Castrul legionar de la Potaissa (Turda). 45 de ani de cercetări arheologice

Cercetări Arheologice 27, 2020, 421-439
https://doi.org/10.46535/ca.27.18



Castrul legionar de la Potaissa (Turda). 45 de ani de cercetări arheologice

The legionary fortress at Potaissa (Turda). 45 years of archaeological research

Authors: Mihai Bărbulescu

Keywords:

Potaissa, legiunea V Macedonica, castru legionar, principia, terme

Potaissa, legio 5th Macedonica, legionary fortress, principia, Roman baths

Abstract:

Studiul de sinteză înfățișează situația cercetării arheologice în castrul legiunii V Macedonica de la Potaissa (astăzi Turda, România) desfășurată sistematic începând cu anul 1971. Castrul legiunii V Macedonica a funcționat din jurul anului 170 până la abandonarea Daciei. Au fost cercetate elementele de fortificare, porta decumana, bastioane de colț și de curtină, drumurile principale. Au fost cercetate exhaustiv principia și băile legiunii, iar parțial cazărmile cohortei milliaria, ale unor cohortes quingenariae și un complex de horrea. Castrul de la Potaissa se înscrie foarte bine în seria castrelor legionare construite ori refăcute sub Marcus Aurelius.

O variantă a acestui text a apărut în limba engleză în volumul Visy 75. Artificem commendat opus. Studia in honorem Zsolt Visy (eds. G. I. Farkas, Réka Neményi, M. Szabó), Pécs, 2019, p. 52-69.

This summary report offers an overall incursion into the state of research, as well as the systematic archaeological investigations undergone throughout the years at the legionary fortress of Legio V Macedonica from Potaissa (nowdays Turda, Romania), starting with the year 1971. The legionary fortress had functioned between approximately AD 170 and until the Roman withdrawal. Investigations have focused on the main defense elements, the western gate (porta decumana), the corner bastions, as well as the main roads of the fortress. The headquarters (principia) and the Roman baths have been fully researched, while the barracks of cohors I milliaria, some of the cohortes quingenariae, as well as the horrea complex have been partially investigated. All the results lead to the conclusion that the legionary fortress at Potaissa can be attributed to the series of fortresses built or rebuilt under the emperor Marcus Aurelius.

A variant of this paper appeared in English in the volume Visy 75. Artificem commendat opus. Studia in honorem Zsolt Visy (eds. G.I. Farkas, Réka Neményi, M. Szabó), Pécs, 2019, 52-69.

Download: PDF

How to cite: Mihai Bărbulescu, Castrul legionar de la Potaissa (Turda). 45 de ani de cercetări arheologice, Cercetări Arheologice, Vol. 27, pag. 421-439, 2020, doi: https://doi.org/10.46535/ca.27.18

