A Teutonic stronghold in the Carpathian Mountains

Cercetări Arheologice 30.1, 2023, 285-332
https://doi.org/10.46535/ca.30.1.16



A Teutonic stronghold in the Carpathian Mountains

Authors: Eugen S. Teodor András Sófalvi Dan Ștefan Răzvan Bolba

Keywords:

LIDAR, hillfort, palisade, C14, Teutonic Order

Abstract:

The HiLands Project (2018-2022) brought the opportunity to investigate several main communication corridors within the Curvature Carpathians. At the northern end of Rucăr-Bran Pass we had a great surprise, finding in the woods three strongholds, just one kilometre west of Bran Castle. Several trips on the mountain and two short digging sessions uncovered two hillforts made by the Teutonic Order, and a third one, shortly after they left. Hidden in dense forests, they have been deserted and forgotten, not being recorded in any historical accounts.

The two western strongholds are enclosed by a common outer palisade, as they were built and used together. They are rather small, each with two rows of palisades, separated by a large ditch. The eastern one firstly served as a chalk quarry for the above-mentioned buildings, but two or three generations later was turned into a fortification. The northern long side is made up by a bare cliff, almost vertical, the southern side is closed by a large palisade, with no ditch (as it was not necessary due to the strong slopes).

The downside of our research is the almost complete lack of artefacts from the 13th century, the proposed chronology being based exclusively on C14 AMS technology. Such a situation fuelled the question whether the western complex could be one of the five attested Teutonic fortresses. Its position is outstanding, offering perfect visibility up to the Bran Pass (10 km southward) or down to the Râşnov fortress (12 km northward).

Download: PDF

How to cite: Eugen S. Teodor, András Sófalvi, Dan Ștefan, Răzvan Bolba, A Teutonic stronghold in the Carpathian Mountains, Cercetări Arheologice, Vol. 30.1, pag. 285-332, 2023, doi: https://doi.org/10.46535/ca.30.1.16

