An Archaeology of the Contemporary Past: Excavations in the Grozăveşti Park, Bucharest

Cercetări Arheologice 18-19, 2012, 259-291
https://doi.org/10.46535/ca.18-19.10



An Archaeology of the Contemporary Past: Excavations in the Grozăveşti Park, Bucharest

Authors: Sorin Oanță-Marghitu

Keywords:

archaeology of the contemporary past; Bucharest; functionalism; communism; ideology

Abstract:

Articolul prezintă rezultatele săpăturilor arheologice preventive din Bucureşti – Parcul Grozăveşti desfăşurate în 2005 şi 2007. Parcul a fost amenajat pe o movilă formată prin depunerea în anii 1980 de resturi de materiale de construcţii, pământ, deşeuri şi diferite obiecte. Este discutat raportul dintre discursurile modernităţii care au structurat peisajul urban de-a lungul timpului şi discursul arheologic. Arheologia trecutului apropiat construieşte durata timpului prin imaginile dinamice ale unui prezent – amestec de diferite timpuri, materialităţi cu biografii şi vârste diferite, cu distrugeri şi refaceri. Se referă la modul în care memoria este manipulată prin producerea spaţiului şi dezvăluie starea nudă a modernităţii, de proiect veşnic nefinalizat. Arheologia spune o poveste a diferitelor „clase-obiect”, a căror istorie a fost scrisă întotdeauna de altcineva.

Download: PDF

How to cite: Sorin Oanţă-Marghitu, An Archaeology of the Contemporary Past: Excavations in the Grozăveşti Park, Bucharest, Cercetări Arheologice, Vol. 18-19, pag. 259-291, 2012, doi: https://doi.org/10.46535/ca.18-19.10

