„Atelierul” de procesare a minereului aurifer și necropola romană de incinerație de la Jig-Piciorag, Roșia Montană

Cercetări Arheologice 14-15, 2008, 123-165
https://doi.org/10.46535/ca.15.05



„Atelierul” de procesare a minereului aurifer și necropola romană de incinerație de la Jig-Piciorag, Roșia Montană

The “Workshop” for Processing Auriferous Ore and the Cremation Necropolis From Jig-Piciorag, Roşia Montană

Authors: Mihaela Simion Ionuț Bocan Decebal Vleja Emil Dumitrașcu

Keywords:

Roşia Montană [Alburnus Maior], sit antic minier (epoca romană), exploatarea resurselor minerale, prelucrare primară, spaţiu funerar

Roşia Montană [Alburnus Maior]; ancient mining site (Roman period); exploitation of mineral resources; primary processing; funerary space

Abstract:

The five necropolises and two funerary areas investigated up to now at Roşia Montană have a particular feature due to the economic context in which are involved the ancient communities attested — from an archaeological perspective — in here during the Roman period, namely an environment linked to the exploitation of the gold and silver deposits existing in the region. It is obvious that certain aspects regarding the funerary rite and ritual of these communities are influenced both by an ethnical and cultural conditioning, as well as by the economic one, induced by the special character of the site. An elementary mapping of all these funerary esembles indicated very clearly the fact that all the investigated necropolises are located in close proximity of the exploitation areas of the auriferous deposit. From this point of view, a special attention is drawn by the archaeological context documented on the Jig-Piciorag site, where was visible a succesion of usage phases, namely exploitation of mineral resources ? – primary processing – arrangement and use as a funerary space. The article presents the results of the researches from the 2003 campaign, when a team from the National History Museum of Romania investigated a structure having a functionality linked to the exploitation and primary processing of the auriferous ore durig the Roman period. The structure consists of a constructive arrangement, a system of channels, a centraly located hearth and a basin. After the abandonment of these phase, the perimeter was used as a burial site, being in close relation with the Roman cremation necropolis located nearby.

Download: PDF

How to cite: Mihaela Simion, Ionuț Bocan, Decebal Vleja, Emil Dumitrașcu, „Atelierul” de procesare a minereului aurifer și necropola romană de incinerație de la Jig-Piciorag, Roșia Montană, Cercetări Arheologice, Vol. 14-15, pag. 123-165, 2008, doi: https://doi.org/10.46535/ca.15.05

