Recenzie: A haunting Ghost. Notes for an East European History of Morphology

Cercetări Arheologice 14-15, 2008, 579-593




Recenzie: A haunting Ghost. Notes for an East European History of Morphology


Authors: Eugen S. Teodor

Keywords: Pottery; morphology; measurements; ratios; typology; history of archaeology

Abstract:

Ultimul sfert al veacului trecut a adus arheologiei ţărilor (pe atunci) est-europene primele contribuţii semnificative pentru morfologia ceramică (Rusanova 1976, Parczewski 1993, Fusek 1994). Se încerca, în esenţă, a schimba limba de lemn a descrierilor arheologice (gen „vas sac”, sau „formă pântecoasă”) cu limbajul mai rece al cifrelor. Toate sistemele la care ne referim au două componente majore: un sistem morfologic pentru tratarea formelor întregi şi un sistem pentru tratarea jumătăţilor superioare (mai corect — profilelor superioare). Din nefericire, prima componentă a sistemului nu avea nici o legătură cu a doua, ceea ce-i scădea mult valoarea; încercarea exprima însă nevoia de a opera, cât mai ştiinţific cu puţinţă, şi cu formele fragmentare. Multe lucruri se pot reproşa acestor prime sisteme de morfologie ceramică; cel mai grav însă era ceea ce se întâmpla cu cifrele după prelevarea datelor brute, respectiv modul de constituire a „grupelor morfologice”. Nu gruparea formelor conta, aşa cum orice arheolog ar putea crede, ci încadrarea lor arbitrară în entităţi separate de nişte linii imaginare, trasate de arheolog de la bun început, şi poreclite apoi „cultura Korceak, cultura Penkovka, cultura Kolocin”. Modelul teoretic odată găsit (nici nu era greu; cele trei culturi „de bază” care preced lumea slavă sunt foarte diferite), a fost aplicat cu dezinvoltură oriunde în Europa, iar oala Korceak avea un succes nemărginit (în ţările socialiste). Micul studiu de mai jos sugerează că eroarea (dacă a existat una) nu se regăseşte la interpretarea cifrelor, ci la înţelegerea greşită a noţiunii de cultură; pe fond, culturile nu sunt exclusive, iar conţinutul unei culturi nu va separa niciodată net o cultură de altă cultură; drept consecinţă, caracteristici constatate pe o cultură sau alta pot fie să-i aparţină exclusiv, fie să le împărtăşească cu alte culturi, situaţie în care mai rămâne de stabilit cine a copiat de la cine. Motivul real pentru care un sistem morfologic cu atât de multe probleme, precum cel propus de Rusanova, să fi avut atâta trecere în mediile ştiinţifice, este că el instrumenta, în aparenţă „ştiinţific”, o noţiune istorică strâns legată de geneza popoarelor slave: migraţia. Rusanova „ne arăta” cum oala Korceak s-a plimbat prin Europa (de est) precum tancurile sovietice. Sistemul era credibil pentru că nu spunea nimic nou, „confirmând” ceea ce oamenii de ştiinţă deja „ştiau”. Dincolo de asemenea considerente istorice, în condiţiile de astăzi, când mizele naţionale pe care arheologia le joacă sunt în scădere, aceste sisteme de morfologie pot fi curăţate de zgură şi reutilizate în modalităţi constructive şi ştiinţifice, central-europene.

Download: PDF


How to cite: Eugen S. Teodor, Recenzie: A haunting Ghost. Notes for an East European History of Morphology, Cercetări Arheologice, Vol. 14-15, pag. 579-593, 2008, doi:


Creative Commons Licence
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0 International License