Cetatea romană de la Stânca Topalu – cariera „Margela” (sau „Mariella”). Dosarul arheologic pentru o meritată reparaţie istorică

Cercetări Arheologice 25, 2018, 181-204
https://doi.org/10.46535/ca.25.08



Cetatea romană de la Stânca Topalu - cariera „Margela” (sau „Mariella”). Dosarul arheologic pentru o meritată reparaţie istorică

The Roman Fortress from Stânca Topalu, Quarry ‘Margela’ (or ‘Mariella’). An archaeological file for a Historic Retrieval

Authors: Ioan C. Opriș Cătălin Dobrinescu

Keywords:

limes, fortificație romană târzie, Scythia, Dunărea de Jos, aero-fotogrametrie

Limes; Late Roman fort; Scythia; Lower Danube; aerial photogrammetry

Abstract:

În anul 2006 a fost realizat un sondaj în fortificația romană de la Stânca Topalu (com. Topalu, jud. Constanța) în vederea obținerii informațiilor stratigrafice. Fortificația de la Stânca Topalu, conform informației istorice disponibile, este un castru ridicat de o unitate auxiliară, pe un promontoriu situat la 4 km Nord de satul Topalu. Fortificația romană avea o formă patrulateră cu laturi de cca 170 x 116 m, ruinele antice fiind vizibile la suprafață în anul 1890. Mare parte din latura de vest şi de nord au fost distruse de o veche carieră de piatră, astăzi râmând o suprafața de aproximativ 0,66 ha.
Autorii articolului valorifică toate datele cunoscute până în prezent despre fortificația de la Stânca Topalu. Noua documentare fotografică, realizată în cadrul Programului Național Limes, evidențiază nu doar sistemul defensiv, dar și un edificiu cu absidă (biserică?), amplasat la mică distanță de jumătatea laturii de Sud. Toate aceste date, vor constitui foarte probabil punct de plecare pentru noi cercetări arheologice sistematice ale acestei fortificații.

In 2006, a survey was carried out in the Roman fortification of Stânca Topalu (the ‘Cliff Topalu’, Topalu commune, Constanța County) in order to g stratigraphic information. The Stânca Topalu Fort, according to the available historical information, is most likely a fort built by an auxiliary unit, on a promontory located 4 km North of Topalu village. The Roman fortification had a quadrilateral shape with sides of about 170 x 116 m, the ancient ruins being visible on the surface in 1890. Most of the western and northern sides were destroyed by an old stone quarry, today it preserves only an area of approx. 0.66 ha. The authors of the article make use of all the known data on the fortification of Stânca Topalu. The new photographic documentation, made within the Limes National Program, highlights not only the defensive system, but also an edifice with an apse (church?), located at a short distance from the south precinct. All these data will very likely be the starting point for new systematic archaeological investigations of this fortification.

Download: PDF

How to cite: Ioan C. Opriș, Cătălin Dobrinescu, Cetatea romană de la Stânca Topalu - cariera „Margela” (sau „Mariella”). Dosarul arheologic pentru o meritată reparaţie istorică, Cercetări Arheologice, Vol. 25, pag. 181-204, 2018, doi: https://doi.org/10.46535/ca.25.08