Bibliography

  1. Ph. Aries, Le temps de l’histoire, Monaco, 1954.
  2. R. Barthes, Mythologies, Paris, 1957.
  3. S. Bănulescu, Drum în câmpie, Bucureşti, 1960.
  4. A. Besançon, Les origines intellectuelles du leninisme, Paris, 1977.
  5. V. Bilciurescu, Bucureşti şi bucureşteni de ieri şi de azi, Bucureşti, 2003.
  6. G. Bogza, Scrieri în proză IV, Bucureşti, 1959.
  7. M. Boia, „Noi cartiere pe harta oraşului”, Bucureşti, 6, 1968, 367-375.
  8. L. Borş, „Azilul Elena Doamna”, Boabe de Grâu, Revistă de Cultură, educaţie a Poporului, Librăria de Stat, 3 (5), 1932, 147-165.
  9. P. Bourdieu, « Une classe objet », Actes de la recherche en sciences sociales 17-18, 1977, 2-5.
  10. V. Buchli, „Khrushchev, modernism, and the fight against petit-bourgeois consciousness in the Soviet home”, Journal of Design History (Oxford), 10 (2), 1997, 161-176.
  11. V. Buchli, An archaeology of socialism, Oxford, 2000.
  12. A. Buhoiu (coord.), 4 martie 1977. Secunde tragice, zile eroice. Din cronica unui cutremur, Iaşi, 1977.
  13. Gh.I. Cantacuzino, Mănăstirea Cotroceni, Bucureşti, 1968.
  14. N.G. Caranfil, D. Pavel, D.R. Corbu, G. Vladimirescu, A.G. Vuzitas, Lucrările de asanare a lacurilor din Valea Colentinei, Bucureşti, 1936, extras din Buletinul Institutului Român de Energie 4 (4).
  15. M. Cârneci, Artele plastice în România. 1945-1989, Bucureşti, 2000.
  16. N. Ceauşescu, Omul şi afirmarea personalităţii sale în societatea socialistă, Bucureşti, 1981.
  17. A. Cebuc, „Aspecte din viaţa unor mahalale bucureştene în perioada 1900-1944”, Materiale de Istorie şi Muzeografie, 1, 1964, 101-117.
  18. L. Chelcea, Bucureştiul postindustrial. Memorie, dezindustrializare şi regenerare urbană, Iaşi, 2008.
  19. B. Ciho, M. Constantin, D. Folescu, G. Lupu, I. Opriş, A. M. Orăşanu, M. Pupeza, N.Vlădescu, Muzeul Naţional Cotroceni, Bucureşti, 1993.
  20. G. Cina, Bucureşti, de la sat la metropolă. Identitate urbană şi noi tendinţe/Bucharest, from village to metropolis. Urban identity and new trends, Bucureşti, 2010.
  21. V. Ciotlec, „În Grozăveşti”, in M. Mihalache (ed.), Mărturii despre Luchian, Bucureşti, 1966 [1907], 63-65.
  22. Tabera Cotroceni din anulu 1863, Bucureşti, 1867.
  23. P. Daich, „Noi construcţii în capitala patriei”, Materiale de Istorie şi Muzeografie, 2, 1965, 143-162.
  24. F. Dame, Bucureştiul în 1906, Piteşti, 2007 [1907].
  25. P. Derer, „Istoria unei restructurări anunţate. ‘Rădăcinile’ restructurării zonei centrale din Bucureşti”, Historia Urbana, 3 (1-2), 1995, 187-191.
  26. D.I. Dobrescu, „Viitorul Bucureştilor’~ in A. Pippidi, Bucureşti. Istorie şi urbanism, Bucureşti, 2002 [1934], 262-301.
  27. A. Duţu, „Preocupări ale Consiliului Municipal din Bucureşti privind modernizarea industriei morăritului (1848-1900)”, Bucureşti 5, 1967, 308-317.
  28. N. Filimon, „Grădinile din Bucureşti. Buletinul orticol”, in Nicolae Filimon, Opere, Bucureşti, 2005, 1054-1055.
  29. G.D. Florescu, Din vechiul Bucureşti. Biserici, curţi boiereşti şi hanuri între 1790-1791 după două planuri inedite de la sfârşitul veacului al XVIII-lea, Bucureşti, 1935.
  30. F. Georgescu, „Focul cel mare’ din martie 1847″, Bucureşti, 7, 1969, 55-66.
  31. F. Georgescu, D. Berindei, A. Cebuc, P. Cemovodeanu, P. Daiche, S. Ionescu, P.l Panait, C. Şerban (ed.), Istoria oraşului Bucureşti, I, Bucureşti, Muzeul de Istorie a oraşului Bucureşti, 1965.
