Câteva observații privind brațările executate din sârme de bronz (secolele X-XIII)

Cercetări Arheologice 13, 2006, 251-274
https://doi.org/10.46535/ca.13.12



Câteva observații privind brațările executate din sârme de bronz (secolele X-XIII)

Some Observations Regarding the Bracelets Made of Bronze Wires (Xth-XIIIth Centuries)

Authors: Silviu Oța

Keywords:

morminte, brăţări, sârme, necropole

Graves; bracelets; wires; necropoles

Abstract:

The author ties to establish a typology of the bracelets made of bronze wires, as follows: Type I: Bracelets made of two bronze wires. Each of the bronze wires was bent in two and twisted. At each end of the bracelet there is a curl (Cuptoare-Sfogea, Caransebeş-Centru Gornea-Căuniţa de Sus, Şopotu Vechi-Mărvilă, Berzovia-Pătruieni Gornea-Zomoniţă, Caraş-Severin district, Izvoarele, Mehedinţi district, Ferigele, Vâlcea district, Orlea, Olt district, Isaccea, Tulcea district). Type I a: Bracelets similar with the precedent ones, but decorated in the filigree technique (Şopotu Vechi-Mărvilă, Caraş-Severin district). Type II: Bracelets twisted, made of a single bronze wire, bent in three, with a curl at one end, the other one being broken (Vărşand-Movila dintre vii, Arad district, Dinogeţia, Tulcea district). Type III: Bracelets made of twisted bronze wires, with tied ends (Vărşand-Movila dintre vii, Arad district, Blandiana-B, Alba district). Type IV: Bracelets made of twisted bronze wires, one end with a curl, the other with a hook. Type IV a: Bracelet twisted, made of a single bronze wire, bent in three, one end with a hook, the other one beeing broken (Vărşand-Movila dintre vii, Arad district). Type IV b: bracelet made of bronze wires, twisted tight (Mirnopole, Ucraina, Alba Iulia, Alba district). Type IV c: Bracelet made of twisted wire, one end with a curl made of two wires. Near the curl there is an ornament. At the other end there is a hook made of single wire (Blandiana, Alba Iulia, Alba district). Type IV d: Bracelet made of twisted wire, one end with a curl, the other end bent in hook shape (Răducăneni, Alba Iulia). Type V: Bracelets made of interlaced bronze wires, oneend with a hook, the other probably with a curl (Vărşand-movila dintre vii, Arad district). Type VI: Bracelets made of twisted bronze wires or made of bronze bar which imitates twisted wire, with zoomorphic ornaments each end. Type VI a: Bracelet made of twisted bronze wires. Both ends are decorated with animal heads (Vărşand-Movila dintre vii, Arad district, Timişoara-Cioreni, Timiş district, Alba Iulia, Alba district). Type VI b: Bracelet made of bronze bar which imitates twisted wire, with tied zoomorphic ends (Kovács 3 b type; Mâsca, Arad district, Oradea, Bihor district, Vărşand, Arad-Câmpul din afara cetăţii, Arad district, Moldoveneşti, Cluj district) Type VI c: bracelet made of mouled bronze bar, which imitates twisted wire, with separated zoomorphic ends (Vărşand-Movila dintre vii, Arad district, Foeni, Bihor district, Dinogeţia, Tulcea district). Type VI d: bracelet made of bronze bar which imitates twisted wire, with tied zoomorphic ends (Kovács 4 b type; Roiori, Bihor district). The inner surface is flat (without incisions). Only the exterior surface is decorated with perpendicular incisions.

Download: PDF

How to cite: Silviu Oța, Câteva observații privind brațările executate din sârme de bronz (secolele X-XIII), Cercetări Arheologice, Vol. 13, pag. 251-274, 2006, doi: https://doi.org/10.46535/ca.13.12