Bibliography

  1. Enciclopedia dell’Arte Antica Classica e Orientale. Atlante delle forme ceramiche I. Ceramica fine romana nel bacino Mediterraneo (Medio e tardo Impero), Istituto della Enciclopedia Italiana, Roma, 1981.
  2. Barnea, Alexandru, La Dobroudja aux IVe -VIIe siècles n.è., în Suceveanu, Alexandru, Barnea, Alexandru, La Dobroudja romaine, Bucureşti, 1991, 154-317.
  3. Dima, Mihai, Popescu, Antoniu, Monede descoperite în Dobrogea, BSNR, 146-151, 2005, 367-374.
  4. Dobrinescu, Cătălin, Opriş, Ioan C., 194. Topalu, com. Topalu, jud. Constanţa. Punct: Stânca Topalu – Cekirgea, cariera Margela, în Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2006, cIMec: Bucureşti, 382-383, 482 (=pl. 78), 512 (= anexa 15).
  5. Florescu, Gr., Fouilles et recherches archéologiques à Calachioi (Capidava ?), Dacia, III-IV, 1927-1932, 483-515.
  6. Gudea, Nicolae, Der untermoesische Donaulimes und die Verteidigung der moesischen Nord- und Westküste des Schwarzen Meeres: Limes et litus Moesiae Inferioris (86-275 n. Chr.), Jahrbuch des Römisch-Germanischen Zentralmuseums, 52, 319-566.
  7. Hayes, J.W., Late Roman Pottery, The British School at Rome: London.
  8. Munteanu, Maria, Inscripții romane inedite din Scythia Minor, Pontica, VIII, 1975, 389-397.
  9. Opriş, I.C., Ceramica romană târzie şi paleobizantină de la Capidava în contextul descoperirilor de la Dunărea de Jos (sec. IV-VI p.Chr.), Editura Enciclopedică: Bucureşti.
  10. Opriș, Ioan, Starea arheologiei dobrogene în primele două decenii ale secolului al XX-lea. Începuturile muzeografiei constănțene/ The status of the archaeology in Dobrudja in the first two decades of the 20th century. The beginnings of museography in Constanța, în A.D. Stănică, C.L. Micu (ed.), Studies and Papers on Dobrudjan History. Istro-Pontica National Scientific Session ”Tulcea -505 years since the first documented mention”, Tulcea, 2011, September 28th-30th, Istro-Pontica, 2, Ed. Istros: Brăila, 199-220.
  11. Opriș, Ioan C., Începuturile cercetării arheologice la Capidava. Documente inedite/ The beginnings of archaeological research at Capidava. Unpublished documents, Pontica, LI, 2018, 59-80.
  12. Opriș, Ioan C., Aurélien en trois fois. Bornes milliaires à Capidava et dans le territorium Capidavense, în LA DACIE ET L’EMPIRE ROMAIN. Mélanges d’épigraphie et d’archéologie offerts à Constantin C. Petolescu, M. Popescu, I. Achim, F. Matei-Popescu (éds.), Editura Academiei, Bucarest, 2018, 159-172.
  13. Opriş, Ioan C., Ştefan, Dan, Duţescu, Maria Magdalena, Territorium Capidavense – cercetări de suprafaţă, în Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2007, cIMec, 2008, 87-89, pl. 19.
  14. Paraschiv, D., Amfore romane și romano-bizantine în zona Dunării de Jos (sec. I-VII p.Chr.), Iași, 2006.
  15. Pârvan, Vasile, Archäologische Funde im Jahre 1913. Rumänien, Archäologischer Anzeiger, Jahrbuch des Kaiserlich Deutschen Archäologischen Instituts, XXIX, 1914, Berlin, col. 429-442.
  16. Polonic, Pamfil, Cetățile antice de pe malul drept al Dunării (Dobrogea) până la gurile ei, Natura. Revistă pentru răspândirea științei, XXIV, 7, (15 iulie) 1935, 18-26.
  17. Teodorescu, D.M., Monumente inedite din Tomi, Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, VIII, 29/1, 1915, 6-20.
  18. Teodor, Eugen S., Handmade pottery from the Late Roman Fortress at Capidava, în A. Măgureanu, Erwin Gáll (ed.), Între stepă și Imperiu. Zwischen der Steppe und dem Reich/ Between the Steppe and the Empire, Studii în onoarea lui Radu Harhoiu. Archäologische Studien für Radu Harhoiu zum 65. Geburtstag/ Archeological Studies in honour of Radu Harhoiu at 65th Anniversary, Renaissance: Bucureşti, 2010, 211-223.
  19. Topoleanu, Florin, Teodor, Eugen S., Hand-made Pottery from Halmyris and its Cultural Context, Peuce VII, 2009, 347-360.
  20. Zahariade, Mihail, Gudea, Nicolae, The fortifications of Lower Moesia (AD 86-275), Adolf M. Hakkert Publisher, Amsterdam, 1997
  21. RIC VIII Roman Imperial Coinage, Volume VIII = Carson, R., Sutherland, H., Kent, J., The Roman Imperial Coinage, Vol. VIII, The Family of Constantine I, A.D. 337 – 364, London, 1981.
  22. TIR L 35 Gostar, N., Daicoviciu, C., Condurachi, E., Tabula Imperii Romani (Romula-Durostorum-Tomis), sur la base de la Carte internationale du monde à l’échelle de 1:1000000. L 35, Bucarest, 1969.

Creative Commons Licence
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0 International License