Bibliography

  1. Alexandrescu, A., 1973. Contribuţii la cunoaşterea populaţiei autohtone în feudalismul timpuriu din Ţara Bârsei, Cumidava, 7, 47-54.
  2. Alexandrescu, A.D., Constantinescu, N., 1959. Săpăturile de salvare de pe dealul Șprenghi, Materiale și Cercetări Arheologice, 6, 667-678
  3. Alexandrescu, A.D., Pop, I., 1973. Săpăturile de pe Dealul Lempeș, Materiale și Cercetări Arheologice, 10, 231- 234.
  4. Cantacuzino, G., 2001. Cetăţi medievale din Ţara Românească în secolele XIII-XVI, Bucureşti; Ed. Enciclopedică.
  5. Căpăţână D., Teodor E.S., Ioniţă A., Ciupercă B., Bădescu A., 2008. Cetatea de la Tabla Buţii (com. Ceraşu, jud. Prahova) – campaniile arheologice 1995–1996, 1998. Materiale și Cercetări Arheologice S.N. 4: 157–182.
  6. Ciupercă, B., 2010. Câteva observații cu privire la poziția și rolul fortificațiilor de la Slon, jud. Prahova, in H. Pop et al. (eds.), In memoriam Alexandri V. Matei, Cluj-Napoca: Ed. Mega.
  7. Costea, F., 2004. Repertoriul arheologic al Județului Brașov, Brașov: Ed. c2design.
  8. Daicoviciu, C., 1950. Granița de est a Daciei și triburile libere de la hotarele de răsărit ale Daciei, Studii și Cercetări de Istorie Veche , 1, 115–122.
  9. Davidson, S., 2003. Conservation and Restauration of Glass (2nd ed.), Oxford: Butterworth-Heinemann,
  10. Dinu, C., Costache, D., Stăicuţ, G., Constantinescu, E.M., Matei, S., 2011. Contribuţii la repertoriul arheologic al judeţului Buzău. Cercetări de suprafaţă pe Valea Buzăului, Mousaios, 16, 39-104.
  11. Eskenasy, V., 1981. O nouă fortificație românească din Țara Făgărașului – cetatea Comanei (secolele XIII-XIV), Revista Muzeelor și Monumentelor. Monumente istorice și de Artă, 1, 34-44.
  12. Fulton, M.S., 2021. The Two Towers, Medievalist.net.
  13. Hautala, R., Sabdenova, G., 2016. Hungarian Expansion in Cumania on the Eve of the Mongol Invasion of 1241, Archivum Eurasiae Medii Aevi, 22, 71-106.
  14. Ioniță A. 2013. Începuturile colonizării Ţării Bârsei reflectate arheologic, Studii și Cercetări de Istorie Veche și Arheologie, 64 (1–2): 121–132.
  15. Iosipescu, S., 2013. Carpaţii sud-estici în evul mediu târziu. O istorie europeană prin pasurile montane, Brăile: Muzeul Brăilei.
  16. Kavruk, V., Ștefan, M.M., Buzea, D., Bordi, Z.L., 2017. Towards an archaeological and ethnographic network analysis of salt supply routes in Southeastern Transylvania, Istros, 23, 397-430.
  17. Kiriţescu, C., 1989. Istoria războiului pentru întregirea României, 1916-1919, vol. 1, Bucureşti: Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, first ed. 1922.
  18. Marcu Istrate, D., Ioniţă, A., 2019. Marienburg – eine ehemalige Grenzburg in Rumänien. Von der Deutchordensburg zur befestigten ländlichen Siedlung, Mitteilungen der Deutschen Gesellschaft für Archäologie des Mittelalters und der Neuzeit, 32, 125-142.
  19. Moței, F., 2013. Ein unveröffentlichtes mittelalteriches Schwert aus dem Sammlungen des Kronstädter Museum für Geschichte, in K. Gündisch (ed.), Generalprobe Burzenland. Neue Forschungen zur Geschichte des Deutschen Ordens in Siebenbürgen und im Banat, Köln–Weimar–Wien, Böhlau Verlag, 154-159.
  20. Napoli, J., 1997. Recherches sur les fortifications linéar romaines, École Française de Rome.
  21. Nägler, T., Rill, M., 1983. Fortificaţia medievală de pământ din comuna Vurpăr, jud. Sibiu, Materiale şi Cercetări Arheologice, 17, 485-487.
  22. Niedermaier, P., 2013. Zur Siedlungstopographie des Burzenlandes in der Deutschordenszeit, in K. Gündisch (ed.), Generalprobe Burzenland. Neue Forschungen zur Geschichte des Deutschen Ordens in Siebenbürgen und im Banat, Köln–Weimar–Wien, Böhlau Verlag, 58-76.
  23. Novotný, M, 2005. Brána, brány, bránice, in Český rozhlas Region, see https://region.rozhlas.cz/brana-brany-branice-7291006
  24. Nussbächer, G., 1976. Contribuţii la istoricul cetăţii Bran şi a domeniului ei în secolele XIV-XV, Cumidava, 9, 1, 25-33.
  25. Papacostea, Ş., 1993. Românii în secolul al XIII-lea. Între cruciată şi imperiul mongol, Bucureşti: Ed. Enciclopedică.
  26. Pepene, N., 2019. Spada din cetatea de pe Măgura Codlei. Moștenirea cavalerilor teutoni din Transilvania? Historia, 208, mai 2019.
  27. Pinter, Z.K., 2007. Spada și sabia medievală în Transilvania și Banat (secolele IX-XIV), Muzeul Brukenthal: Sibiu.
  28. Popa, A., 2022. From Angustia to Cumidava. The eastern Frontier of Roman Dacia and the mountain passes in the area of the Curvature Carpathians (I), in in V. Sîrbu et al (eds.), Hidden Landscapes. The Lost Roads, Borders and Battlefields on the South-Eastern Carpathians, 241-256.
  29. Popa, R., 2014. Kreuzritterburgen im Südosten Transsilvaniens, in D. Marcu-Istrate, A. Ioniţă (eds.), Radu Popa. Studii şi Articole (1), Cluj-Napoca: Editura Mega, 333-338, first published in IBI Bulletin, 47, 1990/91, 107-112.
  30. Popovici, B.F., 2011. Cetatea dinaintea cetăţii Bran. O poveste a poveştilor, Astra Braşov, S.N., 2 (45), 3-4, 72-77.
  31. Roth, H., 2013. Kronstadt – eine Gründung des Deutschen Ordens?, in K. Gündisch (ed.), Generalprobe Burzenland. Neue Forschungen zur Geschichte des Deutschen Ordens in Siebenbürgen und im Banat, Köln–Weimar–Wien, Böhlau Verlag, 99-105.
