Short considerations on glass beakers discovered in the Sântana de Mureş environment between the Carpathians and Pruth

Cercetări Arheologice 16, 2009, 213-245
https://doi.org/10.46535/ca.16.10



Short considerations on glass beakers discovered in the Sântana de Mureş environment between the Carpathians and Pruth

Authors: Costin Croitoru

Keywords:

Moldavia; Sântana de Mureş; glass beakers, typology; decorantion

Abstract:

De ceva vreme studiul recipientelor de sticlă se bucură de o atenţie sporită din partea cercetătorilor, aceste artefacte fiind supuse unor analize dintre cele mai diverse, ce tind să pună în lumină din ce în ce mai elocvent adevărata importanţă pe care anticii o acordau materialului vitric. Faptul că cercetările arheologice scot la iveală vase de sticlă specifice unor anumite ateliere sau zone de răspândire nuanţează în bună măsură cunoştinţele pe care le deţinem în legătură cu relaţiile comerciale şi de multe ori politice ale comunităţilor din teritoriul de la est de Carpaţi. Totodată, studierea morfologiei acestor piese, a decorului deosebit de variat – uneori dovadă al unui simţ estetic uimitor, decodifică nivelul remarcabil la care ajunsese acest meşteşug în antichitate, fără doar şi poate datorat şi cererii care exista în domeniu. Scopul acestui material a fost acela de a aduna şi interpreta, pe cât posibil exhaustiv, toate informaţiile asupra descoperirilor de pahare din sticlă, fortuite sau provenind din siturile arheologice cercetate pe teritoriul cuprins între Carpaţi şi Prut. Iniţiativa s–a dovedit a fi mult mai dificilă decât ne–am fi aşteptat. Informaţia, sintetizată în corpusul descoperirilor din partea finală, provine din studiile şi articolele publicate până acum şi prezintă numeroase lacune, iar situaţia are câteva explicaţii. Pe de o parte, multe din vasele de sticlă, îndeosebi acelea cu pereţi foarte subţiri, aflate uneori în stare de conservare mediocră chiar din momentul descoperirii, au fost fie numai amintite, fie menţionate în treacăt, cu detalii sumare sau doar prin ilustraţie, ceea ce, de cele mai multe ori, face imposibilă încadrarea lor tipologică şi cronologică. Nici anumite elemente morfologice ori relative la modul de realizare a recipientelor lucrate din material vitric n–au fost semnalate decât rareori cu date complete şi ilustraţie de bună calitate. De obicei lipsesc detaliile referitoare la contextul arheologic, tehnologia de lucru, caracteristicile materiei prime şi modul de realizare a ornamentelor. O datare foarte precisă a diverselor tipuri de artefacte de sticlă este destul de dificilă în stadiul actual de cercetare, întrucât nu dispunem încă nici de o cronologie bine pusă la punct pentru siturile în cadrul cărora au fost identificate. Dificultăţile sunt create aşadar şi de nesiguranţa ce se menţine în ceea ce priveşte încadrarea tipologică precisă a unora din recipiente, ca şi de contextul de descoperire destul de neclar pentru unele dintre ele. Pe de altă parte, aşa cum rezultă din bibliografia fiecărei piese, multe dintre ele au fost publicate de către cercetători străini, fapt ce ilustrează încă o dată „atenţia‖ de care s–au bucurat vasele de sticlă din această perioadă în istoriografia românească. În atare condiţii, în mod evident, nu se pot face referiri decât la tipologiile „străine‖. Pentru perioada menţionată se remarcă o abundenţă a materialului vitric în spaţiul dintre Carpaţi şi Prut. Recipiente de sticlă au fost semnalate pe cuprinsul a 29 de situri arheologice, aflate în stadii diferite de cercetare, atât în aşezări (10 puncte arheologice însumând 16 recipiente de sticlă) cât şi în necropole (19 puncte arheologice însumând 84 recipiente de sticlă), procentul majoritar fiind net în favoarea celor din urmă, numai vasele de sticlă identificate la Mihălăşeni şi Bârlad–Valea Seacă însumând aproximativ 60% din totalul descoperirilor efectuate în spaţiul care ne interesează. Desigur pentru o asemenea realitate poate pleda şi stadiul avansat al cercetărilor, respectiv al publicării din cadrul acestor două staţiuni arheologice, totuşi diferenţa deloc de neglijat poate conduce către anumite interpretări. O aşezare, cea de la Iaşi–Cartier Nicolina, se situează abia pe locul trei, la diferenţă foarte mare, reprezentând „numai‖ 6% din cuantumul descoperirilor de recipiente de sticlă. Nu este mai puţin adevărat faptul că, pentru siturile în care s–au efectuat doar cercetări de teren, încadrarea în categoria ansamblurilor funerare sau de locuit ar putea suferi corijări pe măsura aprofundării lor.

