Considerații privind managementul arheologic în contextul proiectului minier Roșia Montană. Programul Național de Cercetare „Alburnus Maior” (2001-2006)

Cercetări Arheologice 14-15, 2008, 481-555
https://doi.org/10.46535/ca.15.18



Considerații privind managementul arheologic în contextul proiectului minier Roșia Montană. Programul Național de Cercetare „Alburnus Maior” (2001-2006)

Considerations Regarding the Archaeological Management in the Framework of the Roşia Montană Mining Project. „alburnus Maior National Research Program (2001–2006)

Authors: Paul Damian Corina Borș

Keywords:

Roşia Montană [Alburnus Maior], sit antic minier (epoca romană), arheologie preventivă, management arheologic, studiu de impact asupra mediului (EIM), păstrare prin înregistrare (atenuare prin recuperarea datelor)

Roşia Montană [Alburnus Maior]; ancient mining site (Roman period); preventive archaeology; archaeological management; environmental impact assessment (EIA); preservation by record (mitigation through data recovery)

Abstract:

Alburnus Maior (Roşia Montană, Alba County, Romania) is an ancient mining site located in western Carpathians, which became known some 150 years ago throughout a series of chance discoveries of a unique category of epigraphic Roman artefacts, the wax coated tablets found in the ancient mining galleries. Up to 2000 the area remained known only by chance finds of epigraphs and funerary architecture elements. In 2001, in the context of a private mining investment project, after performing an evaluation study regarding the heritage values, was initiated a large scale research program (“Alburnus Maior” National Research Program established by the Ministry of Culture and Religious Affairs) for investigating the surface archaeological vestiges and, for the first time in Romania, the underground mining networks. Thus various heritage components of the Alburnus Maior ancient site were identified, considering that the area is overlapped significantly by the contemporary locality and historical mining exploitations, continuously developed in the last 700 years. Due to the impact of the industrial development against the archaeological sites a large scale rescue excavation program was implemented aiming to ensure the mitigation through data recovery for a certain number of sites (habitation and sacred areas, necropolises, mining exploitations). Also the discoveries allowed the outlining of certain areas with significant archaeological vestiges which will be preserved and designated as “archaeological reserves”. In the end, is to be expected that here will be created a mining museum (including also an open-air exhibition) displaying restored archaeological vestiges, original parts and reconstructions of the most significant historic galleries etc. The paper aims to present briefly the main features and results of the archaeological research programme of an ancient mining site and to provide an overview about the archaeological management strategy developed for undertaking such a challenge. From this perspective the program represents an effort of unprecedented scale in terms of human and financial resources, managing unitarily, in an integrated manner, the archaeological researches, the interdisciplinary studies, the finds’ recording system and the editorial & dissemination project. Last but no least, the Roşia Montană mining project was the first one in Romania which required an environmental impact assessment (EIA) with a significant component regarding the archaeological heritage elements of the area and the adequate policies proposed to mitigate their disturbance.

Download: PDF

How to cite: Paul Damian, Corina Borș, Considerații privind managementul arheologic în contextul proiectului minier Roșia Montană. Programul Național de Cercetare „Alburnus Maior” (2001-2006), Cercetări Arheologice, Vol. 14-15, pag. 481-555, 2008, doi: https://doi.org/10.46535/ca.15.18