  32. F. Georgescu, S. Ionescu, M. Cantili, Bucureşti oraşul nostru. Ghid, Bucureşti, Comitetul pentru Cultură şi Artă al Municipiului Bucureşti, 1970.
  33. Bucureşti. Ghid oficial cu 20 hărţi pentru orientare, Bucureşti, Literatură şi Artă „Regele Carol II”, 1934.
  34. N. Ghinea, „Sate din secolele XV-XIX pe teritoriul oraşului Bucureşti. Clanţa, Cârstieneşti, Herăstrău şi Băneasa”, Bucureşti, 11, 1992, 78-92.
  35. C.C Giurescu, Istoria Bucureştilor din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre, Bucureşti, 1966.
  36. C. C. Giurescu, Contribuţii la istoria ştiinţei şi tehnicii româneşti în secolele XV-începutul secolului XIX, Bucureşti, 1973.
  37. C. C. Giurescu, Istoria Bucureştilor, Bucureşti, 1979 (Second edition).
  38. B. Groys, Topologia aurei şi alte eseuri, Cluj, 2007.
  39. B. Groys, Post-scriptumul comunist, Cluj, 2009.
  40. N. Hanganu, M. Negru, „Monede din secolele XVIII-XX descoperite în săpături arheologice pe teritoriul oraşului Bucureşti”, CAB, 6, 2005, 369-376.
  41. C. Hannemann, Architecture as ideology: industrialization of housing in GDR, Berlin, 1995 (http://www.sowi.hu-berlin.de/lehrbereiche/stadtsoz/mitarbeiterinnen/a-z/hannemann/dateien/slab_of_gdr_eng.pdf; accessed: 2.10.2011).
  42. A. Harasim, „Dealul Cotroceni-Azilul Elena Doamna”, Bucureşti, 11, 1992, 165-178.
  43. A. Harasim, „Din istoria administrării Mănăstirii Cotroceni”, în Colocviul româno-american „Cotrocenii în istorie. 15-18 iulie I992″, 1993, 21-29.
  44. C. Humphrey, „Ideology as infrastructure: architecture and Soviet imagination”, Journal of Royal Anthropological Institut N.S., 11, 2005, 39-58.
  45. O. Hurduzeu, Sclavii fericiţi. Lumea văzută din Silicon Valley, Iaşi, 2005.
  46. M. Iancu, „Utopia Bucureştilor”, in M. Iancu, H. Creangă, O. Doicescu, Către o arhitectură a Bucureştilor, Bucureşti, 1934, 7-20.
  47. A. Ioan, Bizanţ după Bizanţ după Bizanţ. Teme ale arhitecturii în secolul XX Cazul românesc, Constanţa, 2000.
  48. G. M. Ionescu, Istoria Cotrocenilor, Lupescilor (Sf Eleftierie) şi Grozăvescilor, Bucureşti, 1902.
  49. S. Ionescu, „Dezvoltarea edilitar-urbanistică a oraşului Bucureşti la sfărşitul sec. al XIX-iea”, Bucureşti, 7, 1969, 81-97.
  50. G. Ionescu, Arhitectura pe teritoriul României de-a lungul timpurilor, Bucureşti, 1982.
  51. A.-S. Ionescu, „Prefaţă”, in Ulysse de Marsillac, Bucureştiul în veacul al XIX-iea, Bucureşti, 1999, 5-21.
  52. A. Ionescu, C. Kiriac, Bucureşti. Ghidul străzilor, Bucureşti, 1982.
  53. O.I. Ionnescu-Gion Istoria Bucurescilor, Bucureşti, 1899.
  54. N. Iorga, Istoria Bucureştilor, Bucureşti, 1939.
  55. Carmen Păsculescu-Florian, Marian Constantin (coord.), Istoria Cotrocenilor în documente (secolele XVII-XX), Bucureşti, 2001.
  56. E. Jünger, Pagini din Kirchhorst. Coliba din vie. Ani de ocupaţie, laşi, 2004.
  57. N. Lascu, „Modernizare şi distrugeri în istoria postbelică a oraşelor româneşti”, Historia Urbana, 3 (1-2), 1995, 171-177.
  58. N. Lascu, „Bucarest au XIXe siecle et l’urbanisme modeme”, Bucureşti, 12, 1997, 62-73.
  59. N. Lascu, Bulevardele bucureştene până la primul război mondial, Bucureşti, 2011.
  60. V. Leahu, Cultura Tei. Grupul cultural Fundenii Doamnei. Probleme ale epocii bronzului în Muntenia, Institutul Român de Tracologie, Bibliotheca Thracologica, 38, Bucureşti, 2003.
