Programul iconografic al unei sobe de la sfârşitul secolului al XVI-lea descoperită la Oraşul de Floci (jud. Ialomiţa)

Cercetări Arheologice 26, 2019, 243-274
https://doi.org/10.46535/ca.26.09



Programul iconografic al unei sobe de la sfârşitul secolului al XVI-lea descoperită la Oraşul de Floci (jud. Ialomiţa)

The iconographic program of a stove from the end of the 16th century discovered in the City of Flocs, Ialomița county

Authors: Maria–Venera Rădulescu

Keywords:

cahle, locuinţă, călăraş, steag, lance, floare de crin

stove tiles, dwelling, horseman, flag, lance, lily flower

Abstract:

Cercetările arheologice efectuate la Oraşul Floci în campaniile din anii 1978 şi 1980 au scos la lumină urmele unei locuinţe remarcabile, care datează de la sfârşitul secolului al XVI-lea. Din acest loc au fost recuperate mai multe cahle care alcătuiau sistemul de încălzire al casei. Programul iconografic al plăcilor de sobă corespunde momentului istoric în care armata voievodului Mihai Viteazu (1593-1600), membru al Ligii Creştine, se confruntă cu armata otomană.

Cahlele pentru coronament au forma unei flori de crin, un decor inspirat, cred, din ornamentele bisericii Mănăstirii Argeş (1517). Cahlele care compun camera de încălzire a sobei sunt decorate cu trei tipuri de compoziţii, astfel: 1. un oştean ecvestru, spre stânga, care ţine o lance cu un steag, 2. un oştean ecvestru, spre dreapta, ţinând un steag dreptunghiular: el anunţă victoria şi aduce copacul Vieţii Creştine, şi 3. leul care păzeşte arborele Vieţii Creştine. Compartimentul sobei pentru camera de ardere a fost decorat cu plăci cu mijloc circular concav. Aceste plăci de sobă sunt adevărate documente istorice, deoarece reprezintă costumele de călăraşi, armele şi steagurile de război din perioada de reorganizare a armatei din timpul domniei lui Mihai Viteazu (1593 – 1601). Un aspect deosebit de important care a marcat viaţa Oraşului de Floci între secolele XV – XVIII a fost cel al rezistenţei prin credinţă.

Archaeological research carried out at the City of Flocs in the 1978 and 1980 campaigns has brought to light the traces of a remarkable dwelling, dating from the end of the 16th century. From this place were recovered several tiles that made up the heating system of the house. The iconographic program of the stove tiles corresponds to the historical moment when the army of the voivode Michael the Brave (1593-1600), a member of the Christian League, confronts the ottoman army.

The crown tiles are in the shape of a lily flower, a decoration inspired, I think, from the ornaments of the church of Argeş Monastery (1517). The panel tiles that make up the heating chamber of the stove are decorated with three types of compositions, as follows: 1. an equestrian soldier, towards the left, holding a lance with a flag, 2. an equestrian soldier, toward the right, holding a rectangular flag: he announces victory and brings the tree of Christian life, and 3. the lion guarding the tree of Christian life. The compartment of the stove for the combustion chamber was decorated with tiles with a concave circular means. These stove tiles are real historical documents, as they are representing the horsemen costumes, the weapons and the war flags from the army reorganization period during the reign of Michael the Brave (1593 – 1601). A particularly important aspect that marked the life of the City of Flocs between the XVth – XVIIIth centuries was that of resistance by faith.

