Les zones de rejets ménageres de la culture Gumelnița: témoins dans l’évolution chrono – stratigraphique des tells. Étude micro-morphologique et archeo-ichthyologique sur le tell ďHârșova (dep. Constanța)

Cercetări Arheologice 12, 2003, 389-408
https://doi.org/10.46535/ca.12.25



Les zones de rejets ménageres de la culture Gumelnița: témoins dans l'évolution chrono - stratigraphique des tells. Étude micro-morphologique et archeo-ichthyologique sur le tell ďHârșova (dep. Constanța)


Authors: Constantin Haită, Valentin Radu

Keywords: -

Abstract:

În prezentul articol sunt prezentate rezultatele preliminare ale analizei microstratigrafice elaborată asupra depunerilor din cadrul unei zone de deşeuri menajere cercetată în tell-ul neo-eneolitic de la Hârşova. Această analiză integrează date de ordin micromorfologic şi arheo-ihtiologic, în scopul reconstituirii condiţiilor de acumulare şi transformare a depunerilor, precum şi o încercare de estimare a duratei de utilizare a acestui complex Zona de deşeuri studiată este reprezentată prin depuneri cu grosime stratigrafică de aproximativ 50 cm, constând din depuneri foarte diverse: cenuşă şi cărbune, acumulări organice cu frecvente oase de peşti şi de mamifere, cochilii de bivalve şi coprolite, niveluri lenticulare de sediment şi chirpic ars şi nears, niveluri nisipoase fine cu laminaţie paralelă. Caracteristicile sedimentare înregistrate la nivel microscopic au fost structurate în scopul identificării criteriilor diagnostice care permit reconstituirea activităţilor umane şi a transformărilor suferite de depunerile de deşeuri, atât în timpul depunerii, cât şi ulterior. Primul nivel de analiză al acestor depuneri complexe este reflectat prin tipul de acumulare, stabilit pe baza compoziţiei de ansamblu şi caracterului fiecărei acumulări în funcţie de relaţia spaţială cu zona în care au fost produşi constituenţii. Următorul nivel de analiză ia în consideraţie prezenţa constituenţilor care pot fi puşi în relaţie directă cu anumite activităţi antropice, unii dintre aceştia putând furniza, de asemenea, informaţii privind perioada din an în care au fost produşi. Estimarea condiţiilor de mediu este bazată pe înregistrarea transformărilor fizico-chimice şi biologice produse asupra sedimentelor, natura constituenţilor şi informaţiile obţinute prin studiul vertebrelor de peşti. Toate aceste transformări sunt considerate în termeni ai analizei de facies, prin însumarea efectelor lor şi printr-o analiză comparativă a întregii succesiuni sedimentare fiind posibilă, pe baza principiului că procesele cu intensitate sau durată mai mare vor avea şi un efect mai important, o interpretare cât mai obiectivă. Aşa cum se poate remarca din diagramele corespunzătoare fiecărei secvenţe, deşeurile menajere analizate indică diferite activităţi umane, ce pot fi corelate cu perioadele din an cărora le corespund. Întreaga succesiune studiată a fost atribuită sezoanelor de iarnă, primăvară, vară şi toamnă, durata de acumulare a celor 50 cm de depuneri menajere fiind de aproximativ 1 an. Prezenţa faciesurilor de transformare atribuite sezonului de iarnă indică faptul că incendierea locuinţei, practic abandonată şi suprapusă de aceste deşeuri, a avut loc cel târziu în acest sezon sau la sfârşitul sezonului de toamnă. Informaţiile ce decurg din analiza de sezonalitate şi estimarea duratei de acumulare a unui astfel de complex sunt de o deosebită importanţă pentru înţelegerea evoluţiei unor situri cu stratigrafie complexă cum sunt aşezările de tip tell şi vor fi, sperăm, integrate în cercetările viitoare.

Download: PDF


How to cite: Constantin Haită, Valentin Radu, Les zones de rejets ménageres de la culture Gumelnița: témoins dans l'évolution chrono - stratigraphique des tells. Étude micro-morphologique et archeo-ichthyologique sur le tell ďHârșova (dep. Constanța), Cercetări Arheologice, Vol. 12, pag. 389-408, 2003, doi: https://doi.org/10.46535/ca.12.25


Creative Commons Licence
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0 International License