Istoricul cercetărilor asupra ceramicii romano-bizantine din Dobrogea

Cercetări Arheologice 17, 2010, 105-125
https://doi.org/10.46535/ca.17.06



Istoricul cercetărilor asupra ceramicii romano-bizantine din Dobrogea

Background Research on the Roman-byzantine Pottery From Dobrogea

Authors: Alexandru Bădescu

Keywords:

studiu, ceramică romano-bizantină, Dobrogea

study; late Roman pottery; Dobrogea

Abstract:

The author is trying to do a retrospective over the articles and the books about late Roman pottery from Dobrogea, and he is concluding some aspects about the way of the publications, and also about the quantity and the important or the Roman pottery studies in the last three decades. Between word interwar’s times there were only few ceramic artifacts published by Vasile Pârvan. This stage is characterized by lack of interest for pottery. At the end of the 5’11 decade and till the beginning of the 61 h of the last century, the pottery was infrequent mentioned in the annually archeological reports, the pottery is rare mentioned artifacts, and only like large categories or the remarkable pieces. After 1960 there were many archeological researches and an important part of the archeological material was published. Many of the archeological excavation had a rescue character, because in Romania, in that time, there were a lot of buildings constructions. After 1990, a lot of articles and books about Roman pottery there published, but not only the number has rise, but also the methodology of ceramic studies. Taking in account the archeological sites and the publication about Roman pottery from Lower Danube, the number of the publication from Dobrogea is a very large one, but there are still some important gaps between the Mediterranean arias and the Pontics one.

Download: PDF

How to cite: Alexandru Bădescu, Istoricul cercetărilor asupra ceramicii romano-bizantine din Dobrogea, Cercetări Arheologice, Vol. 17, pag. 105-125, 2010, doi: https://doi.org/10.46535/ca.17.06