Download: PDF

How to cite: Maria-Venera Rădulescu, Programul iconografic al unei sobe de la sfârşitul secolului al XVI-lea descoperită la Oraşul de Floci (jud. Ialomiţa), Cercetări Arheologice, Vol. 26, pag. 243-274, 2019, doi: https://doi.org/10.46535/ca.26.09

Bibliography

  1. Atanasiu, V., Mihai Viteazul, Campanii, Editura Militară: Bucureşti.
  2. Atanasiu, V., Concepţia militară a lui Mihai Viteazul, în Paul Cernovodeanu (ed.), Mihai Viteazul. Culegere de studii, Editura Academiei: Bucureşti, 113 – 125.
  3. Batariuc, P. V., Motive decorative de inspiraţie literară pe cahle din secolele XV-XVI, Ars Transsilvaniae, V, 109-122.
  4. Batariuc, P. V., Cahlele din Moldova medievală, secolele XIV-XVII, Editura Istros: Suceava.
  5. Benkö, E., Ughy I., Székelykeresztúri kályhacsempék 15-17 század, Kriterion Könykiadó: Bukarest.
  6. Biedermann, H., Dictionary of Symbolism. Cultural Icons and the Meanings Behind Them. Translated by James Hulbert, Penguin Publishing Group: New York – Oxford.
  7. Biedermann, H., Dicţionar de simboluri, vol. 1-2, Editura Saeculum: Bucureşti.
  8. Bodea, C., O tipăritură spaniolă din 1599 despre campaniile lui Mihai Viteazul din Sudul Dunării, în Paul Cernovodeanu (ed.), Mihai Viteazul. Culegere de studii, Editura Academiei: Bucureşti, 179-189.
  9. Cantea (Cantacuzino), Gh., Cercetări arheologice pe Dealul Mihai Vodă şi împrejurimi, în I. Ionașcu (ed.), Bucureştii de odinioară în lumina cercetărilor arheologice, cap. III, 93-127, explicaţia figurilor: 171-172, 179-182.
  10. Cantacuzino, Gh. D., Observaţii privind unele cahle de la Mănăstirea Mihai Vodă, SCIV, 16, 4, 745-763.
  11. Călători străini despre Ţările Române, vol. III, Maria Holban, M. M. Alexandrescu-Dersca-Bulgaru, Paul Cernovodeanu (ed.), Editura Științifică: Bucureşti.
  12. Călători străini despre Ţările Române, vol. IV, Maria Holban, M. M. Alexandrescu-Dersca-Bulgaru, Paul Cernovodeanu (ed.), Editura Științifică: Bucureşti.
  13. Cernovodeanu, P., Epopeea lui Mihai Viteazul într-o operă istorică engleză a vremii sale, în: Paul Cernovodeanu (ed.), Mihai Viteazul. Culegere de studii, Editura Academiei: Bucureşti, 191-208.
  14. L. Chiţescu, Eug. S. Teodor, Piua Petrii (Oraşul de Floci), com. Giurgeni, jud. Ialomiţa – Sector Grind 1, CCA, campania 1995, nr. 107, Brăila, 89.
  15. Chiţescu, L, Papasima, T., Vlădilă, P., Rădulescu, V., Păunescu,A., Cercetări arheologice în anul 1979 la Piua Petrii (Oraşul de Floci), comuna Giurgeni, jud. Ialomiţa, CA, IV, 120-143.
  16. Chiţescu, L., Papasima, T., Vlădilă, P., Rădulescu, V., Păunescu, A., Cercetările arheologice de la Piua Petrii (Oraşul de Floci), jud. Ialomiţa, CA, V, 129-158.
  17. Crăciun, I., Cronicarul Szamosközy şi însemnările lui privitoare la români, 1566-1608, Tip. Ardealul: Cluj-Napoca, 1928.
  18. Demény, L., Secuii şi Mihai Viteazul, în în Paul Cernovodeanu (ed.), Mihai Viteazul. Culegere de studii, Editura Academiei: Bucureşti, 127- 149.
  19. Eskenasy, V., Rusu, A. A., Cahlele cu cavaler în turnir din cetatea cnezială de la Mălăieşti (jud. Hunedoara), Sargeţia. Acta Musei Devensis, XV, 111-117.