Bibliography

  1. Bărbulescu, M., Din istoria militară a Daciei romane. Legiunea V Macedonica și castrul de la Potaissa, Cluj-Napoca, 1987.
  2. Bărbulescu, M., Les Principia du camp légionnaire de Potaissa, in Vetters, H., Kandler, M. (ed.), Akten des 14. Internationalen Limeskongresses in Bad Deutsch-Alteburg/Carnuntum, 14-21 September 1986, Wien, 1990, 821-831.
  3. Bărbulescu, M., Das römische Legionslager von Potaissa (Rumänien), Antike Welt. Zeitschrift für Archaeologie und Kulturgeschichte, 22, 1, 1991, 22-30.
  4. Bărbulescu, M., La legio V Macedonica e lo scavo del castrum di Potaissa, Messana. Università degli Studi di Messina. Facoltà di Lettere e Filosofia, 19, 1994, 195-214.
  5. Bărbulescu, M., Potaissa. Studiu monografic, Turda, 1994.
  6. Bărbulescu, M., Das Legionslager von Potaissa (Turda). Castrul legionar de la Potaissa (Turda), Führer zu den archäologischen Denkmälern aus Dacia Porolissensis 7, Zalău, 1997.
  7. Bărbulescu, C., Arhitectura militară şi tehnica de construcție la romani. Castrul de la Potaissa, Cluj-Napoca, 2004.
  8. Bărbulescu, M., Mormântul princiar germanic de la Turda. Das germanische Fürstengrab von Turda, Cluj-Napoca, 2008.
  9. Bărbulescu, M., Inscripțiile din castrul legionar de la Potaissa. The Inscriptions of the Legionary Fortress at Potaissa, București, 2012.
  10. Bărbulescu, M., Arta romană la Potaissa, București – Cluj-Napoca, 2015.
  11. Bărbulescu, M., The legionary fortress from Potaissa (Turda). 45 years of archaeological research, în Farkas, G. I., Neményi, R., Szabó, M., (eds.), Visy 75. Artificem commendat opus. Studia in honorem Zsolt Visy, Kontraszt Plusz Kf., Pécs, 2019, p. 52-69.
  12. Bărbulescu, C., Bărbulescu, M., Poarta principală a basilicii castrului de la Potaissa, în Crînguș, M., Regep-Vlascici, S., Ștefănescu, A. (ed.), Studia Historica et Archaeologica in honorem Magistrae Doina Benea, Timișoara, 2004, 27-33.
  13. Bărbulescu, M., Cătinaș, A., Luca, C., Husar, A., Huszarik, P., Grec, M., Bărbulescu, C., The Baths of the Legionary Fortress at Potaissa, în Gudea, N. (ed), Roman Frontier Studies. Proceedings of the XVIIth International Congress of Roman Frontier Studies, Zalău, 1999, 431-441.
  14. Bărbulescu, M. (coord.), Andone-Rotaru, M., Bărbulescu, C., Bărbulescu, M., Bărbulescu, T., Cătinaș, A., Fábián, I., Fodorean, F.-Gh., Huszarik, P., Munteanu, M., Nedelea, L., Nemeti, I., Nemeti, S., Termele din castrul legionar de la Potaissa, Editura Mega: Cluj-Napoca, 2019.
  15. Bechert, T., Römische Lagertore und ihre Bauinschriften. Ein Beitrag zur Entwicklung und Datierung kaiserzeitlicher Lagergrundrisse von Claudius bis Severus Alexander, Bonner Jahrbücher, 171, 1971, 249.
  16. Bishop, M.C., Handbook to Roman Legionary Fortresses, Barnsley, 2012.
  17. Boon, G.C., Caerleon: une forteresse de légion et ses etablissements, Apulum, 11, 1973, 134.
  18. Bouet, A., Les thermes privés et publics en Gaule Narbonnaise, I-II, Roma, 2003.
  19. CIL Corpus Inscriptionum Latinarum, Berlin.
  20. Crișan, I.H., Șantierul arheologic Turda. Materiale și cercetări arheologice, 7, 1961, 431-439.
  21. Cupcea, G., Marcu, F., Petiș, I., Bajusz, M., Deac, D., Cociș, H., Zimmermann, M., Castrul auxiliar de la Brusturi/Romita, jud. Sălaj – Reluarea cercetărilor arheologice, LIMES, 4, 2018, 19.
  22. Fellmann, R., Die Principia des Legionslagers Vindonissa und das Zentralgebäude der römischen Lager und Kastelle, Brugg, 1958.
  23. Fellmann, R., Principia – Stabsgebäude, Stuttgart, 1983.
  24. Flutur, Al., Clădirile comandamentului din castrul de legiune traianic de la Berzobis, Analele Banatului. Arheologie-Istorie, 19, 2011, 160.
  25. Franzen, P., Matei, Al. V., Marcu, F., The Roman fort at Romita (Dacia). Results of the geophysical survey, Acta Musei Napocensis, 41-42/I, 2004-2005, 165.
  26. Gawlikowski, M., Palmyre. VIII. Les principia de Dioclétien, „Temple des Enseignes”, Varsovie, 1984.
  27. Groh, S., Im Spannungsfeld von Macht und Strategie. Die legio II Italica und ihre castra von Ločica (Slowenien), Lauriacum/Enns und Albing (Österreich), Linz (Forschungen in Lauriacum, 16), 2018.
  28. Johnson, Anne, Römische Kastelle, Mainz, 1987.
  29. Kaba, M., Thermae Maiores legionum II Adiutricis, Budapest, 1991.
  30. Kandler, M., Legionslager und canabae von Carnuntum, in Temporini, H., Haase, W. (ed.), Aufstieg und Niedergang der Römischen Welt, II.6, Berlin – New York, 1977, 633.
  31. Kandler, M., Zu den Grabungen F. Lorgers im Legionslager Ločica (=Lotschitz), Arheološki Vestnik, 30, 1979, 190.
