Topoare de silex descoperite în așezările culturii Gumelnița de la Urlați (jud. Prahova), Ciolăneștii din Deal, Țigănești (jud. Teleorman), Surdulești (jud. Argeș) și Uzunu (jud. Giurgiu)

Cercetări Arheologice 27, 2020, 203-223
https://doi.org/10.46535/ca.27.08



Topoare de silex descoperite în așezările culturii Gumelnița de la Urlați (jud. Prahova), Ciolăneștii din Deal, Țigănești (jud. Teleorman), Surdulești (jud. Argeș) și Uzunu (jud. Giurgiu)

Flint axes found in the Gumelnița settlements from Urlați (Prahova County), Ciolăneștii din Deal, Țigănești (Teleorman County), Surdulești (Argeș County) and Uzunu (Giurgiu County)

Authors: Ion Torcică Alin Frînculeasa

Keywords:

topoare de silex, cultura Gumelnița, Urlați, Ciolăneștii din Deal, Țigănești, Surdulești, Uzunu.

flint axes, Gumelnița culture, Urlați, Ciolăneștii din Deal, Țigănești, Surdulești, Uzunu.

Abstract:

Ciolăneștii din Deal, Țigănești (Teleorman County), Surdulești (Argeș County) and Uzunu (Giurgiu County)).
Although flint axes are characteristic discoveries in the settlements of the Gumelnița culture, their approach in specialized studies is rather isolated. This type of piece is the proof of the skill of the prehistoric craftsmen and shows the existence of complex woodworking techniques. In this study, we analysed nine unique pieces coming from three distinct areas, respectively the north of Muntenia (Urlați), south (Uzunu) and the southwest of the same region (Ciolăneștii din Deal, Țigănești and Surdulești). From the Urlați settlement we publish an axe discovered during the systematic investigations in 2018. The five axes from Ciolăneștii din Deal were discovered in the Măgura Țui tell, located in the meadows of the Câinelui stream/rivulet, a tributary of the Vedea River. This site was archaeologically surveyed in 1964-1965 and systematically investigated in 1966 by A. Nițu and Al. Marinescu. From the tell Țigănești comes a large axe representing an isolated find, without connection to the 19th century researches of C. Bolliac and D. Butculescu. The axe from Surdulești comes from the excavations performed by M. Petrescu-Dîmbovița in the tell settlement called Movila de la Eleșteu. It was located on the right bank of the Burdea River, a tributary of the Vedea River and was surveyed in 1946. The large axe from Uzunu (Giurgiu County) is part of the patrimony of the Prahova County Museum of History and Archeology, being purchased along with other 124 other pieces by the respective institution in 1959.

Although flint axes are characteristic discoveries in the settlements of the Gumelnița culture, their approach in specialized studies is rather isolated. This type of piece is the proof of the skill of the prehistoric craftsmen and shows the existence of complex woodworking techniques. In this study, we analysed nine unique pieces coming from three distinct areas, respectively the north of Muntenia (Urlați), south (Uzunu) and the southwest of the same region (Ciolăneștii din Deal, Țigănești and Surdulești). From the Urlați settlement we publish an axe discovered during the systematic investigations in 2018. The five axes from Ciolăneștii din Deal were discovered in the Măgura Țui tell, located in the meadows of the Câinelui stream/rivulet, a tributary of the Vedea River. This site was archaeologically surveyed in 1964-1965 and systematically investigated in 1966 by A. Nițu and Al. Marinescu. From the tell Țigănești comes a large axe representing an isolated find, without no connection to the 19th century researches of C. Bolliac and D. Butculescu. The axe from Surdulești comes from the excavations performed by M. Petrescu-Dîmbovița in the tell settlement called Movila de la Eleșteu. It was located on the right bank of the Burdea River, a tributary of the Vedea River and was surveyed in 1946. The large axe from Uzunu (Giurgiu County) is part of the patrimony of the Prahova County Museum of History and Archeology, being purchased along with other 124 other pieces by the respective institution in 1959.

