Localizare: sat Sfârleanca, com. Dumbrăvești, jud. Prahova
Castrul Mălăiești este amplasat în extremitatea sudică a unei terase situate la confluența râurilor Teleajen și Vărbilău, în punctul „La Cetate”. Situl se află astăzi în raza administrativă a satului Sfârleanca, com. Dumbrăveşti, jud. Prahova. În mediul academic acesta a intrat sub denumirea de Mălăiești, după numele comunei de care a aparținut până la reorganizarea administrativ-teritorială din anul 1968. Cercetările arheologice în castrul roman de la Mălăieşti au început la finele anilor ’30, perioadă în care colonelul topograf Constantin Zagoriţ a realizat un plan topografic detaliat al întregului areal, incluzând, printre altele fortificaţia romană şi băile. Așezarea civilă a fost semnalată pe harta lui C. Zagoriț, pe platoul situat la nord de castru, printr-o hașură corelată cu indicativul “aglomerări de ruine”.
Primele cercetări arheologice sistematice au fost efectuate în anul 1954 de către Grigore Florescu și Expectatus Bujor. Începând cu anii ’60, castrul şi aşezarea romană au fost supuse unui proces îndelungat de degradare din cauza activităţilor agricole, iar în anul 1976 băile castrului sunt traversate de un şanţ pentru introducerea unei conducte magistrale de aducţiune a apei. În urma lucrărilor de plantare a unei livezi în anul 1985 au fost efectuate săpături de salvare de către Dan Lichiardopol. Cercetările arheologice recente s-au derulat între 2011-2019, fiind săpate complet băile, iar în castru, sistemul de fortificaţii și două barăci din praetentura.
Cercetările arheologice, corelate cu cele geofizice, au evidenţiat structura și configuraţia sistemului defensiv, precum și date semnficative ale organizării interne. Judecând după dimensiunile castrului (180 × 160 m), numărul mare de barăci și dimensiunile și structura acestora, în fortificație putea staționa o vexilație cuprinsă între 600 și 800 soldați. Numele trupei rămâne necunoscut. Băile se află pe terasa inferioară, lăngă platoul pe care a fost construit castrul. Cercetarea lor arheologică a fost realizată exhaustiv între anii 2012-2015. Clădirea a fost construită după un modelul băilor bloc, cu două rânduri de încăperi, fiind identificate: apodyterium (vestiarul), frigidarium (bazinul cu apă rece), tepidarium (bazinul cu apă caldă), caldarium (bazinul cu apă caldă), laconium sau sudatorium (baia de aburi/saună).
Rezultatele cercetările arheologice recente sunt în curs de publicare în formă monografică, unele dintre rezultate fiind publicate în articole tematice, după cum se poate urmări și în bibliografia indicată mai jos.
Ovidiu Țentea, Vlad Călina, Peisajul arheologic al castrului Mălăiești, Cercetări Arheologice, Vol. 26, pag. 169-196, 2019, doi: https://doi.org/10.46535/ca.26.06
Zagoriț, C. 1940. Castrul roman de la Mălăeşti şi cetatea dacă de la V. Humei din judeţul Prahova. Ploiești: Progresul Grafic: 17-22; Florescu, G. and Bujor, E. 1955. Săpăturile arheologice de la Mălăieşti. Studii şi Cercetări Istorie Veche 6: 271–279; Țentea, O. and Matei-Popescu, F. 2015. Why there? The preliminaries of constructing the Roman Frontier in South-East Dacia. Acta Musei Napocensis 52/1: 109-130; Țentea, O., Popa, A. and Cîmpeanu A. 2018. Mălăiești. A trajanic fort in Muntenia – the results of recent magnetometric surveys, Acta Musei Napocensis 55, I: 227–240; Țentea, O. 2018. Baths and bathing in Dacia under Trajan, in: C.S. Sommer, and S. Matešić (eds) LIMES XXIII: Proceedings of the 23rd Congress on Roman Frontier Studies Ingolstadt 2015: 134-138. Mainz: Nünnerich-Asmus Verlag; Angheluță, L., Țentea, O., Ghervase, L., Cortea, I., Dinu, M., Ratoiu, L. and Pârâu, A. 2022. Integrated multi-analytical study of the bronze vessel from Mălăiești Roman fort. Journal of Ancient History and Archaeology 9.1: 185-198, DOI: 10.14795/j.v9i1.743 ; Mustață, S. and Țentea, O. 2022. The Roman metal vessels from Mălăiești Roman fort. In: V. Bârcă, S. Mustață, V.-A. Lăzărescu, V. Rusu-Bolindeț, D. Matei (eds.), Faber. Studies in Honour of Sorin Cociș at his 65th Anniversary, Cluj-Napoca 2022.