Digging the frontier, tackling the epidemics. Researches on Bran Pass

Cercetări Arheologice 28.2, 2021, 361-400
https://doi.org/10.46535/ca.28.2.03



Digging the frontier, tackling the epidemics. Researches on Bran Pass

Authors: Eugen S. Teodor

Keywords:

quarantine; border guards; cartography; landscape archaeology; Roman road

Abstract:

The area next to the village Fundata, the former frontier between the Romanian Kingdom and Austria-Hungary, is located on the Rucăr-Bran corridor, between Piatra Craiului and Bucegi Mountains. Due to the configuration of the terrain, it was a good place to try an archaeological excavation in quest for the Roman road of Limes Transalutanus. Looking at the LiDAR based terrain-model I found yet the ruins of an unknown frontier checkpoint

from modern times. That was only the first step towards a complex research, involving archives, modern history of mass epidemics, quarantine facilities and legislation, the rebirth of the Romanian Army, in the 19th century, cartography, but also landscape archaeology and the test excavations.

The research was accomplished with the financial and logistic support of the HiLands Project, committed to mountain archaeology, but also a cherished backup of friends with certain knowledge in modern military history, modern architecture, or archival research.

The test digging have intersected a group of buildings, very likely a frontier checkpoint operative between 1850-1880, preceding the later and better known frontier station from the Mount Giuvala, before the First World War. I would be pleased if the effort done within this research, as well as its publication in an archaeological periodical as this, would be a stimulus for Romanian archaeologists to look with more consideration to both mountain archaeology and modern archaeological sites which escaped till now to the radar of science, which are plenty.

Download: PDF

How to cite: Eugen S. Teodor, Digging the frontier, tackling the epidemics. Researches on Bran Pass, Cercetări Arheologice, Vol. 28.2, pag. 361-400, 2021, doi: https://doi.org/10.46535/ca.28.2.03