Bibliography

  1. E. Alexandrescu, Al. Avrarn, Oc. Bounegru, C. Chiriac, Cercetări perieghetice în teritoriul Histrian (II), Pontica, XIX, 1986, p. 243-252.
  2. M. V. Angelescu, A. Bâltâc, Sondajul „A” din Basilica Episcopală de la Histria, Pontica, XXX-XXXVI, 2002-2003, p. 85-122.
  3. A. Aricescu, Noi date despre cetatea de la Hârşova, Pontica, 4, 1971, p. 351-370.
  4. Al. Avram, Oc. Bounegru, C. Chiriac, Cercetări perieghetice în teritoriul Histriei (I), Pontica, XVIII, 1985, p. 113-124.
  5. V. Barbu, Din necropolele Tomisului, StCerclstorV, 22, 1971, I, p. 53-65.
  6. I. Barnea, Monumente de artă creştină descoperite pe teritoriul R.P.R, ST, 5-6, seria II-a, 1958, p. 287-310.
  7. I. Barnea, L’incendie de la cite de Dinogetia au VI siecle, Dacia N.S, X, 1966, p. 237-259.
  8. I. Barnea, Perioada Dominatului, în R. Vulpe, I. Barnea, Din istoria Dobrogei. Romanii la Dunărea de Jos, II, Bucureşti, 1968, p. 337-556.
  9. I. Barnea, O casă romană târzie de la Dinogetia, StCerclstorV, 20, 1969, 2, p. 255-265.
  10. I. Bamea, Al. Bamea, I. Bogdan-Cătănciu, M. Mărgineanu-Cârstoiu, Gh. Papuc, Tropaeum Traiani, Cetatea, I, Bucureşti, 1979.
  11. V. H. Baumann, Câteva precizări rezultate din cercetarea monumentului paleocreştin din com.Niculițel Jud. Tulcea), ActaMusNapoca, 14, 1977, p. 245-267.
  12. V. H. Baumann, Cercetări arheologice din ferma romană de la Teliţa, MatCercA, XIV, Tulcea, 1980, p. 304-313.
  13. V. H. Baurnann, Raport cu privire la rezultatele cercetărilor arheologice de la Teliţa „ Izvorul Maicilor” jud. Tulcea, 1979, Peuce, IX, 1984, p. 41-50.
  14. V. H. Baumann, Raport asupra cercetărilor arheologice efectuate în ferma romană de la Telița, punctul la „Pod” jud. Tulcea, în anul 1980, Peuce, IX, 1984, p. 51-65, 457-472.
  15. V. H. Baumann, Un nou cuptor de ars material tegular, descoperit în ferma romană târzie de laTelița, punctul „la Pod”,jud. Tulcea, Peuce, X, 1991, I. p. 105-107; II, p. 103-110.
  16. V. H. Baurnann, Cercetări arheologice pe valea Teliței (jud. Tulcea) I. Sondajul de la Frecăței. Peuce, X, 1991, p. 109-115.
  17. V. H. Baumann, Cercetări recente la bazilica paleocreştină din satul Niculiţel Judeţul Tulcea), Peuce, X, 1991, I. p. 121-125; II, p. 145-156.
  18. V. H. Baumann, Aşezări rurale antice în zona gurilor Dunării. Contribuţii arheologice la cunoaşterea habitatului rural (sec. I-IV p. Chr.), Tulcea, 1995.
  19. V. H. Baumann, La ceramique utilitaire du IVe siecle fabrique par l’oficina romana de Valea Morilor (Telița departement de Tulcea), Etudes sur la ceramique romaine et daco-romaine de la Dacic et de la Mesie lnferieure, Timişoara, 1997, p. 31-53 + 14 pl.
  20. I. Bogdan-Cătăniciu, I. Bamea, Ceramica şi descoperiri mărunte, în Barnea et alii 1979, p. 177-266.
  21. O. Bounegru, P. Haşotti, A. Murat, Aşezarea daco-romană de la Hârşova şi unele aspecte ale romanizării în Dobrogea, StCerclstorV, 1989, 3, p. 273-294.
  22. O. Bounegru, Contribuţii privind răspândirea şi cronologia ceramicii decorate în tehnica barbotinei din Dobrogea romană, Pontica, XXI-XXII, 1988-1989, p. 99-111.
  23. O. Bounegru, Date stratigrafice recente privind reţeaua stradală din cartierul „Domus” de la Histria, Pontica, XXXIII-XXXIV, 2000-200 I, p. 397-413. .
  24. M. Bucovală, Date noi despre cercetările arheologice de la Ovidiu, Pontica, XVII, 1984, p. 153-156.
  25. M. Bucovală, Cavou din secolul IV d. Chr. descoperit în necropola de vest a Tomisului, Pontica, XXVI, 1993, p. 207-214.