  32. Rusu, A.A., 2005. Castelarea carpatică: fortificații și cetăți din Transilvania și teritoriile învecinate: sec. XIII-XIV, Cluj-Napoca: Ed. Mega.
  33. Rusu, A.A., 2013. Die Burgen des Deutschen Ordens im Burzenland. Zu hohe Erwartungen an eine Forschungsfrage?’, in K. Gündisch (ed.), Generalprobe Burzenland. Neue Forschungen zur Geschichte des Deutschen Ordens in Siebenbürgen und im Banat, Köln–Weimar–Wien, Böhlau Verlag, 79-94.
  34. Rusu, A.A, 2019. Castelul şi spada. Cultura materială a elitelor din Transilvania în evul mediu târziu, Cluj- Napoca: Ed. Mega.
  35. Rusu, A.A., 2020. Dicționar de castelologie, Cluj-Napoca: Editura Mega.
  36. Rusu, A.A:, 2022. Râșnov, arx suprema. Studii istorice și arheologice privitoare la cetate, Cluj-Napoca: Editura Mega.
  37. Sîrbu et al. 2021. Unhiding Forested Landscapes. The archaeological index of south-eastern Carpathians, Journal of Ancient History and Archaeology, 8, 2, 190-201.
  38. Sófalvi, A. 2014. Határvédelem a Székelyföldön Bethlen Gábor korában. In Dáné, V. et al. (eds): Bethlen Erdélye, Erdély Bethlene. A Bethlen Gábor trónra lépésének 400. évfordulóján rendezett konferencia tanulmányai, Kolozsvár: Erdélyi Múzeum Egyesület, 675-686, 712-716.
  39. Sófalvi, A., 2018. A Barcaság határai és 13. század eleji településképe a Német Lovagrend adományleveleiben. In Dóra Mérai (et al., eds.), Genius loci. Laszlovszky 60, Budapest: Archaeolingua Fundation, 60-63.
  40. Sófalvi, A., 2019. Weapon finds from King’s Rock Castle, Dacia N.S., 62-63, 2018-2019: 287-310.
  41. Sófalvi, A., 2021 a. Raport de cercetare arheologică preventivă. Podu Dâmboviței – Cetatea Oratea (com. Dâmbovicioara, jud. Argeș). 31 August 2021.
  42. Sófalvi, A., 2021 b. The Karácsonkő castle: an outpost of the eastern side of the Carpathians, Hungarian Journal, 10, 4, 27-38.
  43. Sófalvi, A., 2023. Castles beyond the Eastern Borders of the Medieval Kingdom of Hungary – Expansionism from the Early 13th Century to the Mid-14th Century, in Fortification and Sovereign Powers – Fortfied Architecture and Control of Territories (1180-1340), Acts of the Carcassonne conference, 18 to 21 november 2021, Villemur-sur- Tarn: Loubatière, 82-95.
  44. Sófalvi, A., Feld, I., 2020. Die Burgenbautätigkeit des Deutschen Ordens im Burzenland, Zeitschrift für Burgenforschung und Denkmalplege, 1, 11-18.
  45. Spinei, V., 1982. Moldova în secolele XI-XIV. București: Ed. Științifică și Enciclopedică.
  46. Spinei, V. 1992. Circulația unor piese de cult în regiunile românești nord-dunărene în secolele X-XVII, Arheologia Moldovei, 15, 153-175.
  47. Spinei, V., 2008. The Cuman bishopric – genesis and evolution, in F. Curta (ed.), The Other Europe in the Middle Ages. Avars, Bulgars, Khazars, and Cumans, Leiden, Boston: Brill, 413-456.
  48. Stoicescu, N., 1980. Constituirea statelor feudale româneşti, Bucureşti: Ed. Academiei.
  49. Suciu, C., 1966. Dicționar istoric al localităților din Transilvania (vol. 1, A-N), București: Editura Academiei.
  50. Suciu, C., 1968. Dicționar istoric al localităților din Transilvania (vol. 2, P-W), București: Editura Academiei.
  51. Ștefan, D., Ștefan, M., 2018. Teledetecție și arheologie montană în Carpații de Curbură. Fortificațiile de la Vârful lui Crai, Istros, 24, 219-288.
  52. Ștefan, M., Ștefan, D., Buzea, D.L., 2019, Noi cercetări asupra fortificațiilor de la Teliu, jud. Brașov, Angustia, 23, 229-256 .
  53. Teodor, E.S., 2021. Digging the Frontier, tackling the Epidemics. Researches on Bran Pass, Cercetări Arheologice, 28, 2, 361-401.
  54. Teodor, E.S., 2022 a. A frontier road crossing the Southern Carpathians. The upper part of Limes Transalutanus, in V. Sîrbu et al (eds.), Hidden Landscapes. The Lost Roads, Borders and Battlefields on the South-Eastern Carpathians, 279-334.
  55. Teodor, E.S., 2022 b. A new Roman post on Limes Transalutanus at Oratea, Cercetări Arheologice, 29, 1, 155-184.
  56. Teodor, Bolba 2022. Mountain Passes and Battlefields: Rucăr-Bran corridor, in V. Sîrbu et al (eds.), Hidden Landscapes. The Lost Roads, Borders and Battlefields on the South-Eastern Carpathians, 387-429.
  57. Teodor, E.S., Dumitrașcu, E., 2019. Excavations at the Eastern Gate of the Băneasa Roman Fort, Cercetări Arheologice, 26, 103-124.
  58. Toda, O., 2013. Evidence on the engineering and upkeep of roads in late medieval Transylvania, Annales Universitatis Apulensis, SH, 17, 2, 173-200.
  59. Țentea, O., Călina, V., Manea, I., 2022. Drumul și castrul roman de la Copăceni (com. Racovița, jud. Vâlcea). reevaluarea recentă a unor monumente uitate, Cercetări Arheologice, 29, 2, 557-572.
  60. Țiplic, I.,M., 2002. Considerații cu privire la liniile întărite de tipul prisăcilor din Transilvania (sec. IX-XIII), Acta Terrae Septemcastrensis, 1, 147-164.
  61. Ţiplic, I.M., 2006. Organizarea defensivă a Transilvaniei în Evul Mediu (secolele X-XIV), Bucureşti: Ed. Militară.
  62. Țiplic, I.M., 2007. Istoria fortificațiilor medievale timpurii din Transilvania (927/934-1257) între mit, naționalism și arheologie, Iași: Institutul European.

Creative Commons Licence
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0 International License