Download: PDF

How to cite: Costin Croitoru, Short considerations on glass beakers discovered in the Sântana de Mureş environment between the Carpathians and Pruth, Cercetări Arheologice, Vol. 16, pag. 213-245, 2009, doi: https://doi.org/10.46535/ca.16.10

Bibliography

  1. M. Alexianu, L. Ellis, La tombe IX de Izvoare, Dép. de Neamţ, appartenant à la culture de Sântana de Mureş–Černjachov, AM 18, 295–302.
  2. L. Barkoczi, Pannonische Glasfunde in Ungarn, Budapest.
  3. C. L. Băluţă, Consideraţii referitoare la răspândirea şi producerea sticlei în Dacia Superior, Apulum 17, 195–200.
  4. L. Bârzu, Continuitatea populaţiei autohtone în Transilvania în secolele IV–V (cimitirul 1 de la Bratei), Bucureşti.
  5. V. Bobi, Consideraţii preliminare asupra celor două necropole din secolul al IV–lea e.n. descoperite în Moldova de Jos, MA 9–11, 205–226.
  6. A. Sz. Burger, The Late Roman Cemetery at Sâgvâr, ActaArchHung 18, 99–234.
  7. C. Bloşiu, Consideraţii preliminare asupra necropolei birituale din secolul al IV–lea e.n. de la Leţcani–Iaşi, CI 4, 93–125.
  8. C. Bloşiu, Necropola din secolul al IV–lea e.n. de la Leţcani (jud. Iaşi), AM 8, 203–280.
  9. M. Bucovală, Vase antice de sticlă la Tomis, Constanţa.
  10. V. Chirică, M. Tănăsachi, Repertoriul arheologic al judeţului Iaşi, I–II, Iaşi.
  11. Gh. Coman, Statornicie–continuitate. Repertoriul arheologic al judeţului Vaslui, Bucureşti.
  12. E. M. Constantinescu, Rezultate ale cercetărilor arheologice de la Gherăseni – Grindul Cremenea, jud. Buzău, privind obiectivele din secolul IV e.n., Carpica 23, 2, 193–208.
  13. V. Culică, Un mormânt Sântana de Mureş–Cerneahov pe teritoriul municipiului Călăraşi, SCIVA 25, 3, 453–456.
  14. Gh. Diaconu, Târgşor. Necropola din secolele III–IV e.n., Bucureşti.
  15. Gh. Diaconu, Das Gräberfeld von Mogoşani (Kreis Dâmboviţa), Dacia N.S. 13, 367–402.
  16. Gh. Diaconu, M. Tzony, M. Constantinescu, V. Drâmbocianu, L’ensemble archéologique de Pietroasele, Dacia N.S. 21, 199–220.
  17. E. Dörner, Cercetări şi săpături arheologice în judeţul Arad, MCA 9, 445–467.
  18. I. T. Dragomir, Săpăturile arheologice de la Cavadineşti, MCA 6, 453–472.
  19. I. T. Dragomir, Paharele de sticlă romane din necropola de tip Sântana de Mureş–Cerneahov de la Lunca, judeţul Galaţi, Monografia arheologică a Moldovei de Sud (= Danubius 16), Galaţi, 641–660.
  20. I. T. Dragomir, Necropola birituală Sântana de Mureş–Cerneahov de la Lunca, regiunea de sud a Moldovei (= Danubius 19), Galaţi.
  21. H. J. Eggers, Der römische Import im freien Germanien, Atlas der Urgeschichte, I, Hamburg.
  22. G. Ekholm, Als orientalisch angenommene Gläser Skandinaviens aus dem ersten bis aus dem sechsten Jahrhundert n.Chr., Antikvariskt Arkiv 26, 1–27.
