Chronology and cultural identity of the interaction zones over the frontiers of Roman Dacia
Chronology and cultural identity of the interaction zones over the frontiers of Roman Dacia
Keywords:
chronology; interaction zones; Barbaricum; brooches; pottery
Abstract:
Studiul se ocupă de cronologia şi stabilirea identităţii culturale a zonelor de interacţiune economică situate dincolo de frontierele Daciei romane. Cele două zone de interacţiune principale sunt cea din nord–vestul României, dincolo de fortificaţiile de la Porolissum şi cea din sud–est, în faţa „limesului transalutan‖. Bazele cronologiei şi încadrării culturale sunt obiectele de metal, unele de provenienţă romană, ca fibulele şi armele, precum şi ceramica. În nord–vest sunt puţine dovezi databile în intervalul B1–B2a, majoritatea documentând etapa B2–C1=C1a. Atunci apar primele aşezări barbare locuite şi de populaţie din aria culturii Przeworsk, sosită dinspre bazinul râului San din sudul Poloniei. Aceeaşi populaţie mixtă daco–germanică continuă să fie documentată şi în etapele C1b şi C2. Analiza celei de–a doua regiuni, Câmpia Munteniei, se bazează pe reinterpretarea unor piese (fibule şi ceramică) descoperite în aşezarea de la Mătăsaru. Autorul redefineşte cronologia celor două etape de locuire din aşezare, începutul fazei Mătăsaru III.1 fiind plasată în C1a, după războaiele marcomanice. Cea de–a doua fază, Mătăsaru III.2, datează din C2 şi continuă până în C3. Au putut fi identificate elemente culturale nordice, din cultura Przeworsk. Trăsăturile culturale ale populaţiei sunt dacice, dar există şi elemente sarmatice şi germanice. Peste acest mixaj s–au suprapus puternice influenţe ale civilizaţiei romane. În concluzie, ambele zone de interacţiune de peste frontierele romane, cea nord–vestică şi cea sud–estică, au o cronologie apropiată. Etapa B2a, corespunzătoare primei jumătăţi a secolului II p. Chr., este slab documentată arheologic. Locuirea începe abia în intervalul B2–C1 (C1a), ca urmare a mutaţiilor produse de războaiele marcomanice. Pe lângă influenţa civilizaţiei romane, în mare măsură chiar de natură tehnologică, se constată un amestec de elemente culturale daco–germanice, iar locuirea se prelungeşte până în C2 şi C3, după abandonarea provinciei Dacia, până spre 350 p. Chr.
Download: PDF
How to cite: Coriolan Horaţiu Opreanu, Chronology and cultural identity of the interaction zones over the frontiers of Roman Dacia, Cercetări Arheologice, Vol. 16, pag. 129-150, 2009, doi: https://doi.org/10.46535/ca.16.05
Bibliography
- Gh. Bichir, Geto–dacii din Muntenia în epoca romană, Bucureşti.
- V. Budinsky–Krička, M. Lamiova–Schmiedlova, A late 1st Century B.C. – 2nd Century A.D. Cemetery at Zemplin, SlovArch 38, 2, 245–354.
- S. Cociş, Fibulele din Dacia romană, Cluj–Napoca.
- S. Cociş, Anchor shaped brooches: typology, chronology, diffusion area, style, workshops, Dacia N.S. 50, 389–442.
- H. Dobrzanska, Osada z późnego okresu rzymskiego w Igołomi, woj. Krakowskie, I–II, Krakow.
- C. C. Filip, Ceramica ştampilată de la Porolissum, Cluj–Napoca.
- R. Gindele, E. Istvánovits, Die römerzeitliche Siedlung von Csengersima–Petea, Satu Mare.
- D. Grbić, Fibulae as Products of Local Workshops at Diana, Roman Limes on the Middle and Lower Danube, Belgrade, 87–91.
- E. Istvánovits, K. Almassy, Csengersima Settlement, The Roman Army in Pannonia. An Archaeological Guide of the Ripa Pannonica (ed. Z. Visy), Pécs, 235–237.
- A. Kokowski, Vorschlag zur relativen Chronologie der südöstlichen Kulturen des „Gotenkreises” (Die Forschungsergebnisse zur Masłomęcz–Gruppe in Polen), Die Sîntana de Mureş–Černjachov–Kultur (Hrsg. G. Gomolka–Fuchs), Bonn, 179–209.