Bibliography

  1. Alburnus Maior I, P. Damian (ed.), Bucureşti, 2003
  2. M. Simion, D. Vleja, V. Apostol, Alburnus Maior II. Monumentul funerar circular, Bucureşti, 2005
  3. Alburnus Maior III. Necropola romană de la Tăul Cornei, P. Damian (ed.), Bucureşti, 2008
  4. Andrinopoulou-Strack, Knieps 2005 N. Andrinopoulou-Strack, E. Knieps, Protection of the Cultural Heritage within EIA Evaluation of Plans during the Consultations of the Rheinisches Amt für Bodendenkmalpflege, Koblenz, 2005
  5. M. Angelescu, Arheologia preventivă din România şi contextul european, Bucureşti, 2005
  6. G. Aubin, The implications of France’s Archaeology Act: conservation, research and public service, în Actele seminarului „10 ani de la Adoptarea Convenţiei de la La Valletta”, Consiliul Europei, Strasbourg (9.10.2002)
  7. P. Barker, Techniques of archaeological excavation, 3 rd ed., Routledge, 1999
  8. P. Binder, Geografia istorică a munţilor Apuseni în orînduirea feudală (sec. XIII–XVII), Apulum 13, 1975, p. 519–540
  9. P. Binder, Abrudul medieval – 1201–1720, în Apulum, 18, 1980, p. 211–223
  10. E. Bota, O. Ţentea, V. Voişan, Edificiul public din punctul Tomuş (E1), în AM I, p. 433–446
  11. S. Carter, Contract archaeology in Scotland, Antiquity 76 (2002), p. 869–873
  12. B. Cauuet, Inventarul patrimoniului arheologic minier, în Raport CPPCN&MNUAI&UTAH 2000, vol. I, p. 115–120
  13. B. Cauuet, B. Ancel, C. Rico, C. Tămaş, Reţelele antice miniere. Misiunile arheologice franceze 1999–2001, în AM I, p. 471–530
  14. Călători străini în Ţările Române, I, Bucureşti, 1968
  15. J.F. Cherry, Survey, în Renfrew, Bahn (ed.) 2005, p. 248–254
  16. C. Crăciun, V. Moga, Cercetări de teren şi sondaje arheologice, în AM I, p. 33–42
  17. C. Crăciun, A. Sion, Edificiul de cult din punctul Drumuş (Edificiul T II), în AMI, p. 287–337
  18. C. Crăciun, A. Sion, R. Iosipescu, S. Iosipescu, Edificiul de cult din punctul Szekely (Edificiul T I), în AM I, p. 255–285
  19. S. Cociş, A. Ursuţiu, C. Cosma, R Ardevan, Area Sacra de la Hăbad, în AM I, Bucureşti, 2003, p. 149–191
  20. J. Collis, Digging Up the Past. An Introduction to Archaeological Excavation, Sutton Publishing, 2001
  21. C. Daicoviciu, Castella Delmatarum de la Dacie. Un aspect de la colonisation et de la romanisation de la provincie de Dacie, Dacia n.s. 2, 1958, p. 259–266
  22. C. Daicoviciu, Castella Delmatarum în Dacia, Apulum 4, 1961, p. 51–60
  23. P. Damian, M. Simion, A. Bâltâc, S. Oţa, M. Vasile, G. Bălan, D. Vleja, Forme de habitat în punctele Hop-Botar şi Tăul Ţapului, în AM I, p. 81–122
  24. T. Darwill, Oxford Concise Dictionary of Archaeology, Oxford University Press, 2002 (2003)
  25. T. Darwill, Public Archaeology: A European Perspective, în A Companion to Archaeology, J. Bintliff (ed.), Oxford, Blackwell Publishing, 2004, p. 409–434
  26. J.-P. Demoule (ed.), La France archéologique. Vingt ans d’aménagements et de découvertes, Paris, Hazan, 2004
  27. B. Djuric, Dig or not to dig? Development and rescue archaeology, în Actele seminarului „10 ani de la Adoptarea Convenţiei de la La Valletta”, Consiliul Europei, Strasbourg (9.10.2002)
  28. P.L. Drewett, Field Archaeology. An Introduction, Routledge, 1999
  29. M. Feclden, J. Jokiletho, Management Guidelines for World Cultural Heritage sites, ICROM, 1993
  30. O. Floca, Cercetări arheologice în munţii Zlatnei, pe dealurile Boteş şi Corabia. (Raport înaintat Comisiunii Monumentelor Istorice, secţia pentru Transilvania, Cluj), AISC 3 (1936–1940), 194, p. 160–173
