Un voievod valah redat pe cahle placă descoperite la Văleni, jud. Dâmboviţa (sf. sec. XIV- începutul sec. XV) O filă din repertoriul iconografic al cahlelor medievale româneşti

Cercetări Arheologice 29.2, 2022, 687-698
https://doi.org/10.46535/ca.29.2.13



Un voievod valah redat pe cahle placă descoperite la Văleni, jud. Dâmboviţa (sf. sec. XIV- începutul sec. XV) O filă din repertoriul iconografic al cahlelor medievale româneşti

A Wallachian Voivode rendered on Stove Tiles discoveries in Valeni, Dâmboviţa county (end of the 14th century – beginning of the 15th century). A tab from the iconographic repertoire of Romanian medieval stove tiles

Authors: Maria–Venera Rădulescu

Keywords:

cahle, surcot, mantie, coroană, lance, daga

stove tiles, overcoat, mantle, crown, lance, dagger

Abstract:

Studiul prezintă două cahle-placă, fragmentare, nesmălţuite, descoperite întâmplător, în anul 1873, la Văleni, o mica localitate situată în partea de Nord-Est a podişului Getic, la poalele Munţilor Carpaţi, pe valea râului Dâmboviţa. Compoziţia redă un personaj pedestru, văzut frontal, încoronat, înveşmântat în surcot, bogat ornamentat, având pe umeri o mantie îmblănită. Cu mâna dreaptă susţine o lance, în poziţie verticală, iar cu mâna stângă, ridicată, ţine o daga. Realizarea plastică este opera unui meşter popular. Pe baza unor analogii stilistice cu alte artefacte, s-au putut determina modelele care au inspirat creaţia acestor piese. Astfel, în efigiile unor ducaţi emişi de Mircea cel Bătrân (1386-1418), voievodul este reprezentat încoronat, purtând surcot şi mantie, ţinând cu mâna dreaptă o lance, în poziţie verticală. Pentru chenarul cahlelor de la Văleni, meşterul popular s-a inspirat din chenarul pietrei tombale a voievodului Nicolae Alexandru Basarab (1352-1364), lespede aflată în biserica domnească de la mănăstirea Negru Vodă din Câmpulung Muscel. Pe baza acestor date, se poate deduce executarea cahlelor de la Văleni în perioada cuprinsă între sfârşitul secolului al XIV-lea şi primii ani ai secolului următor. În compoziţie, presupunem că este redat voievodul Mircea cel Bătrân


The study presents two fragmentary, unglazed stove tiles, discovered by chance, in 1873, in Văleni, a small town located in the North-Eastern part of the Getic Plateau, at the foot of the Carpathian Mountains, in the valley of the Dâmboviţa River. The composition depicts a pedestrian character, seen from the front, crowned, draped in an overcoat, richly ornamented, wearing a fur mantle over his shoulders. With his right hand he holds a lance, in a vertical position, and in his left hand, raised, he holds a dagger. The artistic creation is the work of a folk craftsman. Based on stylistic analogies with other artifacts, the models that inspired the creation of these pieces could be determined. Thus, in the effigies of ducats issued by Mircea the Elder (1386-1418), the voivode is represented crowned, wearing an overcoat and mantle, holding a lance with his right hand, in a vertical position. For the border of the Văleni tiles, the folk craftsman was inspired by the border of the tombstone of voivode Nicolae Alexandru Basarab (1352-1364), which is located in the royal church at the Negru Vodă monastery from the town of Câmpulung Muscel. Based on these data, it can be deduced that the tiles from Văleni were executed in the period between the end of the 14th century and the first years of the next century. In the composition, we assume that the voivode Mircea the Elder is represented.

Download: PDF


How to cite: Maria-Venera Rădulescu, Un voievod valah redat pe cahle placă descoperite la Văleni, jud. Dâmboviţa (sf. sec. XIV- începutul sec. XV) O filă din repertoriul iconografic al cahlelor medievale româneşti, Cercetări Arheologice, Vol. 29.2, pag. 687-698, 2022, doi: https://doi.org/10.46535/ca.29.2.13