Bibliography

  1. I. Barnea, Dinogeţia, Bucureşti, 1967.
  2. P. Bona, Biserica medievală din Caransebeş, Caransebeş, 1993.
  3. M. Ćorović-Ljubinković, La nécropole slave de Brestovik, în Archaeologia Jugoslavica 2, 1956, p. 131-137.
  4. H. Ciugudean, Catalogue of exhibition. The Year One Thousand at Alba Iulia-between history and archaeology, Alba Iulia, 1996.
  5. H. Ciugudean, A. Dragotă, Catalogul expoziţiei: Civilizaţia medievală timpurie din Transilvania: rit şi ritual funerar în secolele IX-XI, Alba Iulia, 2002.
  6. A. Dragotă et alii, Tipuri de brăţări în cimitirele de secol X-XI, Patrimonium Apvulense 3, 2003, p. 89-112.
  7. I. Džambov, Parures médiévales de Hisar (X-XIe s.), Arheologia, 3, 1977, p. 56-59.
  8. L. Dumitriu, Der Mittelalterliche Schmuck des Unteren Donaugebietes îm 11.-15. Jahrhundert, Bucureşti Ercegović-Pavlović, Sl. Contribution a l’Etude des Nécropoles médiévales en Serbie, Starinar, 17, 1966, p. 143-152.
  9. Sl. Ercegović-Pavlović, Contribution à l’Étude des Boucles d’oreilles en Serbie du IX-e au XIII-e Siécle, Starinar, 2, 1970, p. 41-58.
  10. G. Fehér, K. Éry, A. Kralovánsky, A közép Duna medence magyar honfoglalás- és kora Árpád-kori sírleletei. Leletketaszter, In: Rég. Tán., 2, Budapest, 1962.
  11. Gy. Fülöp, B. Jungbert, Őrspuszta-ein Gräberfeld aus der Landnahmezeit und der Frühen Arpadenzeit, Alba Regia, 20, 1983, p. 234.
  12. P. Gatev, Parures de sépultures des Xie-XIIe s., Arheologia, kniga 1, anul XIX, 1977, p. 30-46.
  13. M. Garašanin, D. Garašanin, La Nécropole serbe médiévale de Dobrača, Starinar 5-6, 1956, 191-204.
  14. J. Giesler, Untersuchungen zur Chronologie der Bijelo Brdo-Kultur. Ein Beitrag zur Archäologie des 10. und 11. Jahrhunderts im Karpatenbeken, In: Praehistorische Zeitschrift, 56. Band, Heft 1, Walter de Gruyter, Berlin. New York, 1981.
  15. J. Hampel, A honfoglalási kor hazai emlékei, In: A magyar honfoglalás kútfői, coordonatori Pauler Gy.-Szilágy S., Budapest, 1900.
  16. K. Horedt, Şantierul arheologic Moreşti (reg. Tg. Mureş, Reg. Aut. Maghiară), SCIVA 5, 1954, 1- 2, p. 199-231.
  17. K. Horedt, Die Ansiedlung von Blandiana, Rayon Orăştie, am Ausgang des ersten Jahrhundert u. Z, Dacia N.S., 10, 1966, p. 261-289.
  18. M. Janković, Deux nécropoles médiévales en Serbie de l’est, Starinar XXIV-XXV, 1973-1974, p. 227-241.
  19. A. Kiss, Baranya megye X-XI. Századi sírleletei, Budapest, 1983.
  20. L. Kovács, Das Früharpadenzeitliche Gräberfeld von Szalbocs, Varia Archaeologica Hungarica, 6, Budapesta, 1994.
  21. Gh. Lazarovici, Z. Maxim, D. Ţeicu, A. Oprinescu, Şantierul arheologic Gornea, 1989, Banatica, 12/1, 1993, p. 295-319.
  22. G. Marjanović, Un tombeau médiéval des environs de Požarevac, Starinar, 18, 1967, p. 217-220
  23. G. Marjanović-Vujović, Trnjane. Serbian necropolis (11th-13 th century), Beograd, 1984.
  24. G. Marjanović-Vujović, Vajuga-Pešac. La nécropole médiévale II, Cahiers des Portes de Fer, 2, 1986, p. 184-237.
  25. Milošević, Desanka, Fouilles de conservation à Popovac, Zbornik Radova Narodnog Muzeja-Belgrad, 2, 1958-1959, p. 111-134.
  26. D. Minić, Ribnić, site prehistorique et antique. Agglomeration medievále avec Necropole, Starinar, 33-34, 1982-1983, p. 253-258.
