Localizare: Călimănești (jud. Vâlcea)
La Jiblea a fost presupusă existența unei fortificații romane, însă ipoteza nu aputut fi validată în lipsa unor cercetări extinse. Arealul este situat la Sud de Jublea Veche și la Est de Jiblea Nouă, astăzi componente ale orașului Călimănești. în vecinătatea confluenței Seaca.
În acest areal se bifurcă drumul care intra spre Nord în primul defileu al Oltului cu cel care ocolea spre Est masivul Cozia, de-a lungul căuruia au fost amplasate castrele de la Răcinești, Pripoare (?), Titești.
D. Tudor presupunea existența unei fortificații în punctul Gaitini, un dreptunghi de 60 x 100 pași, cu val și șanț, văzut cu claritate la 100 m vest de traseul drumului roman (Tudor 1968, 293, fig. 73/2). Același autor susținea un deceniu mai târziu (Tudor 1978, 281) presupusul castru roman este în realitate o fortificație de pământ (medievală?).
Pe baza reperelor prezentate, am realizat recunoașteri la fața locului, care nu s-au concretizat cu rezultate mai concludente. Putem presupune localizarea fortificației la care făcea referire D. Tudor (fig. 15.2-15.4). Este necesară colactarea unor informații suplimentare pentru a definitiva localizarea.
Localizare: Brezoi, jud. Vâlcea (pl. II)
Turnul de la Văratica era amplasat pe malul stâng al Oltului, în apropierea confluenței dintre Lotru și Olt, pe un platou înalt de circa 20—30 m, aflat la Sud de biserica satului. Fortificația era situată între Racovița (12 km) și Călimănești (16 km), având rolul de a supraveghea valea Oltului într-un punct intermediar, situat la confluența cu un afluent. Astăzi este acoperit de construcții moderne.
Turnul are forma pătrată, cu latura de 10 m și are ziduri de piatră, groase de 1,10 m, păstrate pe o înălțime maximă de 1,60 m (fig. 60). Fundația a fost construită din pietre de râu și pietre de carieră legate cu mortar.
Pe baza materialul arheologic descoperit s-a putut argumenta funcționarea clădirii pe durata secolului III p. Chr.
Ovidiu Țentea, Florian Matei-Popescu, Vlad Călina, Frontiera romană din Dacia Inferior. O trecere în revistă și o actualizare. 1., Cercetări Arheologice, Vol. 28.1, pag. 9-90, 2021, doi: https://doi.org/10.46535/ca.28.1.01
Bibliografie: Tudor 1968, 293, fig. 73/2; Tudor 1978, 281; Bogdan-Cătăniciu 1981, 27, 82 n. 246; Gudea 1997, 90, fig. 76 – 14.1.
Tudor 1978: 233; Vlădescu 1986, 66-67.