  61. V.I. Lenin, „Ce-i de făcut? Probleme acute ale mişcării noastre”, în V.I. Lenin, Opere alese în două volume l, Bucureşti, 1954, 137-279.
  62. I.P. Licherdopol, Bucureştii, Bucureşti, 1889 (Tipografia Carol Gobl).
  63. C. Macovei, L. Varga (ed.), Cotrocenii. Stampe de epocă, Bucureşti, 1993.
  64. I. Manolescu, „Pe urmele lui Monciu-Sudinski”, in P. Cemat, I. Manolescu, A. Mitchievici, I. Stanomir, Explorări în comunismul românesc lI, laşi, 2005, 453-490.
  65. U. Marsillac, Bucureştiul în veacul al XIX-iea, Bucureşti, 1999 [ 1869] [1877].
  66. C. Mihali, „Oraşul precar. Consideraţii asupra condiţiei distopice a spaţiilor urbane postcomuniste”, in Adrian T. Sârbu and Alexandru Polgar (coord.), Genealogii ale postcomunismului, Cluj, 2009.
  67. V. Mihăilescu, Vlăsia şi Mostiştea (evoluţia geografică a două regiuni din Câmpia Română), Bucureşti, 1925, Buletinul Societăţii Regale de Geografie XLIII.
  68. V. Mihăilescu, Evoluţia geografică a unui oraş – Bucureşti, Bucureşti, 2003.
  69. A. Monciu-Sudinski, Caractere, Bucureşti, 1997.
  70. I. Muşeţeanu, Monografia Bisericii Cărămidarii de Sus (Grozăveşti), Bucureşti, 1935.
  71. G. Nemetescu, Bucureştii port la Dunăre. Cu o prealabilă descriere a originei şi istoricului acestui oraş, de la 1200 până azi, Bucureşti, 1943.
  72. M. Niţescu, Sub zodia proletcultismului. Dialectica puterii, Bucureşti, 1995.
  73. L. Olivier, Le sombre abîme du temps. Memoire et archeologie, Paris, 2008.
  74. M. Olteneanu, „Metroul bucureştean”, Univers ingineresc 18, 2005, 1-8 (http://www.agir.ro/univers-ingineresc/metroul_bucurestean_ 1165.html; accessed: 26.08.2011 ).
  75. B. O’Neill, „The political agency of cityscapes. Spatializing governance in Ceauşescu’s Bucharest”, Journal of Social Archaeology, 9 (1), 2009, 92-109.
  76. I. Opriş, „Muzeul Naţional Cotroceni-expresia unei necesităţi publice”, in B. Ciho, M. Constantin, D. Folescu, G. Lupu, I. Opriş, A. M. Orăşanu, M. Pupeza, N. Vlădescu, Muzeul Naţional Cotroceni, Bucureşti, 1993, 5-10.
  77. P.I. Panait, „Începuturile oraşului Bucureşti în lumina cercetărilor arheologice”, Bucureşti, 5, 1967, 7-24.
  78. P.I. Panait, „Însemnări arheologice pe şantierele de construcţii din Bucureşti (II)”, Bucureşti, 7, 1969, 29-39.
  79. P.I. Panait„ „Consideraţii privind demografia teritoriului ilfovean în sec. XV-XVI”, Ilfov. File de istorie, Bucureşti, 1978, 169-172.
  80. P.I. Panait, „Oraşul Bucureşti în timpul domniei lui Constantin Vodă Brâncoveanu”, Bucureşti, 11, 1992, 46-67.
  81. P.I. Panait, „Vatra satelor din jurul Bucureştilor în lumina cercetărilor arheologice (sec. XIV-XVI)”, CAB, 4, 1992, 75-87.
  82. P.I. Panait, „Arheologia Cotrocenilor”, CAB, 6, 2005, 247-268.
  83. P.I. Panait, A. Ştefănescu „Relaţiile oraşului Bucureşti cu satele învecinate în secolele XIV-XVI”, CAB, 3, 1981, 107-129.
  84. A. Pănoiu, Evoluţia oraşului Bucureşti, Bucureşti, 2011.
  85. A. Pippidi, Bucureşti. Istorie şi urbanism, Bucureşti, 2002.
  86. Colonel Popescu-Lumină, Bucureştii din trecut şi de astăzi, in V.Gh. Speteanu (ed.), Primii istoriografi ai Bucureştilor, Bucureşti, 2007 [ 1935].
  87. I. Poli, Gh. Mănucu-Adameşteanu, „Brăţări de sticlă descoperite pe raza oraşului Bucureşti”, Bucureşti, 12, 1997, 23-30.
  88. D.V. Rosetti, Din preistoria Bucureştilor, Bucureşti, Cronica Numismatică şi Arheologică, 1929, 89-94.