  27. J. Németi, A mezöfényi (Foeni) Árpád-kori temetőrész rövid áttekintése, JAMÉ, XLIII, 2001, p. 225-238.
  28. J. Németi, Descoperiri arheologice din teritoriul localităţii Moftinu Mic (jud. Satu Mare), St.Com.Satu Mare, 7-8, 1986-1987, p. 101-137.
  29. S. Oţa, Pièces inédites de la collection du Musée National D’Histoire de la Roumanie découvertes dans la nécropole du XI-e siécle de Vărşand-Movila dintre vii (Dép. D’Arad), Cercetări Arheologice, 11/2, 1998-2000, p. 497-505.
  30. C. Plantos, 185. Brăţară, în Necropolele oraşului Alba Iulia-din preistorie în zorii evului mediu, Alba Iulia, 2003, p. 52.
  31. D. Popescu, Cercetări arheologice în Transilvania II. Săpăturile de la Vărşand, M.C.A. 2, 1956, p. 89-152.
  32. M. M. Popescu, Podoabe medievale în Ţările Române, Bucureşti, 1970.
  33. M. Popović, V. Ivanišević, Braničevo, cité médiévale, Starinar, 39, 1988, p. 125-179.
  34. A. Premk, P. Popović, L. Bjelajac, Vajuga-Pesac. Fouilles de sondage de 1980, Cahiers des Portes de Fer, 2, 1984, p. 118-124.
  35. Al. Rădulescu, E. Gáll, Das Landnahmezeitliche Gräberfeld von Temesvár (Timişoara)-Csókaerdő, Acta Arch. Acad. Sc. Hung., Tomus LII, 2001, Fasciculi 1-3, p. 155-193.
  36. L. Réthy, Két Árpádkori temető Arad megyében, Archaeologiai Értesitő, 18, 1898, p. 124-131.
  37. M. Roska, Árpád-kori temető Várfalán, Dolgozatok, 5, nr.1, 1914, p. 125-187.
  38. V. Spinei, Realităţi etnice şi politice în Moldova meridională în secolele X-XIII. Români şi turanici, Iaşi, 1985.
  39. V. Spinei, Moldova în secolele XI-XIV, Chişinău, 1994.
  40. N. Stanojev, Nekropolen aus dem 10.-15. Jahrhundert în der Vojvodina. 712 Katalogabschnitte. Katalog 1, Novi Sad, 1989.
  41. D. Gh. Teodor, Câteva observaţii în legătură cu căldările de lut descoperite la Răducăneni (r. Huşi, reg. Iaşi), SCIV, 14, 1, 1963, p. 197-205.
  42. O. Toropu, Romanitatea târzie şi străromânii din dacia traiană sud-carpatică, Craiova, 1976.
  43. D. Ţeicu, Câteva consideraţii pe marginea unor podoabe medievale, AMN, 18, 1981, p. 491-500.
  44. D. Ţeicu, Cercetări de arheologie în necropola medievală timpurie de la Şopotu Vechi-Mârvilă (jud. Caraş-Severin), Crisia, 21, 1991, p. 307-310.
  45. D. Ţeicu, Necropole medievale (sec. X-XIV) din sudul Banatului, Banatica, 12/1, 1993, p. 229-272.
  46. D. Ţeicu, Banatul montan în evul mediu, Timişoara, 1998.
  47. D. Ţeicu, Necropola de la Şopotu Vechi, Studii Istorice, Timişoara, 2003, p. 23-60.
  48. Gh. Ţeicu Lazarovici, Gornea. Din arheolgia unui sat medieval din Clisura Dunării, Reşiţa, 1996.
  49. I. Uzum, Necropola feudală timpurie de la Gornea-„Căuniţa de Sus” (judeţul Caraş-Severin), Banatica, 6, 1981, p. 181-210.
  50. I. Uzum, Consideraţii pe marginea cercetărilor din anii 1983-1985 în necropola feudală timpurie de la Cuptoare-Sfogea (com. Cornea, judeţul Caraş-Severin), Banatica, 9, 1987, p. 281-315.
  51. Ž. N. Văžarova, Slaves et Protobulgares à la lumière des données archéologiques, Arheologia, 1, 1971, p. 1-23.
  52. Al. Vulpe, Necropola Hallstatiană de la Ferigele. Monografie arheologică, Bucureşti, 1967.
  53. Z. Žeravica, L. Žeravica, Agglomeration Médievale à Popovica près de Negotin, Starinar, 28-29, 1977-1978, p. 201-212.

Creative Commons Licence
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0 International License