Cercetări arheologice preventive la Cetăţeni – „Cetăţuia”, judeţul Argeș (2020)

Cercetări Arheologice 29.2, 2022, 485-512
https://doi.org/10.46535/ca.29.2.04



Cercetări arheologice preventive la Cetăţeni – „Cetăţuia”, judeţul Argeș (2020)

Rescue archaeological excavations at Cetăţeni – ‘Cetăţuia’, Argeș County (2020)

Authors: Dragoș Măndescu Ioan-Andi Pițigoi Ionel-Codruț Florea

Keywords:

Cetățeni, Mănăstirea Cetățuia Negru Vodă, cercetări preventive, a doua epocă a fierului, evul mediu

Cetățeni, Cetățuia Negru Vodă Cloister, rescue archaeology, Late Iron Age, Middle Ages

Abstract:

În acest raport sunt prezentate rezultatele primare ale cercetării arheologice preventive efectuate în august septembrie 2020, pe vârful monticolului „Cetățuia”, în incinta Mănăstirii Cetățuia Negru Vodă din cătunul Valea Cetățuia, comuna Cetățeni, județul Argeș, pe amplasamentul propus al unei viitoare construcții cu destinația de chilii, trapeză și spațiu administrativ.

Suprafața supusă cercetării preventive se află la extremitatea sudică a micului platou de pe vârful monticolului, la peste 700 m altitudine, pe muchia unui versant ce coboară aproape vertical către Valea Chiliilor. Perimetrul a făcut parte din ansamblul cetății dacice și al celei medievale ce au funcționat aici în secolele II a.Chr.-I p.Chr., respective XIII-XV, și a fost ocupat în ultima jumătate de secol de construcții ce țineau de organizarea mănăstirii. Intervențiile moderne au afectat într-o măsură însemnată patrimoniul arheologic de aici.

La momentul începerii cercetării preventive, o parte a suprafeței (partea estică, circa 25m2) era deja afectat de săpături nesupravegheate arheologic ce au dus la îndepărtarea unor segmente întregi de depuneri mai vechi. Suprafața totală cercetată efectiv prin săpătură arheologică a fost de 90 m2.

Din cauza stâncii cu o pantă accentuată aici și a marginii prăpastiei de la extremitatea sudică a platoului, perimetrul respectiv nu a fost propice locuirii în epoca dacică și în cea medievală. Tocmai de aceea, cu câteva excepții (cinci la număr), complexele arheologice au fost absente. Depunerile arheologice sunt totuși prezente, fiind reprezentate de straturi cu materiale (resturi menajere – fragmente ceramice, mici piese metalice rezultate în primul rând de la construcții – cuie, scoabe, piroane, dar și două bolțuri de arbaletă, în sfârșit, o cantitate mare de oase de animale) aruncate sau alunecate de pe micul platou de pe vârf, aflat imediat la nord de zona cercetată, unde în epoca dacică și în cea medievală se afla restrânsa zonă rezidențială.

Au fost reperate cinci complexe arheologice: trei intervenții în stâncă (o terasare, o albiere rectangulară și urmele unei posibile palisade), a căror datare rămâne incertă în lipsa unui material concludent asociat, o aglomerare de materiale de construcție (blochete de gresie) din cea de-a doua epocă a fierului, precum și parte din oasele scheletului unui defunct (reînhumare) depuse grupat într-un nivel post-medieval.

This report presents the primary results of the rescue archaeological research carried out in August-September 2020, on the peak of ‘Cetățuia’ hillock, in the precinct of the Cetățuia Negru Vodă Cloister from Valea Cetățuia hamlet, Cetățeni commune, Argeș county, on the proposed emplacement of a future construction with destination of cells, refectory and administrative hall.