  26. M. Bucovală, Gh. Papuc, Date noi despre fortificația de la Ovidiu – municipiul Consțanța (Campania 1980), Pontica, XIV, 1981, p. 211-216.
  27. M. Bucovală, C. Paşca, Descoperiri recente în necropolele de epocă romană şi romano-bizantină la Tomis, Pontica, XXI-XXII, 1988-1989, p. 123-160.
  28. M. Bucovală, C. Paşca, Descoperiri recente în necropola romană de sud-vest a Tomisului, Pontica, XXIV. 1991, p. 185-236.
  29. Ex. Bujor. Șantierul arheologic Murighiol (r. Tulcea, reg. Constanţa), MatCercA, V, 1958, p. 373-378.
  30. Ex. Bujor, Șantierul arheologic Murighiol (r. Tulcea, reg. Constanţa), MatCercA, VII, 1960, p. 297-300.
  31. V. Canarache, Sinoe-Vicus, StCerclstorV, 4, 1953, 1-2, p. 136-138.
  32. N. Cheluţă-Georgescu, Complexe funerare din secolul VI e.n. la Tomis, Pontica, 7, 1974, p. 363-376.
  33. C. Chera-Mărgineanu, V. Lungu, Noi descoperiri din necropolele timitane, Pontica, XVll, 1984, p. 109-130.
  34. M. Comşa, Elemente „ barbare” în zona Limes-ului Dunării inferioare în secolele al III-lea şi al IV-lea, Pontica, 5, 1972, p. 223-234.
  35. E. Condurachi, D. Pippidi, G. Bordenache, I. Stoian, S. Dimitriu, M. Coja, V. Eftimie, C. Radu, P. Alexandrescu, Em. Popescu, P. Aurelian, N. Hamparţumian, V. Zirra, Șantierul Histria, MatCercA, 6, 1959, p. 266-306.
  36. E. Condurachi, D. Pippidi, G. Bordenache, Iorgu Stoian, S. Dimitriu, N. Coja, P. Alexandrescu, P. Aurelian, E. Popescu, V. Eftimie, N. Hamparţumian, C. Radu, .’)antierul arheologic Histria, MatCercA, VII, 1960, p. 227-271.
  37. R. Constantinescu, Les martyrs de Durostorum, RESEE, 5/1-2, 1967, p. 5-20.
  38. Z. Covaceff, E. Corbu, Consideraţii asupra unei categorii de opaiţe descoperite în sectorul V al cetăţii Capidava. Pontica, XXIV, 1991, p. 287-297.
  39. V. Culică, Obiecte de caracter creştin din epoca romano-bizantină găsite la Pîrjoaia-Dobrogea, Pontice, 2. 1969, p. 355-371.
  40. Gr. Florescu, Un tip ceramic necunoscut din veacul al Vl-lea, SCIA, II, 3-4, 1955, p. 338-342.
  41. V. Georgescu, M. Ionescu, Mărturii creştine la Callatis, Pontica, XXVIII-XXIX, 1995-1996,p. 187-200.
  42. N. Harţuche, O. Bounegru, Opaiţe greceşti şi romane din colecţiile Muzeului Brăilei, Pontica XV, 1982, p. 221-233.
  43. C. Iconomu, Opaiţe greco-romane. Muzeul de Arheologie Constanţa, Bucureşti, 1967.
  44. C. lconomu, Cercetări arheologice la Mangalia şi Neptun, Pontice, I, 1968, p. 235-268.
  45. C. lconomu, Un depozit de lucerne la Constanţa, Pontica, lll, 1970, p. 237-253.
  46. C. Iconomu, Descoperiri de tipare de opaiţe la Tomis, Pontica, IX. 1976, p. 135-146.
  47. M. Irimia, Cuptoarele romano-bizantine de ars ceramică de la Oltina (jud. Constanţa), Pontice, I, 1968, p. 379-408.
  48. M. Irimia, Observaţii preliminare privind aşezarea antică de la Gura Canliei, Pontica, XIV, 1981, p. 67-122.
  49. D. lvanyi, Die pannonischen Lampen. Ein typologischchronologische Ubersicht, Diss. Pann, 2,ser. 2, Budapesta, 1935.
  50. Scarlat Lambrino, Empereur pre-byzantin jigure sur une coupe en terre-cuite, RIR, I, 1931, p. 63-74.
  51. V. Lungu, O. Bounegru, Al. Avram, Cercetările arheologice din aşezarea romană rurală de la Histria fi, Pontica, XVII, 1984, p. 85-100.
  52. V. Lungu, O. Bounegru, Al. Avram, Cercetările arheologice din aşezările romane de la Cogelac, Pontica, XXIII, 1990, p. 161-175.
  53. H. Menzel. Antike Lampen im Romisch-Germanischen Zentralmuseum zu Mainz, Mainz, 1954.
  54. M. Munteanu, Gh. Papuc, La ceramique romaine tardive adecor estampe decouverte a Tomis, Pontica, IX, 1976, p. 147-154.
  55. C. Muşeţeanu, Ateliere ceramice romane de la Durostorum, Bucureşti, 2003.