Bibliography

  1. D. Alicu, Opaiţele romane, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Bucureşti.
  2. E. Ardaillon, Les mines du Laurion dans l’antiquité
  3. C. L. Băluţă, Mortaria ştampilate commune în Dacia şi Moesia Inferior, Pont 263–267.
  4. J. M. Blázquez Martínez, C. Domergue, La Loba (Fuenteobejuna, province de Cordoue, Espagne). La mine et la village minier antiques, Bordeaux.
  5. V. Boroneanţ, Arheologia peşterilor şi minelor din România, Bucureşti.
  6. Viorica Rusu-Bolindeţ, Cristian Roman, Emilian Bota, Adriana Isac, Adela Paki, Felix Marcu, Monica Bodea, Forme de habitat în punctul Balea, Alburnus Maior I, p. 387–432.
  7. Olga Brukner, Rimska Keramika u Jugoslavenskom delu provincije Donje Panonije, Beograd.
  8. J. J. Butler, J. D. Van der Waals, Bell Beakers and Early Metalworking, în Paleohistoria, 12, p. 63–73.
  9. J. Carcopino, Les richesses des Daces et le redressment de L’Empire sous Trajan, în Dacia, 1, p. 28–34.
  10. J. Carcopino, Un retour à l’impérialisme de conquête: l’or des Daces, Points de vue sur l’impérialisme romain, Paris.
  11. B. Cauuet, La mine antique des Fouilloux (Jumilhac, Dordogne) : les premiers résultats de la fouille, în Aquitania, Bordeaux, t. 6, p. 181–190.
  12. B. Cauuet, Mine d’or de Cros Gallet–nord (Le Chalard, Haute – Vienne), în Bilan Scientifique du Service Régional de l’Archéologie du Limousin, Limoges, 1993, p. 41–42.
  13. B. Cauuet, Mine d’or de Cros Gallet–nord (Le Chalard, Haute – Vienne), Bilan Scientifique du Service Régional de l’Archéologie du Limousin, Limoges, p. 42–44.
  14. B. Cauuet, L’Or des Gaulois, Paris, 1995.
  15. B. Cauuet, B. Ancel, Chr. Rico, C. Tămaş, Reţelele miniere antice. Misiunile arheologice franceze 1999-2001, în Alburnus Maior I (ed. Paul Damian), Bucureşti.
  16. Beatrice Cauuet, L’or des Celtes du Limousin, Limoges.
  17. B. Cauuret, F. Tollon, Problèmes posés par le traitement des minerais et la récupération de l’or dans les mines gauloises du Limousin, L’Or dans l’Antiquité de la Mine à l’Objet, (éd. B. Cauuet), Actes du Colloque International de Limoges 1994, Supplément 9 Aquitania, Bordeaux, p. 185–198.
  18. V. Christescu, Viaţa economică a Daciei Romane, Bucureşti, (C. C. Petolescu ed.).
  19. E. Cizek, Epoca lui Traiana, Bucureşti.
  20. B. Cserni, Alsófehér vármegye monográfiája, 2/1, Aiud.
  21. C. Daicoviciu, La Transylvanie dans l’antiquité, Bucuresti.
  22. H. Daicoviciu, Dacia de la Burebista la cucerirea romană, Bucureşti.
  23. H. Daicoviciu, I. Piso, Sarmizegetusa şi războaiele marcomanice, ActaMN, 12, p. 159–163.
  24. P. Damian, M. Simion, A. Bâltâc, S. Oţa, G. Bălan, M. Vasile, D. Vleja, Forme de habitat în punctele Hop – Botar şi Tăul Ţapului, Alburnus Maior I, p. 81–122.
  25. O. Davies, Roman mines in Europe, Oxford, 1935.
  26. Cl. Domergue, Les mines de la Péninsule Ibérique dans l’antiquité romaine, Roma.
  27. Cl. Domergue, P. Sillères, La Loba: le village de mineurs et de metallurgists d’ époque romaine, în La Loba (Fuenteobejuna, Cordoue, Espagne); La Mine et le village Minier Antiques (ed. J. M. Blázquez, Cl. Domergue, P. Sillières), Bordeaux, 2002, p. 85–162.
  28. S. Dušanic, Metalla Municipii Dardanorum, în Ziva Antiqua, 21, p. 241–261.
  29. S. Dušanic, Aspects of Roman Mining in Noricum, Pannonia, Dalmatia and Moesia Superior, ANRW, II, 6, p. 52–94.
  30. R. J. Forbes, Metallurgy in antiquity: A notebook for archaeologists and technologists, Leiden.
  31. J. Gonzalo y Tarin, Descripción física , geológica, y minera de la provincia Huelva, 2, Madrid.
  32. R. Halleux, Méthodes d’essai et d’affinage des aliiages aurifès dans L’Antiquité et au Moyen Ages, în L’or monnayé, vol. 1 Purification et altérations de Rome a` Byzance (ed. C. Morrisson et al.), Cahiers Ernest Babelon, 2, p. 39–77.
  33. J. F. Haley, Mining and Metallurgy in the Greek and Roman World, Londra.
  34. B. Heukemes, Römische keramik aus Heidelberg, Bonn.
  35. W. Hilgers, Lateinische Gefässnamen, Bonn.
  36. C. M. Hüssen, Die römische Besiedlung im Umland von Heilbronn, Stuttgart.
  37. Dóra Iványi, Die Panninischen Lampen, Eine typologisch – chronologissche übersicht, Budapest.
  38. G. Kuzmanov, Anticiki Lampu, Kolekţiia na naţionaliia arheologiceski muzei, Sofia.