The area under rescue archaeological excavation is placed at the southern end of the small plateau existent on the peak of the hillock, at over 700 m altitude, on the edge of a slope that descends almost vertically towards Valea Chiliilor. The perimeter was part of the Dacian and medieval fortresses that functioned here during the 2nd c. BC– 1st c. AD, and the 13th-15th centuries, respectively, and was occupied in the last half century by constructions related to the organization of the cloister. Recent times interventions have significantly affected the archaeological heritage.

At the beginning of the rescue research, part of the perimeter (the eastern part, about 25m2) was already affected by some diggings unattended archaeologically that led to the entire removal of significant portions of older fillings or layers. The total area actually investigated by archaeological excavation was 90 m2.

Due to the rock with a steep slope and the edge of the precipice at the southern extremity of the plateau, the perimeter was not suitable for living neither in the Dacian or medieval eras. That is why, with a few exceptions (five in number), the archeological features were absent. However, the archaeological deposits are still present, being represented by fillings containing materials (household waste – potsherds, small metal parts resulting primarily from constructions – nails, clamps, but also two crossbow bolts, finally a large amount of animal bones) thrown or slipped from the small plateau on the peak, located just north of the researched area, where in the Dacian and medieval eras there was the narrow residential area.

Five archeological features were found: three interventions in the bedrock (a terrace, a rectangular hollow and the traces of a possible palisade) whose dating remains uncertain in the absence of a conclusive associated material, an agglomeration of construction materials (sandstone blocks) from the Late Iron Age, as well as parts of a human skeleton reburied in a post-medieval layer.

Download: PDF

How to cite: Dragoș Măndescu, Ioan-Andi Pițigoi, Ionel-Codruț Florea, Cercetări arheologice preventive la Cetăţeni – „Cetăţuia”, judeţul Argeș (2020), Cercetări Arheologice, Vol. 29.2, pag. 485-512, 2022, doi: https://doi.org/10.46535/ca.29.2.04