  20. Evseev, I., Dicţionar de simboluri şi arhetipuri culturale, Editura Amarcord: Timişoara.
  21. Franz, R., Der Kachelofen: Entstehung und kunstgeschichtliche Entwicklung vom Mittelalter bis zum Ausgang des Klassizismus, Akademische Druck- u: Graz.
  22. Holl, I., Középkori kályhacsempék Magyarországon, I, Az udvari központok mühelyei és hatásuk a vidéki fazekasságra (XIV. század – XV. század közepe),BudRég, XVIII, 211-278.
  23. Hurmuzaki, Eudoxiu de, Documente privitoare la istoria românilor, culese de Eudoxiu de Hurmuzaki, 1576-1599, III/1, București.
  24. Hurmuzaki, Eudoxiu de, Documente privitoare la istoria românilor, culese de Eudoxiu de Hurmuzaki, 1600-1649, IV/1, București.
  25. Hurmuzaki, Eudoxiu de, Documente privitoare la istoria românilor, culese de Eudoxiu de Hurmuzaki, 1594-1602, XII, București.
  26. Iliescu, A., Puşcaşu, V. M., Plăci ceramice descoperite în cursul cercetărilor de la Cetatea Făgăraş, BMI, XXXIX, 4, 11-16.
  27. Istoria Ţării Româneşti. 1290-1690. Letopiseţul Cantacuzinesc, ediţie critică întocmită de C. Grecescu şi D. Simonescu, seria Cronicile Medievale ale României, III, Editura Academiei: București.
  28. Ionaşcu, I., Zirra, Vl., Berciu, D., Tudor, M., Săpăturile arheologice din sectorul Radu Vodă, Bucureşti, I. Rezultatele săpăturilor arheologice şi ale cercetărilor istorice din anul 1953, Bucureşti, 132-183.
  29. Ionaşcu, I., Zirra, Vl., Mănăstirea Radu Vodă şi Biserica Bucur, în I. Ionașcu (ed.), Bucureştii de odinioară în lumina cercetărilor arheologice, cap. II, 51-89.
  30. Iorga, N., Istoria lui Mihai Viteazul, vol. I, Ministerul Apărării Naționale: Bucureşti.
  31. Kalmár, J., Magyar huszárábrázolásos kályhacsempe a XVI. század végéröl, Magyar Müvészet, XVI, 2, 64-65.
  32. Kvietok, M., Mácelová M., Krása Kachlic, Katalóg výstavy Stredoslovenské Múzeum v Bánskej Bystrici. Uzácne neskorogotické a renesančné kachlice, Banska Bistrica.
  33. Marcu Istrate, D., Cahle transilvane cu cavaleri. IV. Husarul (sec. XVI-XVII), Analele Banatului, 361-387.
  34. Marcu Istrate, D., Cahlele din Transilvania şi Banat de la începuturi până la 1700, Editura Accent: Cluj-Napoca.
  35. Marcu Istrate, D., Catedrala romano-catolică „Sfântul Mihail” şi Palatul episcopal din Alba Iulia. Cercetări arheologice (2000 – 2002), Editura Altip: Alba Iulia.
  36. Morintz, S., Cantacuzino, Gh. D., Săpăturile arheologice din sectorul Mihai Vodă. a. Dealul Mihai Vodă (Arhivele Statului), Bucureşti, I. Rezultatele săpăturilor arheologice şi ale cercetărilor istorice din anul 1953, Bucureşti, 89-126.
  37. Panaitescu, P. P., Documente privitoare la istoria lui Mihai Viteazul, Fundația Regelui Carol I, Bucureşti.
  38. Popescu, R., Istoriile domnilor Ţării Româneşti de Radu Popescu vornicul, Bucureşti, Introducere și ediție critică de Const. Grecescu, Editura Academiei: București.
  39. Puşcaşu, V. M., Plăci ceramice decorative descoperite la Cetatea Făgăraşului în anii 1966-1973, AMM, II, 223-271.
  40. Rădulescu, M. V., Referiri la Oraşul de Floci în secolul al XVII-lea, MN, VII, 135-145.