  32. Kandler, M., Vetters, H., Der römische Limes in Österreich, Wien, 1986.
  33. Koschik, H., Visy, Zs., Die Großen Thermen von Weißenburg i. Bay, Mainz, 1992.
  34. Krencker, D., Krüger, E., Lehmann, H., Wachtler, H., Die Trierer Kaiserthermen. I. Ausgrabungsbericht und Grundsätzliche Untersuchungen römischer Thermen, Augsburg, 1929.
  35. Lain, A., Parker, S.T., The Principia of el-Lejjūn (Area A), în Parker, S.T. (ed.), The Roman frontier in central Jordan: final report on the Limes Arabicus Project, 1980-1989, I, Washington, 2006.
  36. Mirtschev, M., Die römischen Thermen in Varna. Les thermes romains à Varna, Sofia, 1967.
  37. Nemeti, Nemeti et al. 2017 Nemeti, S., Nemeti, I. (eds.), Andone-Rotaru, Mariana, Bindea, Diana, Blaga, D., Fábián, I., Fodorean, F.-Gh., Munteanu, M., Nedelea, Luciana, Nemeti, Irina, Nemeti, S., Studii asupra granițelor romane din Dacia. Castrul legionar de la Potaissa. I. Centuriae din praetentura sinistra, Editura Mega: Cluj-Napoca, 2017.
  38. Ohr, K., Die Form der Basilica bei Vitruv, Bonner Jahrbücher des Rheinischen Landesmuseums, 175, 1975, 115-117.
  39. Petrikovits, H.V., Die Innenbauten römischer Legionslager während der Prinzipatszeit, Düsseldorf-Opladen, 1975.
  40. Piso, I., Zur Reform des Gallienus anläßlich zweier neur Inschriften aus den Lagerthermen von Potaissa, Tyche, 29, 2014, 126-146.
  41. Ployer, R., Der norische Limes in Österreich, Wien, 2013, 34-37.
  42. Póczy, K., Németh, M., Szirmai, K., Kocsis, L., Das Legionslager von Aquincum, in Unz, C. (ed.), Studien zu den Militärgrenzen Roms. III. 13. Internationalen Limeskongress Aalen 1983, Stuttgart, 1986, 398.
  43. Rakob, Fr., Storz, S., Die Principia des römischen Legionslagers in Lambaesis, Mitteilungen des Deutschen Archäologischen Instituts, Römische Abteilung, 81, 2, 1974, 266.
  44. Revell, L., Military Bath-houses in Britain – a Comment, Britannia, 38, 235-236.
  45. Sarnowski, T., Fortress of the Legio I Italica at Novae, în Fitz, J. (ed.), Limes. Akten des XI. Internationalen Limeskongresses Székesfehérvár, Aug-Sept 1976, Budapest, 1977, 412.
  46. Sarnowski, T., The Headquarters Building of the Legionary Fortress at Novae (Lower Moesia), în Maxfield, V.A., Dobson, M.J. ed., Roman Frontier Studies 1989. Proceedings of the XVth International Congress of Roman Frontier Studies, Exeter, 1991, 304.
  47. Sarnowski, T., Another legionary groma gate hall? The case of Novae in Lower Moesia, Novae. Studies and Materials, 1, 1995, 37-40.
  48. Sarnowski, T., Intra fines Imperii. Centrum obozu w Novae: wykopaliska 1997- 2002, Światowit. Rocznik Instytutu Archeologii Uniwersytetu Warszawskiego, 4 (45), 2, 2002, 164-165.
  49. Sarnowski, T., In medio castrorum legionis I Italicae at Novae Preserved Remains, 3D Virtual Modelling and Full-size Visualization on the Original Site, in Sommer, C.S., Matešic, S. (ed.), Proceedings of the 23rd International Congress of Roman Frontier Studies Ingolstadt 2015, Mainz, 2018, 356.
  50. Speidel, M.P., Dimitrova-Milčeva, A., The Cult of the Genii in the Roman Army and a New Military Deity, în Temporini, H., Haase, W. ed., Aufstieg und Niedergang der Römischen Welt, II/16.2, Berlin – New York, 1978, 1551-1552.
  51. Számadó, E., Borhy, L., Brigetio Castra Legonis, in Visy, Zs. (ed.), The Roman Army in Pannonia, Budapest, 2003, 77.
  52. Szirmai, K., Előzetes beszámoló az óbudai legiostábor principiáján és közvetlen környékén végzett kutatásokról, Budapest régiségei, 24, 1, 1976, 91-93.
  53. Thébert, Y., Thermes romains d’Afrique du Nord et leur contexte méditerranéen, Rome, 2003.
  54. Trousset, P., Le camp de Gemellae sur le limes de Numidie d’après les fouilles du colonel Baradez (1947-1950), in Fitz, J. (ed.), Limes. Akten des XI. Internationalen Limeskongresses Székesfehérvár, Aug-Sept 1976, Budapest, 1977, 572.
  55. Vegetius Epitoma rei militaris. Epitome of Military Science, trad. Milner, N. P., Liverpool, 2011.
  56. Vetters, H., Lauriacum, in Temporini, H., Haase, W. (ed.), Aufstieg und Niedergang der Römischen Welt, II.6, Berlin – New York, 1977, 363.
  57. Vitruvius Vitruvii Pollionis de architectura libri X. Vitruviu, Despre arhitectură, trad. Cantacuzino, G.M., Costa, T., Ionescu, Gr., București, 1964.
  58. Winkler, G., Legio II Italica. Geschichte und Denkmäler, Jahrbuch des Oberösterreichischen Musealvereines, 116, 1971, 85-107.

Creative Commons Licence
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0 International License