Bibliography

  1. Alexiu, V., Stănescu, Gh., Nicolae, C. și Popa, I. 1998. Rezervații și monumente ale naturii din județul Argeș. Pitești: Editura Cultura.
  2. Alexandrescu, C., Anton, I., Băcanu, I. și Popescu-Argeșel, I. 1980. Argeș. Monografie, București: Editura Sport- Turism.
  3. Antonescu, D. 1984. Introducere în arhitectura dacilor. București: Editura Tehnică.
  4. Babeș, M. 1999. Stațiunea geto-dacă de la Cetățeni. Descoperiri și informații recuperate. Studii și cercetări de istorie veche și arheologie 50, 1-2: 11-31.
  5. Barco, A. și Nedelcu, E. 1974. Județul Argeș. București: Editura Academiei.
  6. Butculescu, D. C. 2009. Călătorii și explorațiuni arheologice în Muscel, ed. D. Măndescu, Pitești: Editura Ordessos.
  7. Chițescu, L. 1976. Cercetări arheologice la Cetățeni, județul Argeș. Cercetări Arheologice 2: 155-188.
  8. Chițescu, L. 1981. Cetatea de piatră de la Cetățeni, jud. Argeș – centrul unei formațiuni statale geto-dace dinainte de Burebista. Muzeul Național 5: 71-74.
  9. Chițescu, L. 1992. Elemente definitorii ale centrului voievodal de la Cetățeni puse în lumină de cercetarea arheologică a anilor din urmă. Cercetări Arheologice 9: 85-90.
  10. Chițescu, L. și Păunescu, A. 1992. Cercetările arheologice din cuprinsul necropolei voievodale de la Cetățeni, județul Argeș. Cercetări Arheologice 9: 52-56.
  11. Drăghiceanu, V. 1912. Cetatea și schitul Negru-Vodă. Raport adresat Comisiunii Monumentelor Istorice asupra antichităților din comuna Cetățeni, județul Muscel. Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice 5, 18: 89-94.
  12. Ferencz, I. V. și Căstăian, M. C. 2019. Turnul-locuință – simbol al puterii nobiliare în Dacia. Studiu de caz, Ardeu-„Cetățuie”, în: A. Zanoci și M. Băț (ed.), Contribuții la preistoria și istoria antică a spațiului carpato-danubiano-pontic. In honorem professoris Ion Niculiță natalia sua octogesima celebrantis: 409-420. Chișinău: Editura Cartdidact.
  13. Glodariu, I. 1983. Arhitectura dacilor – civilă și militară (sec. II î. e. n. – I e. n.). Cluj-Napoca: Editura Dacia.
  14. Ilie, M. 1971. Geomorfologia județului Argeș. Studii și Comunicări – Muzeul Județean Argeș 3: 9-40.
  15. Măndescu, D. 2006. Cetățeni. Stațiunea geto-dacă de pe valea Dâmboviței Superioare. Brăila: Editura Istros.
  16. Măndescu, D. 2009. Cisternele cetății geto-dacice de la Cetățeni, în : A. Zanoci, T. Arnăut și M. Băț (ed.), Studia Archeologiae et Historiae Antiquae. Doctissimo viro Scientiarum Archeologiae et Historiae Ion Niculiță, anno septuagesimo aetatis suae, dedicatur: 255-263. Chișinău: Universitatea de Stat din Moldova.
  17. Măndescu, D. și Mestecăneanu, A. 2019. Un instrument muzical de la Cetățeni și o dată de cronologie absolută care intrigă. Argesis. Seria Istorie 28: 65-82.
  18. Păunescu, A. 1976. Obiecte de podoabă descoperite în necropola medievală de la Cetățeni, jud. Argeș. Muzeul Național 3: 257-264.
  19. Păunescu, A. și Cristocea, S. 1984. Cercetările arheologice din sectorul „Monumente” de la Cetățeni, jud. Argeș. Cercetări Arheologice 7: 137-141.
  20. Popa, R. 1977. Observații privind zidurile de mortar din cetățile dacice hunedorene. Sargetia 13: 277-284.
  21. Popescu-Argeșel, I. 1980. Complexul cheilor din bazinul Dâmboviței. Studii și Comunicări – Muzeul Județean Argeș 5: 11-20.
  22. Purnichi, V. 2008. Așezarea de la Cetățeni-Mușcel în epoca veche și medie. Câmpulung: Editura Larisa.
  23. Răuțescu, I. și Petrescu, Z. 1956. Schitul Cetățuia Negru Vodă. Glasul Bisericii 15, 3-4: 152-162.
  24. Rosetti, D. V. 1960. Un depozit de unelte, câteva ștampile anepigrafice și o monedă din a doua epocă a fierului. Studii și cercetări de istorie veche 11, 2: 391-403.
  25. Rosetti, D. V. 1962. Șantierul arheologic Cetățeni. Materiale și Cercetări Arheologice 8: 73-88.
  26. Rosetti, D. V. 1969. Au fost amazoane în Dacia? Magazin Istoric 3, 11 (32): 90-94.
  27. Rosetti, D. V. și Chițescu, L. 1973. Cetatea geto-dacică de la Cetățeni, județul Argeș. Buletinul Monumentelor Istorice 42, 4: 55-58.
  28. Rusu, A. A. 2005. Castelarea carpatică. Fortificații și cetăți din Transilvania și teritoriile învecinate (sec. XIII-XIV). Cluj-Napoca: Editura Mega.
  29. Tătulea, C. M. 1981. Sondaj arheologic în cetatea geto-dacică de la Bâzdâna (jud. Dolj). Materiale și Cercetări Arheologice. A 15-a Sesiune Națională de Rapoarte, Muzeul Județean Brașov: 218-225.
  30. Ujvàri, I. 1972. Geografia apelor României. București: Editura Științifică.
  31. Vasilescu, A. 1945. Cetatea Dâmbovița. Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice 38, 123-126: 25-53.

Creative Commons Licence
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0 International License