  31. O. Floca, Sisteme de înmormântare din Dacia superioară, Sargetia 2, 1941, p. 1–116
  32. R. Florescu, Consideraţii teoretice privind arheologia ca ştiinţă, în Cercetarea arheologică pluridisciplinară în România. Trecut, prezent, perspective, D. Popovici, M. Anghelinu (ed.), Bucureşti, 2006, p. 7–15
  33. M.-F. Ghenne, M. Soumoy, Impact Studies and Consideration of the Cultural Heritage, Brussels, 2005
  34. J. Grant, S. Gorin, N. Fleming, The archaeology coursebook: an introduction to study skills, topics and methods, Routledge, 2005
  35. K. Greene, Archaeology: an introduction, Routledge, 2002
  36. A.G. Groffen, T. ten Klooster, M. de Sain, Evaluation of the cultural heritage in EIA, Nijmegen, 2004
  37. D.L. Hardesty, B.J. Little, Assessing site significance: a guide for archaeologists and historians, Altamira Press, 2000
  38. A. Hoffmann, Die römischen Wachstafeln von Roşia Montană – Einführung, Text und Übersetzung, Kommentar, în Silber und Salz (4), 2002, p. 65–90
  39. ICOMOS Charter for the Protection and Management of the Archaeological Heritage (1990), http://www.international.icomos.org/e_archae.htm
  40. Inscriptiones Daciae Romanae, I. I. Russu (red.), Inscripţiile Daciei Romane I, Bucureşti, 1975; Inscripţiile Daciei Romane III/3, Bucureşti, 1984
  41. S. Iosipescu, R. Iosipescu, Sinteză arheologică şi patrimonială asupra cercetărilor de evaluare patrimonială din perimetrele „Islaz”, „Dealul Islazului”, „Biserica Catolică”, din Roşia Montană (campania anului 2000), în Raport CPPCN&MNUAI&UTAH 2000, vol. I, p. 74–85
  42. C. Jones, P. Slinn, P. Burggraaff, K.-D. Kleefeld, G. Lambrick, Cultural Heritage and Environmental Impact Assessment in the Planarch Area of North West Europe, 2006
  43. Z. Kobyliński, Relationships between research and heritage conservation in archaeology: academic freedom or stewardship of the buried archive?, în Actele seminarului „10 ani de la Adoptarea Convenţiei de la La Valletta”, Consiliul Europei, Strasbourg (9.10.2002)
  44. ***, Lincolnshire Archaeological Handbook, http://www.lincolnshire.gov.uk/section.asp?catId=3155
  45. G. Lambrick, Undervalued museums, BA 66, 2002, http://www.britarch.ac.uk/BA/ba66/issues.shtml
  46. G. Lambrick, Saving Rural Heritage, BA 74, 2004, http://www.britarch.ac.uk/ba/ba74/issues.shtml
  47. G. Lambrick, J. Hind, G. Hey, K. Spandl, Review of the Cultural Heritage Coverage in Environmental Impact Assessments, Oxford, 2005
  48. N. Macnab, Archaeology and metal detecting. A model for engaging the local community in a greenfield development, York, 2005, http://www.jrf.org.uk/bookshop/eBooks/185935324X.pdf
  49. ***, Archaeological Site Manual, Museum of London Archaeology Service, 1994
  50. ***, The management of archaeological projects, English Heritage, London, 1991, http://www.english-heritage.org.uk/upload/pdf/map2_20050131145759.pdf
  51. E. Meylemans, S. De Decker, E. Hofkens, The Environmental Impact Assessment Procedure and the Archaeological Heritage Management in Flanders: Past, Present and Future, Brussels, 2005
  52. V. Moga, R. Manta, Stelă funerară cu inscripţie de la Alburnus Maior, SCIVA 29, 1978, 4, p. 437–440
  53. V. Moga, M. Drâmbărean, R. Ciobanu, Forme de habitat în punctul Găuri, în AM I, p. 45–79
  54. V. Moga, C. Inel, A. Gligor, A. Dragotă, Necropola de incineraţie din punctul Hop, în AM I, p. 193–251
  55. Th.W. Neumann, R.M. Sanford, Practicing Archaeology. A Training Manual for Cultural Resources Archaeology, 2001
  56. A. Obermayer, Franz Pošepný, în Jahresbericht des Sonnblick-Vereines (Wien), 23, 1914 (1915), p. 3–5