  56. C-tin Nicolae, Despre topografia anticului Carsium, Pontica. XXVI, 1993, p. 215-229.
  57. N. Hamparţumian, Contribuții la topografia cetăţii Histria în epoca romano-bizantină. Considerații generale asupra necropolei din sectorul bazilicii „ extra muros „, StCerclstorV, 22, 1971, 2, p. 199-215.
  58. A. Opaiţ, A. Sion, I. Vasiliu, Aegyssus ’79, Peuce, VIII, 1980, p. 267-275.
  59. A. Opaiţ, M. Zahariade, Cercetările arheologice de la fortificaţia romano-bizantină de la Topraichioi-Babadag, Peuce, VIII, 1980, p. 335-341.
  60. A. Opaiţ, C. Opaiţ, T. Bănică, Complexul monastic paleocreştin de la Slava Rusă, RMI, 59. I, 1990, p. 18-28.
  61. A. Opaiţ, Aegyssus ’76. Raport preliminar, Pontica, X, 1977, p. 307-311.
  62. A. Opaiţ, O nouă fortificaţie romano-bizantină în nordul Dobrogei – Topraichioi. Raport preliminar. MatCercA, XIII, Oradea, 1979, p. 325-331
  63. A. Opaiţ, Consideraţii preliminare asupra amforelor romane şi romano-bizantine din Dobrogea.
  64. Considerații preliminare asupra ceramicii romane de la Troesmis, Peuce, VIII, 1980, p. 291-327.
  65. A. Opaiţ, O nouă fortificație romano-bizantină în nordul Dobrogei. Topraichioi-Raport preliminar, Peuce, VIII, 1980, p. 415-449.
  66. A. Opaiţ Beobachtungen zur Entwicklung der zwei Amphoratypen, Peuce, IX, I 984, p. 3 I 1-327.
  67. A. Opaiţ, Einige Beobachtungen zur spătromischen Keramik mit rotem Uberzug, Dacia N.S., XXIX, 1985, p. 153-163.
  68. A. Opaiţ, Amfore romane de mare capacitate. Considerații tipologice, StCerclstorV, 38, 1987, 3, p. 245-258.
  69. A. Opaiţ, Un depât d’amphores decouvert Aegyssus, Dacia N.S., 30, 1987, 1-2, p. 145-155.
  70. A. Opaiţ, Ceramica din aşezarea şi cetatea de la Independenta (Murighiol) în secolele V î.e.n.-Vll e.n., Peuce, X, 1991, I. p. 133-182; II, p. 165-216.
  71. A. Opaiţ, Ceramica, în A. Opaiţ, M. Zahariade, Gh. Poenaru-Bordea, C. Opaiţ, Fortificația şi aşezarea romană târzie de la Babadag-Topraichioi, V. Ceramica, Peuce, X, 1991, I, p. 211-269; II, p. 219-283.
  72. A. Opaiţ, O săpătură de salvare în oraşul antic Libida, StCerclstorV, 42, 1991, 1-2, p. 21-56.
  73. A. Opaiţ, Elemente etnice nord-dunărene în Scythia Minor (secolele IV-V p. Chr.), Peuce, X, 1991, p. 127-132.
  74. A. Opaiţ, Aspecte ale vieții economice din provincia Scythia (secolele IV-V/ p. Chr.). Producția ceramicii locale şi de import, Bucureşti, 1996.
  75. A. Opaiţ, North African and Spanish Amphorae in Scythia Minor, Il Mar Nero, III, I 997-1998, p. 47-95.
  76. A. Opaiţ, New pottery from the circular harbour of Carthage, CEDAC Carthage Bulletin 18, 1998, p.21-35.
  77. A. Opaiţ, Early Roman Amphorae from leptiminus, ReiCretActa 36, Abingdon, 2000, p. 439-442.
  78. A. Opaiţ, The Eastem Amphorae in the Province of Scythia, in J. Eiring, J. Lund (eds.). Transport Amphorae and Trade in the Eastem Mediterranean. Acts of the lnternational Colloquium al the Danish Institute at Athens, September 26-29, 2002, Monographs ofthe Danish Institute at Athens 5, Athens, 2002, p. 293-308.
  79. A. Opaiţ, local and imported ceramics in the Roman Province of Scythia (4th – 6th centuries AD), Oxford, 2004.
  80. I. C. Opriş, Ceramica romană târzie şi paleobizantină de la Capidava în contextul descoperirilor de la Dunărea de Jos (sec. IV-VI p. Chr.), Bucureşti, 2003.
  81. Gh. Papuc, Ceramica romană târzie cu decor ştampilat descoperită la Edificiul roman cu mozaic din Tomis, Pontica, VI, 1973, p. 153-192.
  82. Gh. Papuc, Opaițe de import la Tomis, Pontica, IX, 1976. p. 201-205.