  23. E. I. Emandi, Descoperiri arheologice din secolele IV–V e.n. în bazinul superior al Şomuzului Mare (jud. Suceava), SCIVA, 27, 3, 379–393.
  24. G. B. Fedorov, Malaeštskij mogil’nik (pamjatnik Černjachovskoj kul’tury v bessejne reki Prut), MIA 82, 253–302.
  25. C. Gaiu, Habitat şi manifestări rituale în secolul IV p. Chr. la Archiud, Revista Bistriţei 12–13, 267–316.
  26. I. Gavrituchin, Hronologičeskie indicatory finala Černjachovskoj kul’tury. Tolstostennyye kubki so šlifovannoj i plastičeskoj ornamentaciej: koničeskie i s vydelennoj noţkoj (Eggers 236–238, Straume VI–IX), Sto let Černjachovskoj kul’ture, Kiev, 48–86.
  27. I. Gavrituchin, Final tradicii kul’tur rimskogo vremeni v Vostočnoj Evrope, Die spätrömische Kaiserzeit und die frühe Völkerwanderungszeit in Mittel– und Osteuropa, Lodz, 261–320.
  28. K. Godłowski, The Chronology of the Late Roman and Early Migration Period in Central Europe, Prace Archeologiczne (Kraków), 11.
  29. K. Godłowski, Die Chronologie der jüngeren und späten Kaiserzeit in den Gebieten südlich der Sudeten und Karpaten, Probleme der relativen und absoluten Chronologie ab Laténezeit biszum Frühmittelalter, Kraków, 23–54.
  30. G. Gomolka–Fuchs, Gläser der Sîntana de Mureş– Černjachov–Kultur aus Rumäniein und der Republik Moldavien, Die Sîntana de Mureş–Černjachov–Kultur, Bonn, 129–141.
  31. D. B. Harden, Ancient Glass, II: Roman, The Archaeological Journal, CXXVI, Londra, 1969 (1970).
  32. M. Ignat, Cercetările arheologice de la Dolheştii Mari, MCA 14, 243–245.
  33. M. Ignat, Necropola de la Dolheştii Mari, jud. Suceava, MCA, Ploieşti, 1983 (Bucureşti, 1993), 321–223.
  34. I. Ioniţă, Aşezarea de tip Sântana de Mureş–Cerneahov de la Iaşi – Fabrica de cărămizi, AM 7, 267–306.
  35. I. Ioniţă, La nécropole du IVe siècle de n.è. a Miorcani, Inventaria Archaeologica 8 (R 42 – R 51), Bucureşti.
  36. I. Ioniţă, Die Römer–Daker und die Wandervölker, Die Römer–Daker und die Wandervölker im donauländischen Karpatenraum im 4. Jahrhundert, Die Völker an der mittleren und unteren Donau im fünften und sechsten Jahrhundert (I. Ioniţă ), Wien, 123–129.
  37. I. Ioniţă, Din istoria şi civilizaţia dacilor liberi, Iaşi.
  38. I. Ioniţă, Importante descoperiri arheologice din perioada de formare a poporului Român în aşezarea de la Iaşi – Nicolina, AM 10, 33–49.
  39. I. Ioniţă, Mărturii milenare în vatra Iaşilor, Fortus, Iaşi, 63–84.
  40. I. Ioniţă, Chronologie der Sântana de Mureş–Černjachov–Kultur (I), Peregrinatio Gothika (AB VII), Lodz, 295–351.
  41. I. Ioniţă, E. Straume, Gläser mit Facettenschliff aus skandinavischen Gräben des 4. und 5. Jahrhunderts n. Chr., Oslo, 1987, Germania 71, 1, 266–267.