  39. A. Laporte, L’archéologie et l’histoire au service de la recherche minière. Un exemple d’application: les gisements aurifères du Limousin et de la Marche (I), în Bulletin du Bureau de Recherches Géologiques et Minières, 1, p. 45–78.
  40. A. Laporte, L’archéologie et l’histoire au service de la recherche minière. Un exemple d’application: les gisements aurifères du Limousin et de la Marche (II), în Bulletin du Bureau de Recherches Géologiques et Minières, 2, p. 23–111.
  41. M. Macrea, Viaţa în Dacia Romană, Bucureşti.
  42. N. Maghiar, Şt. Olteanu, Din Istoria Mineritului Românesc, Bucureşti.
  43. K. P. Matschke, Mining, în The Economic History of Byzantium: From the Seventh through the Fifteenth Century (ed. A. E. Laiou), Dumbarton Oaks, 2002, p. 115–120.
  44. C. Meyer, Bir Umm Fawakhir: Insights into Ancient Egyptian Mining, în Journal of The Minerals, Metals & Materials Society, 49, 3, p. 64–68.
  45. V. Moga, C. Inel, A. Gligor, A. Dragotă, Necropola de incineraţie din punctual Hop, Alburnus Maior I, p. 193–251.
  46. C. Muşeţeanu, Atelierele ceramice romane de la Durostorum, Bucureşti.
  47. Snežana Nicolić-Dordević, Antička Keramika Singidunuma, Singidunum 2, Beograd, p. 11–244.
  48. H. Chr. Noeske, Studien zur Verwaltung und Bevölkerung der dakischen Goldbergwerke in römischer Zeit,în Bonner Jahrbücher, 177, p. 271–416.
  49. M. Palfy, Geologische Verhältnisse und Erzgänge der Bergbaue des siebenbürgeschen Erzgebirges, Budapest, p. 76.
  50. C. Patsch, Der Kampf um den Donauraum unter Domitian und Trajan, in Beiträge zur Völkerkunde von Südosteuropa, V, 2, Wien-Leipzig.
  51. M. Pâslaru, M. Bărbulescu, Ritualuri la înmormântare, în Funeraria Dacoromana, p. 19–43.
  52. A. Photiades, D. Morin, Nouvelles recherches sur les mines antiques du Laurion (Grèce), în Pallas, 67, p. 327–358.
  53. A. Pigagnol, La conquête romaine, Paris.
  54. R. Pittioni, Der Schmelzplatz Nr. 13 des Bergbaugebietes Jochberg bei Kitzbühel, Tirol, în Archaeologia Austriaca, 3, p. 19–40.
  55. E. Popescu, Aspecte ale colonizării şi romanizării în Dacia şi Scythia în lumina unor inscripţii din muzee bucureştene, Studii Clasice, 9, 1967, p. 182–190.
  56. Gh. Popilian, Ceramica romană din Oltenia, Craiova.
  57. J. Ramin, La technique minière et métallurgique des Anciens, Bruxelles.
  58. M. Rostovtzeff, The Social and Economic History of the Roman Empire, Oxford.
  59. B. Rothemberg, Timna, Valley of the Biblical Coper Mines, London.
  60. C. Sagui, Les mines anciennes du Limousin (region de Saint–Yrieix), în Bulletin de la Société Archéologique et Historique du Limousin, 78, 1940, p. 250–277.
  61. F. J. Sánchez-Palencia, Römischer Goldbergbau im Nordwesten Spaniens. Ein Forschungsbericht, în Der Ausschnitt, 2/3.
  62. Mihaela Simion, V. Apostol, D, Vleja, Monumentul funerar circular, Bucureşti.
  63. V. Stanciu, Aurul Daciei şi Imperiul Roman, Timişoara.
  64. K. Strobel, Untersuchungen zu den Dakerkriegen Trajans. Studien zur Geschichte des mittleren und unteren Donauraumes in der Hohen Kaiserzeit, Bonn, (Antiquitas 1, 33).
  65. K. Strobel, Dacii. Despre complexitatea mărimilor etnice, politice şi culturale ale spaţiului Dunării de Jos, în SCIVA 49, 1, p. 61–95.
  66. Al. Suceveanu, Histria X. La céramique romaine de Ier-IIIe siècles ap. J. C., Bucureşti.
  67. A. Tovar, J. M. Blázquez, Historia de la Hispania romana, Madrid, 1975.
  68. D. Tudor, Răscoale şi atacuri barbare în Dacia romană, Bucureşti.
  69. D.Tudor, Oraşe, Târguri şi Sate în Dacia Romană, Bucureşti, 1968.
  70. Ignaz von Born, Voyage mineralogique fait en Hongrie et en Transilvanie, Paris.
  71. Lj. Zotović, Č Jordović, Nekropola Više Grobalja, Viminacium I, Beograd.
  72. J. Wilkes, Dalmatia, Londra.
  73. V. Wollmannn, Hărţi privind exploatările miniere de la Dognecea în a doua jumătate a secolului al XVIII – lea, în Banatica, 2, p. 187–198.
  74. V. Wollmann, Un lucus la Alburnus Maior, în AIIACluj, 17, 1985-1986, p. 253–295.
  75. V. Wollmann, Mineritul metalifer, extragerea sării şi carierele de piatră în Dacia Romană, Cluj.

Creative Commons Licence
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0 International License