Bibliography

  1. Călători străini despre ţările române în secolul al 19-lea. Serie nouă, vol. I (1801-1822). Filitti, G. et al., 2004, Bucureşti: Ed. Academiei.
  2. Călători străini despre țările române în secolul al XIX-lea. Serie nouă, vol. II (1822-1830). Cernovodeanu, P., Bușă, D. (eds), București: Ed. Academiei, 2005.
  3. Documenta Romaniae Historica. Seria B: Ţara Românească, 40 volumes, Bucureşti: Ed. Academiei, 1966-2013.
  4. Antonescu, T. 1910. Columna Traiană studiată din punct de vedere archeologic și artistic. Iași: Tipografia Goldner.
  5. Arsene, M., Bălteanu, A. and Raicu, D. 2016. Ghid de arhitectură pentru încadrarea în specificul local din mediul rural. Zona Argeş. Bucureşti: Ordinul Arhitecţilor din România.
  6. Axenciuc, V. 2008. Formarea sistemului industrial modern în România. Etapa 1859-1914. Demarajul
    industrializării. București: Ed. Academiei Române.
  7. Brătuleanu, A. 1997. Curți domnești și boierești în România. Valahia veacurilor al XVII-lea și al XV (Romanian Princely and Nobiliary Courts. The 17th-18th century Walachia. București: Ed. Simetria.
  8. Bronza, B. 2019. Austrian Measures for Prevention and Control of the Plaque Epidemic Along the Border with the Ottoman Empire during the 18th Century. Scripta Medica 54, 4: 177-184.
  9. Bucur, A. 2002. Aspecte din istoria Regimentului 1 grăniceresc roman. Academia Forțelor Terestre 2002, 1, /1-4/.
  10. Cantacuzino, G. 2001. Cetăți medievale din Țara Românească în secolele XIII-XVI. București: Ed. Enciclopedică.
  11. Coman, M. 2013. Putere şi teritoriu. Ţara Românească medievală (secolele XIV-XVI). Bucureşti: Polirom.
  12. Constantinescu, G. 1981. Arhitectura populară tradițională în regiunea de sud-vest a Moldovei. Hierasus 4: 455-474.
  13. Demjén, A. and Gogâltan, F. 2015. Cercetări arheologice la Contumaz Pricske. Dobos, A., et al. (eds), Archaeologia Transylvanica. Studia in honorem Stephani Bajusz. Budapest: Martin Opitz, 396—377.
  14. Dinu, N. 2007. Ceramica de import, in F. Drașovean et al. Timișoara în amurgul evului mediu. Rezultatele cercetărilor arheologice preventive din centrul istoric: 127-142. Timișoara: Ed. Mirton.
  15. Dolojan, A. 2013. L’emigrazione italiana nelle terre romene (1861-1916). PhD Dissertation, Università Roma Tre.
  16. Dumbravă, A. 2007. Istoria vămii Branului în relaţiile dintre Transilvania şi Ţara Românească. PhD  Dissertation, Univ. L. Blaga Sibiu.
  17. Jesner, S. 2015. The Physician Adam Chenot – reshaping Plague Control in the Austrian Cordon Sanitaire (approx. 1770-1780). Banatica 25: 283-300.
  18. Lăzărescu, C. and Lăzărescu, M. 2012. Colonel Carol Begenau. Repere biografice, in M. Moşneagu et al., Armata română şi societatea civilă. Brăila: Istros, 181-184.
  19. Mafart, B. and Perret, J. L. 1998. Histoire du concept de quarantine. Médecine Tropicale 58: 14-20.
  20. Mănucu-Adameșteanu, G., Măgureanu, A., Panait, P.I., Boroneanț, A., Gavrilă, E., Popescu, R. I., Rădulescu, M. V., Toderaș, M., Velter, A. M., Boglárka, T. and Botár, I. 2008. București – centrul istoric. Campania 2007. Raport preliminar privind cercetările arheologice efectuate pe strada Smârdan. Materiale și Cercetări Arheologice, SN 3:163-223.
  21. Neacșu, O. and Ciutacu, O. 2019. Noua enciclopedie a României. Cunoașterea enciclopedică a României. Caiet de lucru 2. Industrie. București: Academia română, Institutul Costin C. Kirițescu.
  22. Neagoe, T., Tender, I. and Văduva, G. 2004. Istoria grănicerilor și începuturile poliției de frontier. București: Ed. Scaiul.
  23. O’Brien, O. 2016. Jurnalul unei călătorii în Principatele Dunărene (first published in London, 1854). Bucureşti: Humanitas.
  24. Pešalj, J. 2019. Monitoring migrations: the Habsburg-Ottoman border in the 18th century, PhD dissertation, Universiteit Leiden.
  25. Petrescu, Ş. 2012. Migraţie şi carantine în porturile dunărene: controlul documentelor de călătorie în epoca regulamentelor organice. Studii şi materiale de istorie modernă 25: 97-116.
  26. Popescu, C. and Popescu, R. 1967. Contribuţii la cunoaşterea situaţiei social-economice a colibaşilor din zona Branului în secolele XVIII-XIX. Cumidava 1: 217-223.
  27. Popovici, B. F. 2000. Considerații asupra drumului vechi al Branului. Revista Arhivelor 1-2: 28-35.
  28. Popovici, B. F. and Stoian, E. 2002. Carantina Branului (sec. XVIII-XIX). București: Sigma.
  29. Potra, G. 1990. Din Bucureştii de ieri. Bucureşti: Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică.
  30. Prinzing, F. 2019. Epidemics Resulting from Wars. Project Gutenberg, online:  https://www.gutenberg.org/files/59822/59822-h/59822-h.htm (24 June 2021).
  31. Răuțescu, I. 1937. Dragoslavele, second ed. Câmpulung-Muscel: Tipografia Vlădescu.
  32. Sîrbu, V., Ștefan, D., Ștefan, M., 2021. Unhiding forested landscapes. The Archaeological Index of south-eastern Carpathians, Journal of Ancient History and Archaeology, 8, 2, 190-202.
  33. Stoicescu, N. 1971. Cum măsurau strămoșii. Metrologia medievală pe teritoriul României. București: Ed. Științifică.
  34. Teodor, E. S. 2022. A Frontier Road crossing mountains at the Edge of Empire, in V. Sîrbu et al. (eds.), Hidden Landscapes. The Lost Roads, Borders and Battlefields of the South-Eastern Carpathians. Oxford: Archaeopress, forthcoming.
  35. Teodor, E. S. and Bolba, R. 2022. Mountain Passes and Battlefields: Rucăr-Bran corridor, in V. Sîrbu et al. (eds.), Hidden Landscapes. The Lost Roads, Borders and Battlefields of the South-Eastern Carpathians. Oxford: Archaeopress, forthcoming.
  36. Teodorescu, C. 1967. Date privind instituţia plăieşiei în Transilvania în secolele XVII-XVIII. Cumidava 1: 193-210.
  37. Zylberman, P. 2020. “Debordering” public health: the changing patterns of health border in modern Europe. História, Ciências, Saúde – Manguinhos 27 (supl.): 29-48.

Creative Commons Licence
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0 International License