Download: PDF

How to cite: Ion Torcică, Alin Frînculeasa, Topoare de silex descoperite în așezările culturii Gumelnița de la Urlați (jud. Prahova), Ciolăneștii din Deal, Țigănești (jud. Teleorman), Surdulești (jud. Argeș) și Uzunu (jud. Giurgiu), Cercetări Arheologice, Vol. 27, pag. 203-223, 2020, doi: https://doi.org/10.46535/ca.27.08

Bibliography

  1. Andreescu R.R., Plastica antropomorfă gumelniţeană. Analiza primară, Muzeul Naţional de Istorie a României, Bucureşti, 2002.
  2. Andreescu R.R., Frînculeasa, A., Garvăn, D., Nica, T., Torcică, I., Niţă, L., Dumitraşcu V., Noi cercetări arheologice în Muntenia. Descoperirile de la Urlaţi (jud. Prahova), Argesis. Studii şi comunicări, Seria Istorie, XVI, 2007, 11-37.
  3. Andreescu R.R., Moldoveanu, K., Site under threat. Tell settlements from South-East Romania, Studii de Preistorie, 9, 2012, 123-139.
  4. Andrieşescu, I., Les fouilles de Sultana, Dacia. Récherches et découvertes arheologiques en Roumanie, I, 1924, 51-107.
  5. Berciu D., Cercetări și descoperiri arheologice în regiunea București, Materiale și Cercetări Arheologice, II, 1956, 493-462.
  6. Bolliac C., Excursiunea arheologică din anul 1869 (Relaţiunea către ministrul Cultelor şi Instrucţiunii), în O. Papadima, Opere, vol. II, 1956, 225-257.
  7. Butculescu, D.C., Măgura Calonfirescu (Esploraţiune arheologică), editor D., Măndescu, Buletinul Muzeului Judeţean Teleorman. Seria Arheologie, 3, 2011, 81-102.
  8. Comșa E., Les haches de silex dans l’aire culturelle Gumelnitza du Sud-Est de la Roumanie, Balcanica, XXIII, 1992, 271-279.
  9. Crandel O., The provenance of Neolithic and Chalcolithic stone tools from the sites in Teleorman county, Romania, Buletinul Muzeului Judeţean Teleorman. Seria Arheologie, 5, 2013, 125-142.
  10. Dobrescu R., Quelques observations d’ordre technologique et typologique sur les industries lithiques découvertes à Atmageaua Tătărasca (Sokol, Bulgarie), Materiale și Cercetări Arheologice (Seria Nouă), XIII, 2017, 227-259.
  11. Dumitrescu Vl., Fouilles de Gumelniţa, Dacia. Récherches et découvertes arheologiques en Roumanie, II, 1925, 29-103.
  12. Dumitrescu, Vl., Cu privire la problema topoarelor de silex din Moldova, Studii și Cercetări de Istorie Veche, XII, 2, 1961, 365-375.
  13. Frînculeasa A., Plastica antropomorfă și zoomorfă din epoca neo-eneolitică din patrimoniul Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova,Cumidava, XXVII, 26-46.
  14. Frînculeasa A., Mirea, P., Asupra unei reprezentări zoomorfe descoperite în tell-ul de la Ciolăneştii din Deal, jud. Teleorman, în C. Croitoru (ed.), Perspective ale istoriei locale în viziunea tinerilor cercetători, III, Galaţi, 2007, 37-46.
  15. Frînculeasa A., Preda, B., Garvăn, D., Nica, T., Negrea, O., La hotarul nordic al culturii Gumelnița: așezarea de la Urlați (jud. Prahova), Buletinul Muzeului Județean Teleorman, Seria Arheologie, 10, 2018, 237-278.
  16. Gurova M., Balkan Flint’ – fiction and/or trajectory to Neolithization: Evidence from Bulgaria, Bulgarian e-Journal of Achaeology, 1, 2012, 15-49.
  17. Klimscha Fl., Die Verbreitung und Datierung kupferzeitlicher Silexbeile in Südosteuropa Fernbeziehungen neolithischer Gesellschaften im 5. und 4. Jahrtausend v. Chr., Germania, 85, 2007, 1-31.
  18. Klimscha Fl., Production and use of flint and ground-stone axes at Măgura Gorgana near Pietrele, Giurgiu County, Romania, Lithics: the Journal of the Lithic Studies Society, 31, 2010, 55-67.
  19. Klimscha, Fl. Flint axes, ground stone axes and ”battle axes” of the Copper Age in the Eastern Balkans în Davis. V., Edmonds, M. (eds.), Stone Axe Studies III, Oxbow Books, Oxford, 2011, 2-22.
  20. Klimscha, Fl., Power and prestige in the Copper Age of the Lower Danube, în C. Ștefan, M. Florea, A. Ailincăi și C. Micu (eds.) Studii privind preistoria sud-estului Europei. Volum dedicat memoriei lui Mihai Şimon, Editura Istros, Brăila, 2014, 131=168.