  83. Gh. Papuc, Considerații asupra perioadei de sfârşit a cetății Tropaeum Traiani, Pontica, X, 1977, p. 357-360.
  84. Gh. Papuc, M. Munteanu, la ceramique romaine tardive adecor estampe decouverte a Tomis, Pontica, IX, 1976, p. 147-154.
  85. D. Paraschiv, Descoperiri arheologice de epocă romană la Măcin, Pontica, XXX, 1997, p. 317-330.
  86. D. Paraschiv, Observații asupra unui tip de amfore romano-bizantine, Pontica, XXIII-XXXIV, 2000-2001, p. 459-468.
  87. D. Paraschiv, Amfore pontice la Dunărea de Jos, AMold, XXV, 2002, p. 165-207.
  88. D. Paraschiv, Amfore romano-bizantine descoperite la Piatra Frecăței-Beroe, Cercetări Istorice. Revista Muzeului de Istorie a Moldovei, laşi, S. N. 18-20, 1999-2001 (2002), p. 149-156.
  89. D. Paraschiv, Amfore occidentale romane în zona Dunării de Jos, Pontica, XXXV-XXXVI, 2002-2003,p. 177-207.
  90. D. Paraschiv. Noi descoperiri arheologice de epocă romană la Macin, Peuce S.N., 2, 2004, (15), p. 143-152.
  91. D. Paraschiv, Cercetările arheologice de la Baia (jud. Tulcea), punctul „Stafia de epurare”, Peuce S.N. 2 (15), 2004, p. 153-158.
  92. D. Paraschiv, Amfore romane şi romano-bizantine în zona Dunării de Jos (sec. I-VII), Iaşi, 2006.
  93. D. Paraschiv, Contribuții privind ceramica romană de la Argamum. Sectorul extra muros.I. Amforele, în Orgame/Argamum, Suplemenla I, A la recherche d’un colonie, Bucarest, 2006.
  94. D. Paraschiv, C. Băjenaru, Două amfore italice romano-bizantine descoperite în Dobrogea, Peuce S. N. I (14), 2003, p. 233-236.
  95. V. Pârvan, Cetatea Ulmetum, II, Bucureşti, 1914.
  96. V. Pârvan, Începuturile vieții romane la gurile Dunării, Bucureşti, 1974.
  97. J. Perlzweig, The Athenian Agora, VII, Lamps of the Roman Period, Princeton, New Jersey, 1961.
  98. Em. Popescu, Ceramica romană târzie cu decor ştampilat descoperită la Histria, StCerclstorV, 16, 1965,4,p. 695-724.
  99. Em. Popescu, Les antiquites paleochretiennes d’Histria, Christianitas daco-romana. Florilegium studiorum, Bucureşti, 1994, p. 306-396.
  100. C-tin Preda, Callatis. Necropola romano-bizantină, Bucureşti, 1980.
  101. Al. Rădulescu, Monumente romano-bizantine din sectorul de vest al cetății Tomis, Constanţa, 1966.
  102. Al. Rădulescu, Ateliere meşteşugăreşti pentru ars materiale de construcție din lut, Pontice, 2, 1969, p. 333-353.
  103. Al. Rădulescu, Meşteşugurile în Dobrogea romană, I, Ceramica, mss. 1972.
  104. Al. Rădulescu, Ateliere ceramice militare de-a lungul Dunării de Jos, Pontica, VI, 1973, p. 129-135.
  105. Al. Rădulescu, Amfore cu inscripții de la Edificiul roman cu mozaic din Tomis, Pontica, VI, 1973, p. 193-207.
  106. Al. Rădulescu, Contribuții la cunoaşterea ceramicii de uz comun din Dobrogea, Pontica, VII, 1975, p. 331-360.
  107. Al. Rădulescu, Amfore romane şi romano-bizantine din Schytia Minor, Pontica, IX, 1976, p. 99-114.
  108. Al. Rădulescu, C-tin Scorpan, Gh. Papuc, E. Coman, C. Stavru, Recente cercetări arheologice la Tomis (1971, 1972), Pontica, VI, 1973, p. 333-350.
  109. Al. Rădulescu, C-tin Scorpan, Rezultate preliminare ale săpăturilor arheologice din Tomis (Parcul Catedralei), 1971-1974, Pontica, VIII, 1975, p. 9-54.
  110. C-tin Scorpan, Contribuții arheologice la problemele etnice ale Dobrogei antice. I. Carpii în Scythia Minor, Pontice, I, 1968, p. 342-364.
  111. C-tin Scorpan, Sacidava şi unele probleme stratigrafice şi cronologice ale limes-ului şi Dobrogei romane (Secolul V în arheologia dobrogeană), Pontica, V, 1972, p. 301-327.
