Dunavăţul de Jos (Cetatea Zaporojenilor)
Localizare: jud. Tulcea (160948.01; TL-I-s-A-05775)
Fortificația mai este cunoscută sub numele de „Cetatea Zaporojenilor”. Este localizată într-un punct aflat în apropierea locului în care Brațul Sf. Gheorghe se varsă în Marea Neagră., la 5 km Vest de localitatea modernă (și alți 5 km sud – sud-vest de Halmyris, respectiv 7 km sud-vest de Dunavățu de Sus), accesul fiind asigurat de un drum comunal. A fost identificată de unii autori (M. Zahariade) cu Gratiana, menționată în ND, Or., 39, 27, unde au garnizoana milites primi Gratianenses; Gratiana va fi mai târziu menționată de Procopius (De aedif. IV, 11).
Fortificație de formă trapezoidală, neregulată, având dimensiunile de 46 m (N) x 56 (E) x 28.15 (S) x 66 m. Fortificația timpurie este suprapusă de fortificația târzie. Poarta e pe latura de nord, flancată de două turnuri în formă de U; turnuri circulare în colțurile de nord-vest și nord-est, respectiv un turn rectangular pe cel de sud-vest și alte trei turnuri rectangulare pe laturile de vest și est.
Fortificația mai este cunoscută sub numele de „Cetatea Zaporojenilor”. Este localizată într-un punct aflat în apropierea locului în care Brațul Sf. Gheorghe se varsă în Marea Neagră., la 5 km Vest de localitatea modernă (și alți 5 km sud – sud-vest de Halmyris, respectiv 7 km sud-vest de Dunavățu de Sus), accesul fiind asigurat de un drum comunal. A fost identificată de unii autori (M. Zahariade) cu Gratiana, menționată în ND, Or., 39, 27, unde au garnizoana milites primi Gratianenses; Gratiana va fi mai târziu menționată de Procopius (De aedif. IV, 11).
Fortificație de formă trapezoidală, neregulată, având dimensiunile de 46 m (N) x 56 (E) x 28.15 (S) x 66 m. Fortificația timpurie este suprapusă de fortificația târzie. Poarta e pe latura de nord, flancată de două turnuri în formă de U; turnuri circulare în colțurile de nord-vest și nord-est, respectiv un turn rectangular pe cel de sud-vest și alte trei turnuri rectangulare pe laturile de vest și est.
În perioada antică a fost localizată în apropierea unui golf al Mării Negre (prezent Lacul Razelm), având rolul de a supraveghea intrarea pe Dunării. Cercetarea arheologică s-a desfășurat în perioada 1987-1992. M. Zahariade identifica fortificația cu toponimul Gratiana, iar S. Torbatov cu Ad Stoma.
Dunavățul de Sus (Ad Stoma ?)
Localizare: jud. Tulcea (160957.02; TL-I-s-B-05779)
Fortificația romană (quadriburgium) de la Dunavățul de Sus este situată în apropierea locului în care brațul Sfântu Gheorghe al Dunării se vărsa în Marea Neaegră. A fost construită la începutul sec. IV și a funcționat până în sec. VI p.Chr. Dimensiunile incintei sunt de cca 50 x 47 m.
A fost cunoscută încă de la sfârșitul sec. XIX, fiind parțial cercetată arheologic. A fost identificată cu Ad Stoma, toponim menționat în Tabula Peutingeriana (I. Barnea, A. Aricescu, M. Zahariade); contra, S. Torbatov, care identifica fortificația cu Gratiana, plasând Ad Stoma în vecinătate, la Dunavățu de Jos.
Ovidiu Țentea, Ioan C. Opriș, Florian Matei-Popescu, Alexandru Rațiu, Constantin Băjenaru, Vlad Călina, Frontiera romană din Dobrogea. O trecere în revistă și o actualizare, Cercetări Arheologice, Vol. 26, pag. 9-82, 2019, doi: https://doi.org/10.46535/ca.26.01
Zahariade, Gudea 1997, 83, nr. 56; Gudea 2005, 464, nr. IV. 56; Băjenaru 2010, 131-132, nr. 51; Zahariade, M., Two problems of topography and historical geography in Dobrudja, Dacia N.S. LV, 2011, 137-148 (142-148); Zahariade, M., Towards a Historical Geography of Extrema Scythiae Minoris. A Land Survey of the South-East Shoreline of the Dunavăţ Peninsula. Results and Perspectives, Pontica 44, 2011, 311-322.
Polonic 1935, 25; Zahariade 1999, 204; Băjenaru 2010, 131, nr. 50.