  21. Manolakakis, L., Open-cast fint mining, long blade production and long distance exchange: an example from Bulgaria, în Allard, P., Bostyn, Fr., Giligny, Fr., Lech. J. (eds.), Flint Mining in Prehistoric Europe. Interpreting the archaeological records, BAR International Series, 1891, 2008, 111-121.
  22. Marinescu-Bîlcu, S., Un „atelier” néolihique pour la taille des haches en silex, Archeologickf rozhledy, XVII, 1, 1956, 48-53.
  23. Niţă, L., Frînculeasa, A., Consideraţii asupra materialului litic cioplit descoperit în aşezare gumelniţenă de la Urlaţi (jud. Prahova), Argesis, Studii şi Comunicări, XIV, 2005, 41-53.
  24. Paveleț, E., Uneltele gumelnițene descoperite în așezarea de la Măriuța, com. Belciugatele, Mousaios. Buletinul Muzeului Buzău, VI, 2001, 25-35.
  25. Păunescu, Al., Evoluția uneltelor și armelor de piatră cioplită descoperite pe teritoriul României, Biblioteca de arheologie XV, Editura Academiei, București, 1970.
  26. Pelegrin, J., New experimental Observations for the Characterization of Pressure Blade Production Techinques, în P.M. Degrosiers (ed.) The Emergence of Pressure Blade Making: From Origin to Modern Experimentation, Springer Science, 2012, 465-500.
  27. Pelegrin, J., Observations sur la taille et le polissage de haches en silex, în Produire des haches au Néolithique: de la matière première à l’abandonActes de la table ronde de Saint-Germain-en-Laye, 16 et 17 mars 2007, musée d’Archéologie nationale Textes publiés sous la direction de Pierre-Arnaud de Labriffe et Éric Thirault Paris, Société préhistorique française, 2012 (Séances de la Société préhistorique française, 1), 87-106.
  28. Pétrequin P., Errera, P., Voinea, M., Tsonev, V., Ţurcanu, T., Şerbănescu, S., Kyosak, D., Peresunchak, D., Polischuk, O., L. şi Chernakov, D., Des Alpes à la mer Noire (Bulgarie, Roumanie et Ukraine, în Pétrequin, P., Gauthier, E., Pétrequin, A.-M. (eds.), Jade. Objetssignes et interprétations sociales des jades alpins dans l’Europe néolithique, Tom 3, Collection Les cahiers de la MSHE Ledoux n° 27, Série Dynamiques territoriales n°10, 467-90, Presses Universitaires de Franche-Comté et Centre de Recherche Archéologique de la Vallée de l’Ain Besançon, 2017.
  29. Petrescu-Dîmboviţa, M., Cercetări arheologice la Surduleşti, Materiale și Cercetări Arheologice, I, 1953, 523-642.
  30. Petrescu-Dîmboviţa, M., Sanie, S., Sondajul în tell-ul gumelniţean de la Ciolăneştii din Deal, jud. Teleorman, Arheologia Moldovei, VI, 1969, 41-53.
  31. Niculescu, Gh., Subcarpații dintre Prahova și Buzău. Studiu geomorfologic sintetic, Editura Academiei Române, București, 2008.
  32. Spinei, V., 1971, Descoperiri de topoare din silex în Moldova, Memoria Antiquitatis, 3, 1971, 79-141.
  33. Spiru, I., Aşezări străvechi în raionul Roşiorii de Vede, Materiale și Cercetări Arheologice, V, 1959, 695-707.
  34. Ştefan, Gh., Les fouilles de Căscioarele, Dacia. Récherches et découvertes arheologiques en Roumanie, II, 1925, 138-197.
  35. Torcică, I., Unelte din piatră șlefuită descoperite în așezarea eneolitică de tip tell de la Ciolăneștii din Deal (jud. Teleorman), Buletinul Muzeului Judeţean Teleorman. Seria Arheologie, 2, 2016, 109-118.
  36. Torcică, I., Observații preliminare privind utilajul litic cioplit din tell-ul de la Vitănești – Măgurice (jud. Teleorman), Mousaios, Buletinul Muzeului Județean Buzău, XXI, 2017, 27-43.
  37. Torcică, I., Cultura Gumelnița în vestul Munteniei, Teză de Doctorat, Academia Română. Institutul de Arheologie ,,Vasile Pârvan” București, 2017.
  38. Voinea, V., Ceramica complexului cultural Gumelniţa-Karanovo VI. Fazele A1 şi A2, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2005.

Creative Commons Licence
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0 International License