  112. C-tin Scorpan, Date arheologice referitoare la sec. VI şi VII pe teritoriul Dobrogei (Rezultate inedite la Tropaeum şi Sacidava), Pontica, V, 1972, p. 349-372.
  113. C-tin Scorpan, la continuite de la population et des traditions getes dans les conditions de la romanisation de la Schytia Minor, Pontica, VI, 1973, p. 137-151.
  114. C-tin Scorpan, Tipi sconosciuti di lumini a olio romani e ii problema di certe trasmissioni nel primofeudalismo, Pontica, VI, 1973, p. 209-228.
  115. C-tin Scorpan, Săpăturile arheologice de la Sacidava (1969, 1970, 1971), Pontica, VI, 1973, p. 267-331.
  116. C-tin Scorpan, Ceramica romano-bizantină de la Sacidava, Pontica, V111, 1975, p. 263-313.
  117. C-tin Scorpan, Origini şi linii evolutive în ceramica romano-bizantină (sec. IV-VII) din spațiul mediteranean şi pontic, Pontica, IX, 1976, p. 155-185.
  118. C-tin Scorpan, Contribution a la connaissance de certains types ceramiques romano-bizantins(IVe-VIIe siecles) dans l’espace istro-pontique, Dacia N.S., XXI, 1977, p. 269-297.
  119. C-tin Scorpan, Rezultate ale săpăturilor arheologice de la Sacidava (1974-1976), Pontica, X, 1977, p. 229-251.
  120. C-tin Scorpan, Descoperiri arheologice diverse la Sacidava, Pontica, XI, 1978, p. 155-180.
  121. Al. Suceveanu, Raport asupra cercetărilor de la Fântânele din anul 1978, MatCercA, XIII, Oradea, 1979, p.255-256.
  122. Al. Suceveanu, Fondul getic autohton şi procesul romanizării in Dobrogea secolelor I-III e.n. în lumina săpăturilor de la Straja şi Fântânele, Thraco-Dacica, 2, 1981, p. 217-220.
  123. Al. Suceveanu, Contribuţii la studiul ceramicii romano-bizantine de la Histria, StCerclstorV, 33, I, 1982, p. 79-107.
  124. Al. Suceveanu, Histria X la ceramique romaine des Ier-IIIer siecles ap. J-C., Bucarest, 2000.
  125. Al. Suceveanu, Histria XIII. la Basilique Episcopale, Bucarest, 2007.
  126. Al. Suceveanu, C-tin Scorpan, Stratigrafia Histriei romane târzii în lumina săpăturilor din 1969 şi 1970 în sectorul central, Pontica, 4, 1971, p. 155-172.
  127. Gh. Ştefan, Le camp romain de Drajna de Sus, Dacia, XI-XII, 1945-1947, p. 115-144.
  128. Gh. Ştefan, I. Barnea, D. Protase, V. Vătăşianu, Săpăturile de la Garvăn (Dinogetia). Raionul Măcin (Galați), StCerclstorV, 2, 1951, I, p. 19-49.
  129. Gh. Ştefan, I. Barnea, B. Mitrea, Şantierul arheologic Garvăn (Dinogetia), MatCercA, VIII, 1962, p. 675-690.
  130. Fl. Topoleanu, Ceramica romană târzie cu decor ştampilat descoperită la Halmyris, Peuce, XII, 1996, p. 143-168.
  131. Fl. Topoleanu, Halmyris – un nouveau centre de production de lampes dans le nord de la Dobroudja (IIe-VIIe s. ap. J.-C.), ReiCretActa 33, Abington, p. 91-94.
  132. Fl. Topoleanu, Argamum. Sector „Bazilica II” (1981-1994). Consideraţii preliminare privind locuirea romană târzie, MatCercA S.N., I, 1999, p. 191-201.
  133. Fl. Topoleanu, Ceramica romană târzie de la Halmyris. Vasa escaria: formele Hayes 3 şi Hayes 10, Pontica, XXXII, 1999, p. 187-214.
  134. Fl. Topoleanu, Ceramica romană şi romano-bizantină de la Halmyris (sec. I-VII d. Ch.), Tulcea, 2000.
  135. Fl. Topoleanu, Roman and Roman-Byzantine Pottery from Halmyris. North-Africa importations and local imitations, în lstro-Pontica. Muzeul tulcean la a 50-a aniversare, Tulcea, 257-294.
  136. Fl. Topoleanu, Ceramica, în Al. Suceveanu, M. Zahariade, Fl. Topoleanu, Gh. Poenaru-Bordea, Halmyris, I. Monografie arheologică, Cluj-Napoca, p. 190-245.
  137. D. Tudor, Sucidava, Bucureşti, 1953.

Creative Commons Licence
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0 International License