  42. I. Ioniţă, Eine Glasschale mit eingeritztem Wabenmuster und Facettenschliff von Iacobeni (Kr. Iaşi), Dacia N.S. 38–39, 151–162.
  43. I. Ioniţă, Vase de sticlă romane la dacii liberi (secolele II–III d. Hr.), AM 23–24, 219–247.
  44. Roman Glass from Dated Finds, Croningen–Djacarta.
  45. E. Keller, Die spätrömischen Grabfunde in Südbayern, München.
  46. I. Kovács, Amarosszentannai népvándorláskori temetö, Dolgozatok az Erdély Nemzeti Múzeum Érem–és Régiségtárából III, 250–342.
  47. V. V. Kropotin, Rimskie importnye izdelija v vostočnoj Evrope (II v. Do n.e. – V v.n.e.) (= Arheologija SSSR, D 1–27).
  48. A. Levinschi, Despre un grup de necropole ale culturii Sântana de Mureş Černjachov din interfluviul Nistru–Prut, Tyragetia 4–5, 117–130.
  49. U. Lund Hansen, Römischer Import im Norden. Warenaustausch zwischen dem römischen Reich und den freien Germanien während der Kaiserzeit unter besonderer Berücksichtigung Nordeuropas. Nordiske Fortidsminder, København.
  50. V. Lungu, C. Chera–Mărgineanu, Contribuţii la cunoaşterea unei necropole creştine a Tomisului (I), Pontica 15, 175–199.
  51. B. V. Magomedov, Černjachovskij mogil’nik Kurniki na Južnom Buge, Stratum plus 4, Sankt–Petersburg, 102–120.
  52. M. Mamalaucă, Săpăturile arheologice în necropola de secol IV p. Chr. de la Pogoneşti–Iveşti, Carpica 26, 147–166.
  53. M. Mamalaucă, Pogoneşti, com. Iveşti, jud. Vaslui, CCA, 87.
  54. M. Mamalaucă, Polocin, com. Iveşti, jud. Vaslui, CCA, 245.
  55. I. Mitrea, Necropola din sec. IV e.n. de la Obîrşeni–Voineşti, Carpica 2, 219–232.
  56. I. Mitrea, Descoperiri arheologice din secolul al IV–lea în comuna Dămieneşti, judeţul Bacău, Carpica 11, 171–180.
  57. I. Mitrea, Cercetări arheologice în aşezarea din secolele II–V e.n. de la Cârligi, comuna Filipeşti, jud. Bacău, MCA (Vaslui, 1982), Bucureşti, 1986, 135–144.
  58. B. Mitrea, C. Preda, Necropolele din secolul al IV–lea e.n. în Muntenia, Bucureşti.
  59. C. Muşeţeanu, Necropola din secolul al IV–lea e.n. de la Copuzu, CCDJ II, 209–220.
  60. U. Näsman, Glas och handel i senromersk tid och folkvandringstid. En studie kring glas grån Eketorp–II, Öland Sverige, Uppsala.
  61. V. Palade, Săpăturile arheologice de la Bogdăneşti–Fălciu, jud. Vaslui (1967–1968), MCA 10, 170–188.
  62. V. Palade, Aşezarea şi necropola de la Bârlad–Valea Seacă, Bucureşti.
  63. Al. Păunescu, Contribuţii privind realităţile din nordul Moldovei în secolul al IV–lea e.n. în lumina cercetărilor de la Ripiceni, SCIVA 29, 4, 505–517.
  64. S. Pánczél, A. Dobos, Facet Cut Glass Vessels of the Late 3rd to 5th century AD. Analysis of finds from north Danubian Romania, Funerary offerings and votive depositions in Europe’s 1st millennium AD. Cultural artefacts and local identities (ed. C. Cosma), Cluj–Napoca, 67–97.
