Fortificații romane din Muntenia: 05. Rucăr

Castellum construit într-o o poziţie strategică la S de pasul Bran; situat la N de satul actual, pe o terasă joasă în zona vărsării pârâurilor Roghina şi Cernea în Dâmboviţa, în punctul „Scărișoara” sau „Câmpul Rucărului”; cercetări: D. Băjan 1904; I. Bogdan-Cătăniciu 1971-1975 şi 1979-1985, fiind cercetată aproximativ 40% din suprafaţa fortificaţie (colţul SV); a fost evidenţiată o singură fază: 1. castellum de lemn şi pământ, plan dreptunghiular, având dimensiunile de 40×60 m; pe latura de S: val de 5,10 m lăţime şi 0,80 m înălţime, înconjurat de două şanţuri, de aprox. 5,10 m deschidere şi 1,20 m adâncime; la colţul de SE au fost identificate urmele unui turn de lemn; via sagularis cu o lăţime de 1 m; în interior au fost descoperite urme ale clădirilor din centrul fortificaţiei şi au fost presupusă prezenţa a două barăci, fiecare având 4 contubernia; datare: epoca traianică – material tegular al cohortei II Flavia Bessorum (IDR II 607), descoperiri monetare care se încheie la 114/117, terra sigillata de la începutul sec. II; la 150 m de castru au fost identificate termele; edificiul termal a fost doar doar sondat de Ioana Bogdan Cătăniciu; dimensiuni: 21×16 m.