  89. S. Rushdie, Shame, London, 1984.
  90. U. Sâmboteanu, M.D. Moldoveanu, Noul plan al municipiului Bucureşti cu indicatorul alfabetic al străzilor, Bucureşti, 1938.
  91. U. Sâmboteanu, M.D. Moldoveanu, Noul plan al municipiului Bucureşti cu indicatorul alfabetic al străzilor, Bucureşti, 1939.
  92. C. Schuster, Perioada timpurie a epocii bronzului în bazinele Argeşului şi Ialomiţei superioare, Institutul Român de Tracologie, Bibliotheca Thracologica 20, Bucureşti, 1997.
  93. C.I. Sfinţescu „Studiu asupra planului general de sistematizare al capitalei”, in A. Pippidi, Bucureşti. Istorie şi urbanism, Bucureşti, Dominor, 2002, [1919?], 102-146.
  94. C.I. Sfinţescu „Zonificarea urbanistică a municipiului Bucureşti (zone de construcţii şi zone de verdeaţă) „, in A. Pippidi, Bucureşti. Istorie şi urbanism, Bucureşti, Dominor, 2002 [ 1931 ], 176-261.
  95. O. Silvestru, „Începuturile tramvaiului electric în Bucureşti”, Bucureşti, 12, 1997, 144-155.
  96. I. Slavici, Asilul „Elena Doamna”, Sibiu, 1884.
  97. M. Sorescu, Uşor cu pianul pe scări, Bucureşti, 1985.
  98. H. Stahl, Bucureştii ce se duc, Bucureşti, 2002 [1910].
  99. T. Stănescu, „Dezvoltarea oraşului Bucureşti în ann socialismului”, Bucureşti, 9, 1972, 421-429.
  100. L. Stoica, N. Ionescu-Ghinea, D. Ionescu, C. Luminea, P. Iliescu, M. Georgescu, Atlas-ghid. Istoria şi arhitectura lăcaşurilor de cult din Bucureşti, I, Bucureşti, 1999.
  101. N. Stoicescu, Repertoriul bibliografic al monumentelor feudale din Bucureşti, Bucureşti, 1961.
  102. C. Şerban, „O descriere puţin cunoscută a judeţului Ilfov din ajunul revoluţiei din 1821 „,Ilfov. File de istorie, Bucureşti, 1978, 241-246.
  103. A. Ştefănescu, „Consemnări arheologice pe şantiere de construcţii”, CAB, 3, 1981, 265-278.
  104. A. Ştefănescu, M. Lazăr Mănăstirea Cotroceni – un monument istoric dispărut, Bucureşti, 2004.
  105. S. Tarlow. „Excavating Utopia: why archaeologists should study ‘ideal’ communities of the nineteenth century”, lnternational Journal of Historical Archaeology, 6 (4), 2002, 299-323.
  106. M. Tâmă, „Alimentarea cu apă potabilă şi amenajarea sistemului de canalizare în Bucureşti (1870-1900)”, Bucureşti, 12, 1997, 112-122.
  107. D. Toma, Despre grădini şi modurile lor de folosire, Iaşi, 2001.
  108. D. Vais, „Tehnologia ca ficţiune arhitecturală”, in C. Mihali (ed.), Artă, tehnologie şi spaţiu public, Bucureşti, 2005, 65-86.
  109. Gh. Vasilescu, „Dezvoltarea cartierului Giuleşti după 1944″, Bucureşti, 5, 1967, 341-351.
  110. O. Velescu, „Ideologia <restructurării urbane>”, Historia Urbana, 3 (l-2), 1995, 179-186.
  111. O. Velescu, „Cotrocenii în secolul al XVII-iea”, Bucureşti, 21, 2007, 179-192.
  112. P. Veyne, Cum se scrie istoria, Bucureşti, 1999.
  113. P. Vintilă, Bucureşti. Mic îndreptar, Bucureşti, 1961.
  114. Gh. Vîrtosu, Locuinţe pentru populaţia nevoiaşă şi problema comasărilor, Bucureşti, Biblioteca Urbanistică 49-50.
  115. I. Voronca, Act de prezenţă, Cluj, 1972.
  116. I. Voronca, Mic manual de fericire perfectă, Bucureşti, 1973.
  117. A.M. Zahariade Arhitectura în proiectul comunist. România 1944-1989/Architecture in the communist project. Romania 1944-1989, Bucureşti, 2011.

Creative Commons Licence
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0 International License