  65. Fl. Petrescu, Repertoriul monumentelor arheologice de tip Sântana de Mureş–Cerneahov de pe teritoriul României, Bucureşti.
  66. C. Preda, Callatis. Necropola romano–bizantină, Bucureşti.
  67. I. A. Rafalovič, Dančeny. Mogil’nik Černjahovskoj kul’tury, Chişinău.
  68. G. Rau, Körpergräber mit Glasbeigaben des 4. nachchristlichen Jahrhunderts im Oder–Weichsel–Raum, APA 3, 109–214.
  69. G. Rau, Spätantike Glasfunde im Karpatenraum, Zeitschr. Ostforsch 24, 464–485.
  70. E. A. Rikman, Vapros datirovki importnych veščj v pamjatnikach plemen Černjachovkoj kul’tury Dnestrovsko–Prutskogo meždureč’ja, Sovetskaja Archeologija 3 84–101.
  71. M. B. Ščukin, Gotskij put’, Sankt–Petersburg.
  72. N. P. Sorokina, Stekljannyj sosud iz nižnego Podnestrovja, Krat. Soob. Inst. Arch., Moskva 89, 210–236.
  73. E. Straume, Gläser mit Facettenschliff aus skandinavischen Gräben des 4. und 5. Jahrhunderts n. Chr., Oslo.
  74. E. A. Symonovič, Raskopki mogilnika u ovčarni sovchoza Pridneprovskogo na niţnem Dnepre, MIA 82.
  75. E. A. Symonovič, Stekljannye kubki iz Žuravki, Krat. Soob. Inst. Arch. Moskova, 102.
  76. E. A. Symonovič, Steckljanny kubok s nadpis’ju is–pod Odessy, Vestnik Drevnej Istorii, Moskva, 1.
  77. O. L. Şovan, Necropola de tip Sântana de Mureş–Cerneahov de la Mihălăşeni (judeţul Botoşani), Târgovişte.
  78. J. Tejral, Zur Chronologie und Deutung der südöstlichen Kulturelemente in der frühen Völkerwanderungszeit Mitteleuropas, Die Völkerwanderungszeit im Karpatenbecken. Anzeiger der Germanischen Nationalmuseums, Nűrnberg, 11–46.
  79. J. Tejral, Einige Bemerkungen zur Chronologie der späten römischen Kaiserzeit in Mitteleuropa. Probleme der relativen und absoluten Chronologie ab Latènezeit bis zum Frühmittelalter, Kraków, 227–248.
  80. S. Ţau, M. Nicu, Necropola din secolul al IV–lea e.n. de la Barcea (jud. Galaţi), MCA, Bucureşti, 415–428.
  81. S. Ţau, M. Nicu, Ein Beschrifteter Glasbecher aus der Nekropole von Barcea–Tecuci (4 Jahrhundert u. Z.), Dacia N.S. 29, 1–2, 165–166.
  82. S. Ţau, M. Nicu, Săpăturile arheologice din necropola birituală din secolul al IV–lea e.n. de la Barcea, jud. Galaţi, MCA, Bucureşti, 172–179.
  83. V. Ursachi, Elemente şi influenţe romane la est de Carpaţi în secolele II–III e.n., Hierasus 1, 147–185.
  84. V. Vornic, Aşezarea şi necropola de tip Sântana de Mureş–Cerneahov de la Budeşti, Chişinău.
  85. R. Vulpe, Izvoare. Săpăturile din 1936–1948, Bucureşti.
  86. N. Zaharia, M. Petrescu–Dîmboviţa, Em,. Zaharia, Aşezări din Moldova. De la paleolitic până în secolul al XVIII–lea, Bucureşti.

Creative Commons Licence
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0 International License