Bibliography


  1. Bank, A. 1985. Byzantine Art in the Collections of Soviet Museums. Leningrad: Aurora Art Publishers.
  2. Bešlagić, Š. 1956-1957. Les “Stećak” de Duvanjsko Polje. Starinar VII-VIII: 375-396.
  3. Beza, M. 1937. Urme româneşti în Răsăritul ortodox, ediţia a 2-a. Bucureşti: Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului, Imprimeria Naţională.
  4. Chihaia, P. 1974. Din cetăţile de scaun ale Ţării Româneşti. Bucureşti: Ed. Meridiane.
  5. Constantinescu, N. 2010. Basarab I şi Vladislav I la Argeş – Mărturii din biserica domnească „Sf. Nicolae” – 1.Data executării grafitului cu ştirea morţii lui Basarab I. – 2. Din nou despre Vlaicu Vodă – ctitor şi donator la Athos. Argesis. Studii şi comunicări. Seria Istorie XIX: 21-42.
  6. Dicţionar de artă 1998. Dicţionar de artă. Forme, Tehnici, Stiluri artistice, vol. II, M. Popescu (coord.). București: Ed. Meridiane.
  7. DRH I, B. 1966. Documenta Romaniae Historica, B. Ţara Românească, I, volum întocmit de P. P. Panaitescu şi Damaschin Mioc, Bucureşti: Editura Academiei R. S. R.
  8. Enlart, C. 1927. Manuel d’archéologie française – depui le temps mèrovingiens jusqu’a la Renaissance, tom. III. Paris: Editions Auguste Picard.
  9. Holban, M. 1962. Contribuţii la studiul raporturilor dintre Ţara Românească şi Ungaria angevină. Studii. Revistă de istorie, XV, nr. 2: 315- 347.
  10. Iliescu, Oct. 1956. Cu privire la problema realizării unui „corpus” al monedelor feudale româneşti. Studii şi Materiale de Istorie Medie I: 285- 323.
  11. Iliescu, Oct. 2008. Monedele lui Mircea cel Bătrân. Brăila: Ed. Istros. Istoria românilor 2012. Istoria românilor. De la universalitatea creştină către Europa „patriilor”, vol. IV, ediţia a 2-a, coordonatori: acad. Şt. Ştefănescu, acad. C. Mureşan, acad. I. A. Pop, Bucureşti: Ed. Enciclopedică.
  12. Lahovari, G. I., Brătianu, C. I., Tocilescu, G. I. 1902. Marele Dicţionar Geografic al României, 5. Bucureşti: Stab.grafic J. V. Socecu.
  13. Leunclavius, J. 1591. Historiae Musulmanae Turcorum de monumentis ipsorum excriptae libri XVIII. Frankfurt:  Apud heredes Andreae Wecheli, Claudium Marnium & Ioann. Aubrium.
    Millet, G. 1919. L’ancien art serb. Les ėglises. Paris, editeur E. de Boceard
  14. Moisil, C. 1915. Efigiile monetare ale domnilor români. Buletinul Societăţii Numismatice Române XII, nr. 25: 128-135.
  15. Năsturel, P. Ş. 1951. Aux origines des relations roumano-athonites: l’icône de Saint Athanase de Lavra du voϊvode Vladislav, Actes du VI-e Congrès d’ Ėtudes byzantines, Paris, 1948, t. II. Paris: 307-314.
  16. Nicolescu, C. 1970. Istoria costumului de Curte în Ţările Române. Bucureşti: Ed. Meridiane. Scurtă istorie a artelor 1957. Scurtă istorie a artelor plastice în RPR. I. Arta românească în epoca feudală. București: Ed. Academiei R. P. R.
  17. Ştirbu, C. 1981. Effigies conventionnelles et effigies-portrait dans l›art monétaire de la Valachie et de la Moldavie du XIVe au XVIIIe siècles, în: La numismatique source de l’histoire de l’art et de l’histoire des idées. Travaux présentés au XVe Congrès International des Sciences Historiques, Bucarest, 11 Aoűt, 1980: 75 – 87. Bucureşti:Editura Ştiinţifică şi enciclopedică.
  18. Ştirbu, C. şi Stancu, P. 1982. Observaţii asupra emisiunilor monetare ale Ţării Româneşti (1365 – 1418) pe baza analizelor prin metode nucleare. Cercetări Numismatice 4: 57- 93.
  19. Vătăşianu, V. 1959. Istoria artei feudale în Ţările Române, vol. I. Bucureşti: Ed. Academiei R. P. R. Viollet le Duc, E, E. 1873. Dictionnaire raisonnė du Mobilier français de l’ėpoque Carolingienne a la Renaissance, t. IV. Paris: A. Morel& Cie Editeurs.
  20. Viollet le Duc, E, E. 1874. Dictionnaire raisonnė du Mobilier français de l’ėpoque Carolingienne à la Renaissance, t. V. Paris: A. Morel& Cie Editeurs.
  21. Vlădescu, Cr. 1974-1975. Arme albe şi armuri folosite de oştile române în secolul al XVI-lea. Studii şi Materiale de Muzeografie şi Istorie Militară, tom 7- 8: 151-180.

Creative Commons Licence
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0 International License