija Skitija (kraja na III – VII v.)/ The defence system of the Late Roman Province of Scythia (end of the 3rd – 7th century A.D.), Veliko Tărnovo, 2002.

Creative Commons Licence
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0 International License