  57. A. Oliver, The Valletta Convention. 10 Years Later, în Actele seminarului „10 ani de la Adoptarea Convenţiei de la La Valletta”, Consiliul Europei, Strasbourg (9.10.2002)
  58. I. Opriş, Muzeosofia, Bucureşti, 2006
  59. A. Pescaru, V. Rădeanu, R. Pavel, N.C. Rişcuţa, D. Ţuţuianu, A. Bălos, M. Egri, Forme de habitat în punctul Hăbad, în AM I, p. 123–148
  60. C.C. Petolescu, Inscripţiile latine din Dacia, Bucureşti, 2006
  61. D. Popovici, M. Anghelinu, Epilog: Cercetarea pluridisciplinară şi arheologia românească, în Cercetarea arheologică pluridisciplinară în România. Trecut, prezent, perspectiv, D. Popovici, M. Anghelinu (ed.), Bucureşti, 2006, p. 116–133
  62. F. Pošepný, Eine Bergmaschine aus dem zweiten Jahrhundert und einige gleichzeitig gefundene Gegenstände, în Oesterreichischen Zeitschrift für Berg- und Hüttenwesen 16, 1868, p. 165–168
  63. F. Pošepný, Vorlage der geologisch-montanistichen Generalkarte des Goldbergbau-Reviers von Verespatak in Siebenbürgen, în Verhandlungen der K. K. Geologischen Reichsanstalt, 1870 [Wien], nr. 6, p. 95 f
  64. F. Pošepný, Römisches Schöpfrad aus der Grube S. Domingos in Portugal, în Oesterreichischen Zeitschrift für Berg- und Hüttenwesen 25, 1878, p. 382 şi urm. PPG16 — ***, Planning Policy Guidance 16: Archaeology and planning, 1990, http://www.communities.gov.uk/documents/planningandbuilding/pdf/156777
  65. Proiectul Roşia Montană. Studiu de impact asupra mediului, vol. 6 – Studiu de condiţii iniţiale asupra patrimoniului Cultural, Bucureşti, 2006, http://www.rmgc.ro/rosia_montana.php?page=raport&id=133#raport
  66. Roşia Montană Studiu de fezabilitate. Repertoriul patrimoniului arheologic, vol. I–II, Bucureşti, 2002 (raport inedit, aflat în arhiva documentară a Muzeului Naţional de Istorie a României, Secţia Arheologie Preventivă – şantierul arheologic Roşia Montană)
  67. C. Renfrew, P. Bahn, Archaeology: Theories, Methods and Practice, Thames & Hudson, 2001
  68. C. Renfrew, P. Bahn (ed.), Archaeology. The Key Concepts, Routledge, 2005
  69. V. Moga, H. Ciugudean (ed.), Repertoriul arheologic al judeţului Alba, BMA II, Alba Iulia, 1995
  70. J. Richards, D. Robinson (ed.), Digital Atchives from Excavation and Fieldowork: A Guide to Good Practice, AHDS, Oxbow Books, 2000
  71. C. Rişcuţa, Exploatarea Roşia Montană. Investiţiile economice şi realităţi socio-culturale (1919–1948), Alba Iulia, 2007
  72. B. Roman, S. Sântimbrean, V. Wollmann, Aurarii din Munţii Apuseni, Bucureşti, 1982
  73. S. Roskams, Excavation, Cambridge University Press, 2001
  74. I.I. Russu, Nume de localităţi în tăbliţele cerate din Dacia, în Cercetări de Lingvistică 2, 1957, p. 243 şi urm.
  75. A. Rusu, Cercetări în necropola Muncelu – Brad, MCA 13, 1979, p. 219–224
  76. A. Rusu, Necropola romană de la Muncelu Brad, jud. Hunedoara, MCA 17, 1993, p. 291–294
  77. V. Rusu-Bolindeţ, C. Roman, E. Bota, A. Isac, A. Paki, F. Marcu, M. Bodea, Forme de habitat în punctul Balea, în AM I, p. 387–431
  78. A. Sântimbreanu, V. Wollmann, Exploatarea aurului la Alburnus Maior, Apulum 12, 1974, p. 240–279
  79. A. Sântimbrean, Muzeul Mineritului din Roşia Montană, Bucureşti, 1989
  80. A. Sântimbreanu, H. Bedelean, Roşia Montană. Alburnus Maior – Cetatea de scaun a aurului românesc, ediţia a II-a, Alba Iulia, 2004
  81. A. Sântimbreanu, H. Bedelean, A. Bedelean, Aurul şi argintul Roşiei Montane, Alba Iulia, 2006
  82. M. Shanks, Public Archaeology / Museology / Conservation / Heritage, în Renfrew, Bahn (ed.) 2005, p. 219–224