  41. Rădulescu, M. V., Cahle medievale descoperite în Muntenia decorate cu scena „Leul bărbos păzind copacul vieţii”, CA, XVII, 163-173.
  42. Rădulescu, M. V., Cahlele medievale cu reprezentări de călăraşi valahi descoperite la Oraşul de Floci – Documente istorice, MN, XXII, 31- 41.
  43. Rădulescu, M. V., Cahle de la sfârşitul secolului al XVI-lea descoperite în centrul vechi al oraşului Bucureşti (str. Lipscani, nr. 32-34), în O jumătate de veac în slujba istoriei Bucureştilor. Omagiu profesorului Panait Ion Panait la 80 de ani, vol. II, Mistral Info media, Semne: Bucureşti, 116 – 139.
  44. Rădulescu, M. V., Cahle pentru coronamentul sobelor medievale din Ţara Românească (secolele XIV- XVII), CA, XX, 175-195.
  45. Rădulescu, M. V., Cahle medievale descoperite în Muntenia decorate cu scene inspirate de Legenda Sfântului Ladislau, în Dragoş Măndescu, Marius Păduraru, Ionel Dobre (ed.), Argeşul şi Ţara Românească între medieval şi modern. Studii de istorie şi arheologie. Prinos lui Spiridon Cristocea la 70 de ani, Editura Istros: Brăila-Piteşti, 117-132.
  46. Rădulescu, M. V., Meşteşug, Artă, Document. Cahlele din Ţara Românească (secolele XIV-XVII), Editura Cetatea de Scaun: Târgovişte.
  47. Roth Kaufmann, E., Buschor, R., Gutscher, D., Spätmittelalterliche reliefierte Ofenkeramik in Bern. Herstellung und motive, Staatlicher Lehrmittelverlag: Berna.
  48. Rusu, A. A., Cahlele din Transilvania, Arheologia Medievală, I, 125-154.
  49. Samson, A. Bălăşescu, A., Radu, V., O locuinţă descoperită în situl medieval de la Şibot (jud. Alba), analiza arheologică şi arheozoologică, MCA, serie nouă, XII, 205-230.
  50. Sârbu, I., Istoria lui Mihai Vodă Viteazul, domnul Ţării Româneşti, vol. I, Bucureşti.
  51. Simonescu, D., Cronica lui Baltasar Walther despre Mihai Viteazul în raport cu cronicile interne contemporane, SMIM, III, 7-99.
  52. Slătineanu, B., Plăci de ceramică românească din secolul al XVII-lea, RIR, VIII, 57-70.
  53. Slătineanu, B., Ceramica românească, Fundaţia pentru literatură şi artă “Regele Carol II”; Bucureşti.
  54. Slătineanu, B., Ceramica feudală românească şi originile ei, Editura de stat pentru literatură și artă: Bucureşti.
  55. Stoicescu, N., Despre organizarea pazei hotarelor în Ţara Românească în sec. XV-XVII, SMIM, IV, 191-222.
  56. Stoicescu, N., Curteni şi slujitori. Contribuţii la istoria armatei române, Editura Militară: Bucureşti.
  57. Stoicescu, N., Oastea lui Mihai Viteazul, în Paul Cernovodeanu, Constantin Rezachievici (ed.), Mihai Viteazul. Culegere de Studii, Editura Academiei: Bucureşti, 75-125.
  58. Szendrei, J., A magyar viselet történeti fejlödése, Nemzeti Örökség kiado: Budapest.
  59. Tamási, J., Verwandte Typen in Schweizerischen und Ungarischen Kachelfundmaterial in der Zweiten Hälfte des 15. Jahrhunderts, Ungarisches Landesdenkmalamt: Budapest.
  60. Teodor, E. S., Oraşul de Floci, com. Giurgeni, jud. Ialomiţa – Sector Grind 1, CCA, campania1997, Călăraşi, nr. 56, 48-49.
  61. Voit, P., Holl I., Kelemen, I., Anciens carreaux de poêle hongrois, Corvina: Budapest.

Creative Commons Licence
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0 International License