- V. Kotigorosko, Ţinuturile Tisei Superioare în veacurile III î.e.n. – IV e.n. (perioadele Latène şi romană), Bucureşti.
- E. Krekovič, Zur Datierung der Fürstengräber der römischen Kaiserzeit in der Slowakei, Probleme der absolute und relative Chronologie ab Laténezeit bis zum Frühmittelalter, Krakow, 55–68.
- H. Machajewski, Die Fibeln der Gruppe V, Serie 8, im östlichen Teil Mitteleuropas, 100 Jahre Fibelformen nach Oscar Almgren (Hrsg. J. Kunow), Wünsdorf, 187–196.
- M. Maczinska, Die Fibel als Tracht– und Schmuckelement in der Przeworsk–Kultur, 100 Jahre Fibelformen nach Oscar Almgren (Hrsg. J. Kunow), Wünsdorf, 417–424.
- R. Madyda Legutko, E. Pohorska–Kleja, Die Beziehungen zwischen der oberen Sangebiet (östlicher Teil der polnischen Karpaten) und den südlichen Gebieten in der Zeit von 1. bis zum 5. Jhr. n. Chr., International Connections of the Barbarians of the Carpathian basin in the 1st–5th Centuries AD, Aszód–Nyiregyháza, 299–310.
- Al. Matei, I. Stanciu, Vestigii din epoca romană (sec. II–IV p. Chr) în spaţiul nord–vestic al României, Zalău, Cluj–Napoca.
- Gh. Marinescu, N. Miriţoiu, Die karpische Nekropole von Şopteriu, Dacia N.S. 31, 107–118.
- M. Oledzki, The Upper Tisza Basin in the Roman Period. Remarks on Settlement and Cultural Changes, Das mitteleuropäische Barbaricum und die Krise des römischen Weltreiches im 3.Jahrhundert (Hrsg. J. Tejral), Brno, 105–136.
- M. Oledzki, Zu den Trägern der Przeworsk–Kultur aufgrund schriftlicher und archäologischer Quellen, EAZ 40, 43–57.
- M. Oledzki, Z problematyki przemian osadniczych i kulturowych na obszarze dorzecza gornej Cisy w wiekach I–IV n.e., Na granicach antycznego swiata (eds. S. Czopek, A. Kokowski), Rzeszow, 45–74.
- M. Oledzki, The Prezeworsk Culture in the Upper Tisza basin. An Outline of Problems, EAZ 42, 195–210.
- M. Oledzki, Czas przemian. Barbaricum miedzy Baltykiem a srodkowym Dunajem w dobie wojen markomanskich, Lodz.
- C. H. Opreanu, Dacia romană şi Barbaricum, Timişoara.
- C. H. Opreanu, Contribuţie la cronologia epocii imperiale romane târzii în România, Studia Historica et Archaeologica, 283–298.
- K. Pieta, Die Puchov Kultur, Nitra.
- K. Pieta, Mittel– und Nordslowakei zur Zeit der Markomannenkriege, Markomannenkriege. Ursachen und Wirkungen (Hrsg. H. Friesinger, J. Tejral, A. Stuppner), Brno, 253–261.
- M. Schultze, Die spätkaiserzeitlichen Armbrustfibeln mit festem Nadelhalter, Bonn (Antiquitas. Abhandlungen zur Vor– und Frühgeschichte, zur klassischen und provinzialrömischen Archäologie und zur Geschichte des Altertums 19).
- I. Stanciu, Contribuţii la cunoaşterea epocii romane în bazinul mijlociu şi inferior al râului Someş, EN 5, 139–226.
- I. Stanciu, Etapa finală a epocii romane imperiale şi începutul epocii migraţiilor în barbaricum–ul din nord–vestul României, EN 18, 147–169.
- I. Stanciu, Al. Matei, Sondajul din aşezarea de la Bocşa – „La Pietriş” (com. Bocşa, jud. Sălaj). Contribuţii la determinarea etapei de început a epocii romane imperiale târzii în nord–vestul României, Orbis Antiquus, 755–778.
- I. Stanciu, Al. Matei, Un cimitir din perioada de început a epocii romane imperiale târzii în nord–vestul României (Badon–„Doaşte”, com. Hereclean, jud. Sălaj), Fontes Historiae, 587–607.

This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0 International License