  83. R. Slotta, V. Wollmann, I. Dordea (ed.), Silber und Salz in Siebenbürgen. Katalog zur Ausstellung im Deutschen Bergbau-Museum, Band 1: Einleitende Aufsätze, Gutachten, Reiseberichte und Katalog der Exponate, Veröffentlichungen aus dem Deutschen Bergbau-Museum Bochum, Nr. 85, 1999
  84. R. Slotta, V. Wollmann, I. Dordea (ed.), Silber und Salz in Siebenbürgen. Katalog zur Ausstellung im Deutschen Bergbau-Museum, Band 4: Einleitende Aufsätze, Reiseberichte sowie geologische und mineralogische Literatur, Veröffentlichungen aus dem Deutschen Bergbau-Museum Bochum, Nr. 112, 2002
  85. R. Slotta, V. Wollmann, I. Dordea (ed.), Silber und Salz in Siebenbürgen. Katalog zur Ausstellung im Deutschen Bergbau-Museum, Band 5: Quellen aus dem Montan-Thesaurariats-Archiv von Cluj-Napoca/Klausenburg, Veröffentlichungen aus dem Deutschen Bergbau-Museum Bochum, Nr. 111, 2002
  86. M. Simion, D. Vleja, I. Bocan, Consideraţii preliminare asupra „atelierului” de prelucrare primară a minereului aurifer din punctul Jig-Piciorag, Roşia Montană, CA 14, 2008, p. 125–169
  87. ***, Codes, Guidelines & Standards of The Institute of Field Archaeologists, 1999, http://www.archaeologists.net/modules/icontent/index.php?page=15
  88. I. Téglás, Jegyzetei. Régészeti Feljegyzések, Cluj, 2005
  89. G. Trotzig, A brief history of the Malta Convention, în Actele seminarului „10 ani de la Adoptarea Convenţiei de la La Valletta”, Consiliul Europei, Strasbourg (9.10.2002)
  90. O. Ţentea, V. Voişan, Edificiul public din punctul Bisericuţă (E2), în AM I, p. 447–467
  91. UNESCO Recommendation on International Principles Applicable to Archaeological Excavation (1956), http://portal.unesco.org/culture/en/ev.php-URL_ID=13111&URL_DO=DO_TOPIC&URL_SECTION=201.html
  92. W. Willems, How Malta changed Archaeology in Europe: a perspective from the European Association of Archaeologists, în Actele seminarului „10 ani de la Adoptarea Convenţiei de la La Valletta”, Consiliul Europei, Strasbourg (9.10.2002)
  93. W. Willems, The work of making Malta: The Council of Europe’s Archaeology and Planning Committee 1988–1996, EJA, 10, 1, 2007, p. 57–71
  94. W.J.H. Willems, M.H. van den Dries (ed.), Quality Management in Archaeology, Oxbow Books, 2007
  95. V. Wollmann, Un lucus la Alburnus Maior, AIIA Cluj 17, 1985–1986, p. 253–295
  96. V. Wollmann, Mineritul metalifer, extragerea sării şi carierele de piatră în Dacia romană [Der Erzbergbau, die Salzgewinnung und der Steinbrüche im römischen Dakien], BMN XIII, Veröffentlichungen aus dem Deutschen Bergbau-Museum Bochum, Nr. 63, Cluj-Napoca, 1996
  97. V. Wollmann, O inscripţie romană inedită de la Roşia Montană, în Studia archaeologica et historica Nicolao Gudea dicata. Omagiu profesorului Nicolae Gudea la 60 de ani, Zalău, 2001, p. 447–454
  98. V. Wollmann, Roşia Montană im Altertum, în Silber und Salz (4), 2002, p. 27–41
  99. V. Wollmann, Die römischen Wachstafeln von Roşia Montană – Paraleipomena, înSilber und Salz (4), 2002, p. 91–124
  100. V. Wollmann, Zur Geschichte des Goldbergbaus in Roşia Montană in der Frühen Neuzeit, în Silber und Salz (4), 2002, p. 125–162
  101. C. Young, English Heritage position statement on the Valletta Convention, 18th July, 2001, http://www.cix.co.uk/~archaeology/cia/valetta/
  102. V.V. Zirra, L. Oţa, A. Panaite, C. Alexandrescu, A. Ganciu, A. Boroneanţ, A. Dragoman, Spaţiul sacru din punctul Dalea, în AM I, p. 339–384

Creative Commons Licence
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0 International License